17 matches
-
bine, cu generalul Iarnă nu te joci! Mulți rromâni nu înțeleg că mesajele meteorologilor, în special cele pe termen scurt, trebuie luate în serios. Am avut din nou morți din cauza frigului, nașteri prin tanchetele militare, rătăciți pe câmpuri, șoferi amatori întroieniți cu mașinile pe drumurile patriei... evenimente ce puteau fi evitate, dacă ar fi existat o activitate serioasă de pregătire și prevenire a lor în astfel de situații meteo extreme. Astfel, serialul Ghiță, Ghiță! a fost tratat mai mult ca pe
TABLETA DE WEEKEND (183): GENERALUL IARNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1484375891.html [Corola-blog/BlogPost/340372_a_341701]
-
rostul unei guri să o sărute.Iar de cumva se-arată-n cale hăul fără punte -... XIII. BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... Citește mai mult Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IARNĂ ÎN DOI Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce viscol e afară, iar noi doi, Întroieniți de ani și de rutină Pășim înspre apusuri triști și goi, Acoperiți de-a timpului patină. Ni se așază iarna grea în suflet, Cărările spre inimi nu găsim, Aprinde-o torță, fă al nostru umblet Să fie luminat, de rătăcim
IARNĂ ÎN DOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1419841646.html [Corola-blog/BlogPost/377466_a_378795]
-
Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului A fost odată un Crăciun, cu cozonaci și leru-i ler... Copiii colindau cu drag, ferestre luminate, Plutea în aer sărbătoarea, copacii se frângeau de ger, Ningea cernut întroienind speranțe amânate... Ca și-n alți ani, venise iarna cu mii de diamante reci, Cu trenă albă-mpodobită, cu frig, zăpadă și polei, Se-apropia cu sârg alt an, smălțând cu visuri noi poteci, Iar lâng-un gard, visând și el, murea-nghețat
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_iarna_fara_sfarsit_pareri_personale_versur_lucia_secosanu_1327143941.html [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
depărtări, Ciori negre-n frac, înnegurează zări. Prim anotimp? Nicicând nu va mai fi... Doi refugiați în aspre sihăstrii, Suntem noi doi, himeră, cânt și zbor, Sub rece fald, în hibernal decor. Tu, roșu, delicat fir de lalea, Eu, bard, întroienit de vremi și nea, Vom hoinări fără de loc sau timp, Doi călători, în ăst ne-anotimp. Înlănțuiți, fierbinți, la ceas târziu... Vom resădi în noi, candid și viu, Lud ghiocel înfiripat din fulgi, Cald amalgam de ger cu clipe dulci
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1492880969.html [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
de țepi, de ace și săgeți Din sticlă glaciară și fontă de nămeți , Cern oameni de zăpadă în casa lor cavou Și dracii joacă-n draci palate-n cazinou... Cum Dumnezeu ne bați cu bice infernale Și viscolești cu ură, întroienești cu jale, Și ne îngropi cu țara într-o imensă groapă Și lacrima ne-o-ngheți în cristalin sub pleoapă... Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne de stele și de
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Blestem_de_siberii_manifest_romeo_tar_romeo_tarhon_1329102198.html [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
țepi, de ace și săgeți Din sticlă glaciară și fontă de nămeți, Cern oameni de zăpadă în casa lor cavou Și dracii joacă-n draci palate-n cazinou... Cum Dumnezeu ne bați cu bice infernale Și viscolești cu ură, ne-ntroienești cu jale, Și ne îngropi cu țara într-o imensă groapă Și lacrima ne-o-ngheți în cristalin sub pleoapă...? Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne de stele și de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1484382800.html [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
îmi citește scrisorile de dragoste trimise feților Frumoși ai ierbii... Eu, împovărat cu viață ascult și rămân încătușat dincolo de cuvintele ce curg roi, roind pe drumul spre moarte... Și trec înserările, și ne plouă diminețile, și ne ard amiezile înfierbântate, întroienindu-ne cu amintiri, răni deschise ce ne țipă prin vise... Murmurăm împreună litaniile de seară, prinși în mirificul clipelor efemere... Dintr-o dată, la umbra unui mesteacăn, tăcerea ierbii se destramă, galopând spre câmpie, trădată fiind de pământul cleios al pădurii
Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
din vânzarea aceasta de viață și de muncă omenească, pentru ca criminali de rând să trăiască în lux și în desfătări, pe când soldații noștri mureau de goliciune și foame pe câmpiile ninse ale Bulgariei, pe când țăranii noștri lăsau care și boi întroienite în drum și-și luau lumea-n cap. Va să zică la acest punct a ajuns deja demagogia noastră? La maturitatea deplină pentru a împle ocnele? Ei, pentru Dumnezeu, dar duceți-o încalte în capăt, domnilor roșii! Faceți din acest om ministru-prezident
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Lazăr, plecat după afișe, pentru piesa mea..." Înainte de-a ajunge la teatru, Mihai intră în blocul de peste drum și sună la ușa lui Lazăr. Doamnă, spune el femeii, care abia se mișcă din cauza burții enorme știu că Lazăr e întroienit și-am venit să vă spun..., dacă aveți nevoie de ceva... Femeia tace, cu privirea în jos. Îmi pare rău murmură Mihai. Putea să se ducă Negrea, sau să ceară afișele prin poștă... Vin de la autogară... Și ? tresare soția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și regizor, vine de la București sau din alt oraș, deschide geanta diplomat și zice: Astea trei; două le regizez eu, una găsiți voi". Apropo, se uită președintele spre Negrea au venit afișele? Stau la Sălcii, cu tot cu Lazăr. Cursa rapidă e întroienită acolo. Ați luat legătura cu Lazăr? întreabă președintele, dar, neprimind răspuns, adaugă: Continuăm, tovarăși! Opinii. Alte opinii. Am uitat să vă spun, și-mi cer scuze, tovarășul secretar Amariei nu poate veni, acum, cu întroienirea asta, dar îl vom informa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gest ferm, furios. Ce-i cu microbuzul, unde plecați! schimbă ea vorba. La... începe Cornea, dar Vlad i-o taie printr-un "nicăieri!" spus prompt, apăsat. Cum așa?! se miră maistrul. Doar n-o să vă lăsați prietena să degere acolo, întroienită la Sălcii, dimpreună cu toată cursa rapidă?! Nu-i nici o prietenă acolo răspunde Vlad tăios -, e acasă la ea, bine mersi, am aflat-o la telefon... Aa... păi atunci... face Cornea un gest de lehamite. Brîndușa Roman pare tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cornea un gest de lehamite. Brîndușa Roman pare tot mai contrariată; privește în jur, măsurîndu-i pe toți, așteptînd parcă o explicație, pe care, neprimind-o, o dă singură: Deci dumneavoastră arată spre Vlad -, cît ați crezut că prietena vă stă întroienită la Sălcii, voiați să plecați înaintea ei cu o echipă a cărei necesitate nu se simte acum, aici, în combinat frumos gest, definitoriu pentru un tînăr. Dar am impresia că mai definitorie pentru dumneavoastră, îl acuză Brîndușa, înfuriată de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din vânzarea aceasta de viață și de muncă omenească, pentru ca criminalii de rând să trăiască în lux și în desfătări, pe când soldații noștri mureau de goliciune și foame pe câmpiile ninse ale Bulgariei, pe când țăranii noștri lăsau care și boi întroienite în drum și-și luau lumea-n cap."137 În loc să declanșeze cercetarea vinovaților, pro curorul de la Turnu-Măgurele dă aviz de arestare a lui N.T. Moldoveanu, în vreme ce Mihălescu avea "imunitatea" din partea guvernului Brătianu. La această ispravă, Eminescu răspunde pe 2 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a avut putere. Au urmat alte sunete prelungi, monotone. Mîna îi părea să fi încremenit în aer, ținînd receptorul în fața ochilor. "Nu, Doamne, te implor!!" tremura privirea lui, ca o rugăciune amarnică. Dacă, plecînd înapoi spre București, Doris a fost întroienită undeva și a murit în mașină? !... Doar s-au auzit atîtea cazuri... Da, vă rog! a șoptit într-un tîrziu, în receptor, vocea angelică. Trăiește! s-a umplut de bucurie Mihai. Mîna i-a prins viață și a descris un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]