2,445 matches
-
suferințele pentru suflet, le-ar primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea Și se îmbolnăvea. Și s-a întâmplat într-un an să nu se îmbolnăvească Și s-a întristat cumplit Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, p. 479. footnote>. Însă nu doar călugării
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
dispoziție, probabil, cea mai convingătoare expresie a sensibilității evreilor cu privire la această chestiune în povestirea imaginară a mâhnirii lui Iacob la vestea că fiul său, Iosif, a fost ucis și devorat de animalele sălbatice. Patriarhul plânge: „Fiule, nu moartea ta mă întristează, ci felul ei. Dacă ai fi fost îngropat (etaphes) în țara ta, aș fi fost mângâiat și aș fi vegheat și te-aș fi îngrijit pe patul tău de suferință; în timp ce mureai, ne-am fi schimbat ultimul rămas bun, ți-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în timp. Săpun miraculos Această rețetă este minunată pentru pielea uscată. Face frumos spumă. Eu îl numesc săpun miraculos pentru că eu îl folosesc și pentru păr și este minunat pentru piele. Acest săpun nu se întărește repede, deci nu vă întristați că nu v-a reușit dacă nu se întărește repede. Temperatura este importantă pentru această rețetă, la fel ca și măsurile și greutățile. Dacă ceva este greșit, s-ar putea să nu vă iasă. Asigurați-vă că aveți un cântar
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
intuitivă nu-l sprijină, el va deveni cu atît mai profund și va prinde rădăcini cu atît mai adînci. O mare suferință poate dezlănțui o energie care altminteri n-ar fi intrat în acțiune. E nevoie de energie ca să ne întristăm, ca să suportăm și să străbatem încordarea dintre sentimentul valorii a ceea ce s-a pierdut și siguranța că e realmente pierdut. Cel mai simplu mod de a scăpa de această tensiune ar fi îndepărtarea unuia din termenii fie să uiți ce
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în opoziție cu înțelegerea, care este pentru dînsul lucrul suprem. Această concepție stă la baza vestitei sale declarații că s-a străduit să nici nu rîdă, nici să se întristeze, nici să se mînie cu privire la acțiunile omenești, ci să le înțeleagă (Tractatus politicus, I, 4). Nu a aplicat acest principui numai într-o lucrare despre politica de stat, ci și cu privire la evenimentele epocii. Dezordinea din epocă, notează el într-o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și spiritul sufocant de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă muncă grea. Iubise
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu-mi mai amintesc nici măcar de la ce firmă mi-am luat chiloții de pe mine. Nu pot s-o fac. Soneria se aude din nou, de două ori. — Nu răspunzi? Luke m-a urmat pe hol. — Trebuie să contramandez! mă Întorc Întristată spre el. Uită-te și tu la mine. SÎnt un dezastru! Nu pot s-apar În Vogue În halul ăsta! — O să fii minunată, Îmi răspunde el categoric și pornește cu pași mari spre ușa de la intrare. — Vezi că ei cred
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ieșirea sau intrarea din/în bloc: nimeni nu zâmbește. Toți sunt triști și, parcă, temători, pregătiți să li se întâmple ceva rău de tot. Ce face Universitatea pentru oamenii în vârstă? Poate face ceva? Liviu Antonesei: Cel mai mult mă întristează și pe mine situația oamenilor în vârstă, a pensionarilor sunt tratați ca niște milogi, deși cu toții și-au muncit și plătit pensiile. Între altele, fac o mulțime de slujbe nu doar pentru a-mi asigura mie un nivel de viață
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
anul trecut, când speram să-l revăd la un congres în L.A., că el nu călătorește într-o țară ca SUA. Pentru un moment am fost mândru că, uite, în România a venit, dar în State nu!... Apoi, m-am întristat și chiar m-am îngrijorat, fiind un admirator al valorilor americane. Liviu Antonesei: Aici este vorba despre complexele europenilor cam aduși în poziția a doua de explozia Americii în toate domeniile uitând că America este forma deplină de evoluție a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
multe conștiințe), un tânăr universitar invidiază pe cineva doar fiindcă se găsește în tabăra favorizată (pentru moment) a teoreticienilor. Helen ascultă cum explică Robyn că toate sunt represive și tiranice și trebuiesc deconstruite... (p. 225) Reacția ei e să se întristeze: M-a deprimat că se transmitea un mesaj așa de sec și de uscat celor mai tineri din public, care erau de altfel terorizați. Unde era oare plăcerea lecturii? Descoperirile fiecăruia, bucuria creșterii intelectuale? (p. 225) E evident că nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pline de imaginile necazurilor mele și ale componentelor focului ce mă ardea. Aici [se cuvine] o întrebare: se vrea, la teatru, ca spectacolul unor lucruri tragice și lamentabile, de care totuși noi înșine nu am vrea să suferim, să ne întristeze, și totuși această suferință, de care, cu referire la ele, spectatorul suferă, este dorită de el, și chiar suferința sa îi face plăcere. Ce este deci aceasta, dacă nu o murdărie mizerabilă, pentru că aceste evenimente ne emoționează cu atât mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cele ale autorului anonim al Discursului către Cliton (1637). Pentru a apăra tragicomedia, Ogier atrage atenția că Anticii au fost obligați să aducă pe scena teatrului drama satirică, cu scopul de a-i destinde, printr-un intermediu comic, pe spectatorii întristați de spectacolul tragediei. Ca și Lope, el găsește mai normal să amestece într-o singură piesă elementele grave și elementele plăcute, decât să le reprezinte, după moda antică, în două piese succesive. "La fel, chiar și Anticii, recunoscând defectele teatrului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se pot face aprecieri asupra simțului moral al unui om prin reacțiile sale în cursul unui spectacol. Cu excepția nelegiuitului, nimeni, după părerea lui, nu rămâne insensibil la spectacolul nefericirii. În felul acesta, Scriitorul Dramatic ne îmblânzește moravurile și nu ne întristează decât pentru interesul și plăcerea noastră; ne smulge lacrimi, dar acest fel de lacrimi delicioase, care sunt atributul cel mai dulce și exprimarea firească a sensibilității noastre: nostri pars optima sensus. Juvenal, Satira XV. De câte ori nu a fost admirat felul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comedii într-un singur an, cu iluzia cea de pe urmă de "a schimba" imediat ceva." 4.3.2. Moralitatea râsului Singurul lucru îndreptat de Goldoni, în tabloul despre timpul său pe care-l prezintă spectatorului, sunt detaliile susceptibile să-l întristeze sau să-i șocheze simțul moral. Astfel se explică el asupra acestui lucru în Autorul către cititor, textul prefață pentru Gâlcevile din Chioggia. "Unii vor spune poate că autorii de comedie trebuie să imite efectiv natura, însă cea frumoasă și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prefață pentru Gâlcevile din Chioggia. "Unii vor spune poate că autorii de comedie trebuie să imite efectiv natura, însă cea frumoasă și nu cea vulgară și imperfectă. Eu spun, dimpotrivă, că totul poate constitui materie pentru comedie, în afara imperfecțiunilor care întristează și a viciilor care șochează. Un om care vorbește repede și înghite cuvintele vorbind are o imperfecțiune ciudată, care devine comică, când este folosită cu măsură, ca acel balbuziente (bâlbâitul) și acel tartaglia (cel care bâiguie). Nu același lucru s-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a introdus iobăgia în România, lucru care îl întrista pe Iorga. El vorbea cu dispreț despre toate procesele istorice din România de după 1800, deoarece era convins că influențele străine dăunaseră modelelor și proceselor organice. Iorga a condamnat "Regulamentul Organic" al lui Nicolae Pavlovici țarul Nicolae I -, considerîndu-l o instituție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era foarte întristat; Iorga și-a dat seama că acesta avea în fața ochilor soarta țarului Nicolae al II-lea. "Ei bine, voi pleca", a spus regele; "oricum, sînt inutil aici". Următoarea acțiune a lui Iorga a fost să se întîlnească cu cîțiva politicieni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pedepsească fapta comisă. Familia Herdelea Îl aștepta pe Pintea În timp ce Laura Îl aștepta pe Aurel. Acesta a venit și În timp ce dansau, Laura Îi spune de propunerea făcut de Pintea, iar acesta Îi spune că este de acord, dar faptul o Întristează pe Laura. Intre timp Titu Herdelea se plimbă prin afara satului și o Întâlnește pe Roza Lang, de care era profund Îndrăgostit. Aceasta mai Întâi Îl ispitește, dar În final il refuză. In capitolul al patrulea, George vede că Ion
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cât am putut, dar - firește - au fost destule nemulțumiri. Colegii din colectivul de redacție, critici literari, scriau despre ce doreau, lucru absolut firesc. Deacum voi avea suficient timp pentru cărțile mele. Nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez. A trecut aproape neobservată intrarea ta într-o nouă vârstă și, de ce nu, într-o altă etapă a proiectelor literare. Ai avut răbdarea să faci un bilanț și să așezi pe tapet ce urmează? Nu a trecut neobservată depășirea vârstei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]