58 matches
-
rasuflat-apocaliptice, uitînd să ne spună însă pe ce se bazează cînd emite asemenea proclamație ridicolă. De cînd a început toată tevatură cu Mona Musca, am întîlnit destui misogini nefericiți, cărora însă, nici prin cap nu le-a trecut să-și învîrtoșeze umorile, incarcind-o pe fosta parlamentară cu eșecul colectiv al femeii politician . Însă Dragoș nu vrea să riște, el vrea să fie cu doi pasi înaintea misoginului exemplar, vrea să preîntîmpine orice atac pervers și-atunci se repede să-i smulgă
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
îmi voi mai cunoaște limitele, punctual vorbind, mai mult pe șoptite... ßansa homericî începusem să fug de lume încă din clipa când mă-nvrednicisem s-o detest, să-mi convertesc această palidă și nevolnică impostură într-o orbire de sine învârtoșind echivocuri - începusem să dezghioc o infimă descurajare, presentiment salin că dinspre oricine reciprocitatea vreunui râs înfundat - fără cruzimea vreunei îndoieli - are rarisima șansă de-a izbucni homeric. Trîitor ascuns Vedeam capul strivit al unui șarpe atârnând pe-o ferăstruică rotundă
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o anume sprinteneală a spiritului (cu ecouri oltenești, suntem tentați să afirmăm) -, în creațiile Mariei Toacă dăm piept cu valuri compacte de reverberații ce vin din străvechime, scrierea ei fiind, deseori, învârtoșată de adevăruri istorice pe cale de a fi pierdute și care ar putea duce la pierzania neamului românesc din Cernăuți și din Bucovina de Nord. Chiar dacă nu-i deloc ostentativă, dimpotrivă, e discretă și voalată, ca o broderie de borangic și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de la ArtExpo. Nume de mari pictori formau această ciudată expoziție. La prima strigare, s-au strîns puțini cumpărători. N-am să uit niciodată solidaritatea și tenacitatea cu care Mihai Oroveanu, Florin Iaru, Tudor Jebeleanu, Ioan Groșan, Ivette Fulicea s-au învîrtoșat ca inițiativa lor să aibă izbîndă. Și a avut. M-am amestecat și eu printre intențiile lor, deși nu o cunoșteam pe Mady. Îi iubeam poezia și forma ei de libertate chinuită. Am întîlnit-o ultima oară, cred, pe 27 februarie
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii cu ochi diamantini / Blagosloviți nespus de ursitoare / Noi ne jucăm - ții minte? - Printre crini / Cu al contelui cuțit de vînătoare". Uneori accentele se îngroașă, limbajul se învîrtoșează, punînd în drepturi ocara bășcălioasa de tip villonesc: Rămîne ea: o matracuca beata / Trăgînd aghiose-n lege pe crivat / Încît tu ieși din rînza-i descuiata / Borît sau pe sub coadă emanat". Fără îndoială adevăratul magistru de la care Soviany a invatat nu numai
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
Iordăchescu Ionuț Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, a scris pe o rețea de socializare că are îndemnânare să omoare "prin blocare ziariștii obiectivi". "Cum apare câte un subiect politic care învârtoșează spiritul bejboinic în opinanți, de zici că-i catastrofă și dezastru mondial, cum mai scot capul câte doi-trei-zece-douăzeci, depinde de intensitatea subiectului, de bezmetici acoperiți de pe lista mea care își fac seppuku comunicațional și trântesc cu cuvintele antiguvernamentale în baltă
Palada, în război cu B1 Tv: "Noi culmi ale abjecției" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21774_a_23099]
-
într-un prilej de manifestare a naționalismului fără perdea, a da frâu liber clasicei, bolnăvicioasei tendințe de-a ne victimiza e nu doar inutil, ci și rușinos. Lasă că jurnaliștii aflați în Australia au mai pus de la ei, pentru a învârtoșa pasta groasă și respingătoare a autocompătimirii. L-am auzit pe Cristian Țopescu - un vechi specialist al "mândriei de a fi român"! - amestecând cifrele și manipulând emoțiile astfel încât să iasă la fix eternul scenariu mioritico-tembeloid, conform căruia străinătatea fură ca-n
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
cazurilor era vorba de preferințele și prejudecățile unor minorități de stînga împotriva voinței explicite a electoratului, odată cu deformarea gravă a textului constituțional și a văditelor intenții originale ale creatorilor Constituției celei mai durabile din lume. Astfel puterile centralizatoare au fost învîrtoșate, iar caracterul federal al republicii a fost prea adesea trecut cu vederea. Drepturile criminalului au fost grijuliu cocoloșite, ale victimelor fiind de regulă trecute pe plan secund. Persoana individuală sau familia au fost sistematic subevaluate în favoarea nevoilor sau pretențiilor clamate
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
soare din întreaga urbe. Mihai Sadoveanu venea anume să le admire, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, doctorul Voiculescu, Ion Minulescu și tot atât de des Adrian Maniu simțeau răcoarea cartierului, când se întorceau din centrul înfierbântat. Cartier al clasei mijlocii care tocmai se învârtoșa în acei ani interbelici, Cotrocenii se aflau sub cota cvartalurilor adăpostitoare a marilor potentați, nu se comparau cu parcul Bonaparte, cu parcul Filipescu, ori cu Herăstrăul Băncii Naționale, dar urmau de aproape. Aici, un larg bulevard cu nume schimbătoare, după
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
curgi, Nu știi oare că tot ceea ce curge ia forma drumului pe care s-a pornit? Cine știe, poate într-o zi îți va fi dat să curgi, cu singurătatea ta, pe drumul iubirii. De aceea îți spun: nu te învârtoșa în singurătate, nu te îndârji. Cine are îndârjire, spune Neagoe, către fiul său Teodosie, nu-l vede pe Dumnezeu. Treapta a XXVI-a A patra scrisoare către cel născut, al meu Acum am înțeles: Ingineria nu este o meserie, ci
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
apoi într-o maree urât mirositoare. O coadă, la plăcinte înainte, este o adaptare a lui Goya la realitățile românești anterevoluționare: "Sudoarea picura din nasuri și bărbii, topindu-se-n aburi. Se scutura mătreața pe sub batice albe fugite pe cefe, învârtoșând brânza degresată, dreasă cu saramură, hipnotizată de zeci de respirații gâfâite, precipitate de foame. El cutreiera prin ceața încinsă, fript de foame." (p. 299). Iar demolările făcute în ultimii ani ai ceaușismului sunt prinse, de asemenea, în pagini excepționale, animate
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
sa Într‑unul singur, Într‑o deplină potriveală, căci trupul se zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învârtoșau În cuget, În Închipuire, frământând lutul din care ele fuseseră zămislite, Încât aproape nu mai avea cum desluși două femei, două vise, ci doar una singură, pe Priska lui cu ochi migdalați, pe Priska de acum și dintotdeauna, nălucirea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
are nimic din ceea ce presupune un sport, competiția, regulile stricte, un arbitraj, etc. Wrestling-ul face parte din marea industrie americană de orori consumeriste, oferind o punere în scenă a unei încăierări de speluncă fioroasă unde se învârt prostituatele printre marinari învârtoșați de băutură și hormoni. Randy "The Ram" Robinson (Mickey Rourke) este unul dintre protagoniștii acestor show-uri, unul consacrat cu ani în urmă, trăind în siajul gloriei de odinioară, la marginea societății. Singurătatea îl apropie de Cassidy (Marisa Tomei) stripteusă
Această viață Sportivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7553_a_8878]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CURAJUL DE-A PRIVI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Clepsidrei prizonier, nisipu-i sânge Învârtoșat de spaimele iscate, Cerșind să tune-n clipe numărate De fulgere, iar cerul minții plânge. Când negura vrea să devină lege, Nu cerul doarme, noi închidem ochii, Născând balauri, zmei și babe dochii, Lipsiți de harul de a înțelege. În
CURAJUL DE-A PRIVI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384742_a_386071]
-
sa Într-unul singur, Într-o deplină potriveală, căci trupul se zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învîrtoșau În cuget, În Închipuire, frămîntînd lutul din care ele fuseseră zămislite, Încît aproape nu mai avea cum desluși două femei, două vise, ci doar una singură, pe Priska lui cu ochi migdalați, pe Priska de acum și dintotdeauna, nălucirea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
aminte de nedreptățile săvârșite și le mărturisim cu pocăință lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu ne va încerca prin necazuri scurte și mai mici. Dacă, însă, nu dovedim smerenie și pocăință, ci, în loc de a ne recunoaște păcatele pentru care suntem pedepsiți, ne învârtoșăm în necazurile noastre și învinovățim pe Dumnezeu pentru ele, pe oameni sau pe diavoli, considerându-ne pe noi înșine nevinovați, atunci toate acestea ne pricinuiesc „o mâhnire neîncetată și necazurile noastre se fac cumplite”74. Dacă ne vom aminti necontenit
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
aminte de nedreptățile săvârșite și le mărturisim cu pocăință lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu ne va încerca prin necazuri scurte și mai mici. Dacă, însă, nu dovedim smerenie și pocăință, ci, în loc de a ne recunoaște păcatele pentru care suntem pedepsiți, ne învârtoșăm în necazurile noastre și învinovățim pe Dumnezeu pentru ele, pe oameni sau pe diavoli, considerându-ne pe noi înșine nevinovați, atunci toate acestea ne pricinuiesc „o mâhnire neîncetată și necazurile noastre se fac cumplite”74. Dacă ne vom aminti necontenit
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele de-un sânge/ Sunt eu pe veci întipărit...// Pământul sfânt până-n hotare/ Prundit e cu strămoșii mei,/ Cucernic ridicând altare/ Pilaștrii bolților sunt ei..../ De mii și mii de ani încoace/ Mă-nvârtoșez în cei ce vin/ Ca singur eu să pun soroace/ Înconvoiatului destin./ Când uneori mă-ncearcă plânsu-mi/ De cât amar am cunoscut,/ Mă-mbrățișez pe mine însumi/ Cel încă-n vreme nenăscut./ Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
că nu... Să nu ceri lumânare, că nu-ți dau, că tu nu mori mă! Auzi? Nu te las eu să mori și să mă lași singur''! Dădea din cap că nu și când nu s-a așteptat, s-a învârtoșat odată, s-a sculat și s-a repezit la gâtul lui, de-a crezut că vrea să-l gâtuie! L-a apucat strâns de crucea pe care o purta la piept și... a făcut ''iiiaohhââ'' și gata! I-a rămas
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
cel Atotputernic. De mărinimia divină, de providența cerească. Neasemănat cu nici un alt privilegiu omenesc. Cu toate acestea, omul a respins dintru început mântuirea venită de la Dumnezeu, anunțată prin profeți, vestită cu sute de ani înainte. De ce? Pentru că inima sa era învârtoșată-n păcat și se simțea bine în felul acesta, nemaivoind să știe de viața de dincolo, care-l aștepta și care, în comparație cu viața pământească era ca un ocean față de un bob de nisip. Desconsiderând frumusețea gestului divin de a-și
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Păcate sure coborând din noapte Se fac părtașe zborului de flutur, Din tei înmărmuriți în ceas de șoapte O rugăciune-n gând m-apuc să scutur. Luceafăr ticăind pe ceasul serii Se-nvârtoșează singur de lumină, Un corolar marin din largul mării Rezolvă-un arc de cerc in carantină. Cu geana mea pe geana lor senină Ne-am dăruit promisiuni cuvinte, Ce pleacă și ce vine din lumină Le-am denumit mai simplu
LEGĂMINTE de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360706_a_362035]
-
a rândul o existență aproape vegetală, o existență de chinuri și umilinți pe care numai țăranul o putea îndura. Cu cât se înmulțeau suferințele și treceau vremurile, țăranul român s’a îndărătnicit în răbdare. Dragostea lui de pământ s’a învârtoșat. Țarina se amesteca necontenit cu cenușa și oasele înaintașilor, iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
inventate de prieteni creativi, norma nu mai este bunul simț demult, dar tu abia acum te-ai prins, minciuna funcționează nestingherită pe post de adevăr... și nu înțelegi nimic; frustrarea își sapă șanț adânc în sufletul tău răsucit, gândul se învârtoșează, mâna-i tot mai ispitită să se întindă spre rău, bucuria se poartă ca și cum niciodată nu te-ar fi cunoscut, încercarea îți provoacă durere, mai ales că sensul tuturor rămâne neelucidat. Ai vrea să vorbești cu cineva despre noile tale
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]
-
Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]