1,085 matches
-
la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - care adăpostește o atăt de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
sărutul tânjește În pântecul ei viața auzi cum cioplește. Se unduie-n vânt cu ochii în stele Buzele-i murmură cânt ne-nțeles Bărbatului dată de tatăl ceresc Alături să-i fie la bune și rele. Când zâmbet senin și când întristare, Cum viața în drum potrivește - Bărbatul amoru-i poftește În patul ei cald găsește-alinare. Din zilele-arzând la fel ca țigara Numai femeia-i rămâne comoara. Referință Bibliografică: Femeia / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 240, Anul I, 28
FEMEIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Femeia_0.html [Corola-blog/BlogPost/364671_a_366000]
-
Dumnezeu nu putea ignora puterea credinței acestei mame din Miroslăvești. Și așa a și fost. După ani mulți, când tocmai îl împlinea pe cel de-al optzeci și patrulea, Maranda Pintilii pleca împăcată acolo unde "...nu este durere și nici întristare", pentru că-i avea la căpătâi pe cei doi băieți ai săi, Manole și Nică, pentru care ea consacrase, la scara unei arii spirituale locale, măsura-etalon a dragostei de mamă. Referință Bibliografică: ÎNTÂLNEȘTE-I, DOAMNE, ȘI ADU-MI-I SĂNĂTOȘI ACASĂ
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
împletesc cuvinte din roua gândului ce-mi curge-n toc amară, bucăți din suflet cad pe foi cuminte, dar nu regret nimic din ce-o să doară! Nu scriu nimic! doar odihnesc eternul, și plâng,și râd, de dor și de-ntristare; sosi-va ziua când pe brațe lemnul, mă va-nveli sub coji lungi de uitare. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: NU SCRIU NIMIC! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor
NU SCRIU NIMIC! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1463039368.html [Corola-blog/BlogPost/382170_a_383499]
-
natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
și finalitatea itinerariului nostalgic se produce cu intransigență: „Între noi / tremura de mult depărțirea /delănțuind furtuni de spaime, /în ploi dese de lacrimi./ Priveam cum te depărtezi / - fluture alb - / prin asfințitul tăcerii /aripilor însângerate de strigăte, /lăsîndu-mă să-mi gust întristările / înmiit de întregi” (Priveam). Delimitarea spațiilor privilegiate este conturată tonic de răspunsul la spaima în fața temporalității, ca tendință profundă de respingere a timpului cronologic: „Ce rost să mai strig timpului, / acestei lumi inerte și surde? / când nu mai pot găsi
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
umbra ne va fi tot mai departe... E vară încă, nu te tulbura, N-auzi cum cântă strugurii în vie? La toamnă împreună vom gusta Licoarea lor curată, rubinie... Se răcorește vremea între noi? În ochii mei nu-i nicio întristare, Ți-aduci aminte, scumpul meu altoi, Mereu m-ai vrut prin arșiță-răcoare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Se răcorește vremea peste noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul VI, 02 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SE RĂCOREȘTE VREMEA PESTE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1470127078.html [Corola-blog/BlogPost/374070_a_375399]
-
umbra cuiburilor de acvile Rar întâlnești un poet ca Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu, „la tainica masă de scris/ unde îngerii păzesc.” (Litanii de zi), aplecat cu atâta acribie și dragoste asupra cuvântului. Considerându-l piatră filozofală, cu el transformă bucuria sau întristarea, amintirea ori speranța, dragostea sau revolta etc. în aurul pur al rostirii/scrierii ca formă supremă a ființării și a nemuririi: „în neguri/ săpăm tunel,/ Învingătorule,/ noi fugărim timpul,” (Coloane ). Însă, pentru a fugări timpul, sufletul trebuie să prindă aripi
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Acasa > Strofe > Timp > PLÂNGEA PĂMÂNTUL Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului PLÂNGEA PĂMÂNTUL Plângea pământul de întristare, De suferință și de boli. Strănută cerul la hotare De viruși importați la noi. Se spală lumea de păcate Din cer și până-n infinit. Se-adună ale ei reziduri toate Peste pământul cel iubit. Se-ntunecă de cețuri toată firea
PLÂNGEA PĂMÂNTUL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1426669805.html [Corola-blog/BlogPost/374255_a_375584]
-
niciodată! Chiar dacă azvârle nebunul în capul lor cu vreo piatră, Tramvaiul pe șine de-i calcă, de mână-i trage o fată Și se duc undeva,-ntr-un cătun, s-aprindă focul în vatră. Numai că, uneori, prea suferinzi de-atâta întristare, Se dezbracă de lut și, prea ușori fiind, se înalță la cer. Apoi nu mai pot să coboare și noi citim prin ziare: Ne mor poeții!” Dar cui îi mai pasă de un bătrân mesager?! Mi-a spus un înger
MI-A SPUS UN ÎNGER ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Mi_a_spus_un_inger_odata_george_safir_1368489104.html [Corola-blog/BlogPost/350420_a_351749]
-
Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ce-am rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă!// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să scurme...”. Salutând cea
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
ale sufletului tău. Ce cuvinte păstrezi în inima ta? La ce cuvinte cugeți în tăcerea nopții? Sunt insulte, jigniri sau cuvinte de desconsiderare? Sunt cuvinte care aduc război, ura, ceartă, teama, îngrijorare, frica? Sunt cuvinte care aduc vești rele, nenorociri, întristare, suferință și moarte? Sau sunt cuvinte asemănătoare cu cele din inimă Mariei: NU VĂ TEMEȚI VĂ ADUC O VESTE BUNĂ O MARE BUCURIE PENTRU TOT POPORUL SLAVĂ LUI DUMNEZEU PACE PE PAMANT CRISTOS DOMNUL - MÂNTUITORUL Cuvintele la care ALEGI ( Da
CUVINTELE PE CARE LE PASTRAM IN INIMA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cuvintele_pe_care_le_pastram_in_inima.html [Corola-blog/BlogPost/366700_a_368029]
-
Dumnezeu nu putea ignora puterea credinței acestei mame din Miroslăvești. Și așa a și fost. După ani mulți, când tocmai îl împlinea pe cel de-al optzeci și patrulea, Maranda Pintilii pleca împăcată acolo unde "...nu este durere și nici întristare", pentru că-i avea la căpătâi pe cei doi băieți ai săi, Manole și Nică, pentru care ea consacrase, la scara unei arii spirituale locale, măsura-etalon a dragostei de mamă. Referință Bibliografică: ÎNTÂLNEȘTE-I, DOAMNE, ȘI ADU-MI-I SĂNĂTOȘI ACASĂ
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
limite concrete tu spirit fugi în zare și prinde răsăritul nu-ți cer să mi-l aduci adună-mi-l în taina în care te petreci și când o fi să fie plecarea spre altarul fără de ziduri grele și fără de-ntristare ne-om întâlni iubire și în iubire iară ne-om fi eu pată-amară tu noua primăvară Referință Bibliografică: roagă-te libertate / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1045, Anul III, 10 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roaga_te_libertate_anne_marie_bejliu_1384037859.html [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
punctul maxim de tensiune, are aspectul unei telenovele, în care se descrie găsirea de către tată a fiicei pierite în incendiu. Multe pasaje ale reportajului devoalează identitatea artistică a autorului, talentul poetic al lui Eminescu: ” Strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați”; Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite”; ” O compătimire profundă se manifestă când fu pusă între morți o fată frumoasă
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați. S-au scos peste 120 cadavre; majoritatea pare a fi dintre cei din galerie, căci publicul din loje și din parter
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
să fiu mai bun Să trăiesc spre slava Ta! Insomnie A venit un gând răzleț Și mi-a pus o întrebare... De ce trece tinerețea Și iubirea de ce doare? M-antrebat de ce adesea Sunt și lacrimi și suspine? De ce sunt puține vorbe Întristarea să aline? A venit un gând în noapte Cu-o mulțime de-ntrebări... De ce dorul prinde aripi Și există depărtări? M-a-ntrebat de sunt oameni Care uită a iubi? Cât de lungă este calea Care duce-n veșnicii? Noaptea s-a
OMAGIU DIVIN 18 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1457845183.html [Corola-blog/BlogPost/384213_a_385542]
-
ne vlagă-n bătrâneți Și ani mulți cu sănătate. Fiindc-a noastre tinereți Ne ascund ! ... Dar pe la spate ! Tu mai lasă steaua mea Să lucească înc-o vreme. Și-ai să vezi de ai putea Pân’ la urmă cine geme ?! De-ntristare și urât Viața-ncet o deapănă. Și c-un rânjet ne-ntrecut Tot mereu o piaptănă. Să nu-l lași Doamne să zacă Dă-i izbvor cu apă vie. Iară dorul de îi seacă Să nu fie pe vecie. Iartă-i
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
necazuri și nevoi.Dă-ne vlagă-n bătrânețiși ani mulți cu sănătate.Fiindc-a noastre tinerețiNe ascund ! ... Dar pe la spate ! Tu mai lasă steaua meaSă lucească înc-o vreme.Și-ai să vezi de ai puteaPân’ la urmă cine geme ?! De-ntristare și urâtViața-ncet o deapănă.Și c-un rânjet ne-ntrecutTot mereu o piaptănă.Să nu-l lași Doamne să zacăDă-i izbvor cu apă vie.Iară dorul de îi seacăSă nu fie pe vecie.Iartă-i Doamne pe bolnavi
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Pășitul înainte făr-a privi în urmă E graba tinereții ce este trecătoare, Râvnind să ai de toate, spre-a pungii-ndestulare, Lași oameni dragi de dorul tău să plângă. Sunt anii de-ntristare ai dragilor părinți, Ai bunilor ce ne-au ținut în poală Și care ne-au purtat de mână, către școală, De noi uitați, s-au stins ca niște sfinți. Ei unde sunt din marea ta avere, Din tot ce te-
BILANŢ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bilant.html [Corola-blog/BlogPost/355700_a_357029]
-
arată ca o chitară Si-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n poeme, Peste vreme, Toamnă vrea s-o cheme. Ca o mică flamă Roșie sau galbenă Dansând în coborâre lină Tandră întristare-i Frunza, de vară, străină. Mă-așez sub nucul vorbăreț Ce domină -n natură, Alfabetul ``morse``-mi spune Cum frigul va să vină. Prea mulți bulgări ce trag linii Sar peste iarba pură, Ceru-i deschis...eu te aștept! Vremea
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1411040889.html [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
Poeme > Pitoresc > AICI PE TROTUAR Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului E toamnă rece vâtul stă Și el pe-o bancă-n parcul mare Înfrigurat cu fața suptă Atins ușor de întristare Și nicio frunză nu mai mișcă De parcă totu e-mpietrit Iar tu aștepți pe mas-o frișcă Să-ți moi cuvântul amorțit Ne taie norii acum privirea Căci ceru-ntreg e înnorat Iar clipa-și toarce amintirea Cu nori ce
AICI PE TROTUAR de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1476184378.html [Corola-blog/BlogPost/378139_a_379468]
-
părinților mei, învățătorii Alexandru și Elena Stănescu, care au contribuit la propășirea educației și culturii pe aceste meleaguri și generoasei mele soții, Venera, care ne-a părăsit după o boală cumplită, aflându-și liniștea «acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără sfârșit»” Dumnezeu să-i odihnească! Ion Al. STĂNESCU: Dumnezeu să-i odihnească! Virginia Vini POPESCU: Am găsit scrise părerile multor oameni de cultură, în legatură cu cărțile dumneavoastră. Aș dori să vă reamintesc câteva. De
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
puterea și la porunca CUV?NTULUI. Astăzi, am ajuns să mânuiesc și eu cuvântul. Mă înfior când mă gândesc la puterea cuvântului. Cu vorba mea pot să distrug, sau pot să construiesc, pot să aduc mângâiere sau pot să aduc întristare. Credeți că Sfântul Francisc de Assisi avea legături cu presa vremii atunci când a scris: “Doamne, fă-mă un instrument al păcii Tale, Unde există ură, să semăn dragoste- Unde există vătămare, să semăn iertare- Unde există îndoială, să semăn credință-
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Poc_poc_poc_sau_ce_mai_faci_ioane_ioan_ciobota_1330669550.html [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
de gheață În picuri mărunți o streașina curge Și-o lacrima ce obrazu-mi îngheață Când de sub pleoapa firava se scurge. Gândul mi-adun,chem iar înserarea Privesc către cer...e senin plin de stele. Rog un luceafăr să-mi ia întristarea Cu privirea-i de gheață,vrea să mă-nșele. Las gândul liber în șuier de viscol Rătăcesc prin nămeți cu drumuri pierdute Natura-mi pare feeric spectacol Gândul mă poartă-n lumini-absolute. Referință Bibliografica: Pe aripile gândului / Nastasica Popa : Confluente
PE ARIPILE GÂNDULUI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1458504703.html [Corola-blog/BlogPost/384156_a_385485]