337,758 matches
-
fi el însuși, a fost scos din autenticitatea sa și aruncat în domeniul abandonului, pe care mulți îl califică drept comunitate. Dar această comunitate nu are nimic, ea nu are suflet" (p. 80). Cartea lui Alexandru Șafran este plină de învățăminte. Ea clarifică raporturile iudaismului cu principalele concepte ale lumii contemporane: democrație, minoritate, majoritate, morală, societate, știință, muncă. Fiecare dintre capitolele dedicate acestor teme merită o discuție aplicată. Cred că o masă rotundă care să aibă drept tematică discutarea acestor concepte
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
longevitatea scriitorului, l-a făcut victima unor idei și instituții pe care le-a detestat. A denunțat în 1914 ,falimentul socialismului", cu satisfacția înlăturării unui pericol, și a devenit mai rău decât un socialist: un filocomunist. A ironizat dascălii, școala, învățământul, a denigrat Universitatea și a devenit obiect de cult în școli și universități. A detestat Academia și a devenit academician. A denunțat doctoratul ca un efect al artificializării învățământului și a devenit subiectul de cercetare a sute de teze de
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
mai rău decât un socialist: un filocomunist. A ironizat dascălii, școala, învățământul, a denigrat Universitatea și a devenit obiect de cult în școli și universități. A detestat Academia și a devenit academician. A denunțat doctoratul ca un efect al artificializării învățământului și a devenit subiectul de cercetare a sute de teze de doctorat, câte i s-au consacrat de-a lungul vremii, în patru decenii de posteritate. Nu numai biografia, dar și opera publicistică a lui Arghezi sunt un spectacol de
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare, pe Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika la Petre }uțea ori Ștefan Câlția, Ion Papuc nu pare a rîndui poziții de top. Ceea ce caută sînt niște învățăminte îngăduitoare unele cu altele, chiar venind de la oameni, în fond, oricît de diferiți. Adică lucruri de apreciat, peste nepotriviri de gust, de ,ideologie", de simpatii. Și încă ceva: are, Ion Papuc, o ,tactică" aparte de-a-i recupera pe toți ,clasicii
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Mă rog, detaliile sunt dureroase... Dar trebuie spus - zicerea-șablon a mai tuturor reporterilor tv - că vorbele și sinceritatea președintelui țării au avut ca efect imediat un oftat de ușurare care a străbătut meleagurile patriei de la cele mai simandicoase instituții de învățământ până la dărăpănăturile de prin unele sate cărora domnul ministru Miclea le jignește spunându-le școli... Ministru am zis? Apropo: ia uite-l pe domnul Nicolăescu, proaspăt uns, declarând, pe un fundal (simbolic ?) cu niște câini comunitari - în ziua de 16
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Ťdiplomateť, de care sunt pline tarabele culturii române. Goma e un scriitor cunoscut și recunoscut în Franța, în lumea largă, chiar dacă nu atât cât s-ar cuveni. (...) Manolescu e precum echipa Rapid: cunoscut în Ghencea, adorat de puicuțele liricoide din învățământul clasic autohton, prizat de cititorul român cu opt clase. Nu-mi amintesc - zice Bădiliță - să-i fi auzit numele prin cercurile intelectuale din Franța, Spania, Italia sau Germania pe care le frecventez." Coborât, pentru câteva clipe astrale, din sferele înalte
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
păzite, chirurgii-șoguni au început să opereze în marș forțat. Aud din ce în ce mai des de operații dezastruoase ale unor somități - ceea ce nu se explică prin brusca lor deprofesionalizare, ci prin numărul prea mare de pacieți ce le trec prin mâini. Cadrele din învățământ s-au obișnuit să înceapă noul an școlar cu o grevă. Nu vor obține nimic altceva, în afara câtorva zile de întârziere a cursurilor. Li se va promite (sau nu li se va promite) mărirea salariilor, dotarea școlilor și tot felul
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
al noului limbaj de lemn ce nu mai convinge pe nimeni. Degeaba ,implementăm" ultimele scheme care-au adus Occidentul la falimentul educațional: nu facem decât să ne programăm subdezvoltarea pe multe decenii de aici înainte. ,Legarea teoriei cu practica", marota învățământului comunist, n-a dus la nici un rezultat demn de atenție. Așa cum s-a văzut pretutindeni, doar un învățământ bazat pe o cultură generală serioasă e capabil să producă oameni în deplinul sens al cuvântului. Renunțarea la orele de limbă latină
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
Occidentul la falimentul educațional: nu facem decât să ne programăm subdezvoltarea pe multe decenii de aici înainte. ,Legarea teoriei cu practica", marota învățământului comunist, n-a dus la nici un rezultat demn de atenție. Așa cum s-a văzut pretutindeni, doar un învățământ bazat pe o cultură generală serioasă e capabil să producă oameni în deplinul sens al cuvântului. Renunțarea la orele de limbă latină și greacă, la cele de literatură universală, la predarea armonioasă a culturii și civilizațiilor în cadrul cursurilor de limbi
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
un transfer de imagine pozitivă și asupra liderului liberal-democraților moldoveni. Temele de campanie ale PLDM: Viitorul european al Republicii Moldova ( Acest subiect a fost cel mai prezent în retorica electorală a liberal-democraților) Oportunitățile semnării Acordului de Asocierre și Liber Schimb Reforma învățământului Reforma ministerului de Interne Spoturi electorale ale PLDM (anexă 2) Spot nr. 1 A fost spotul central, de consolidare a imaginii PLDM. Partidul a pus accentul pe viitorul european al Moldovei, al copiilor. Aceată structura lingvistică - viitor european - răsună de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
75 de ani de la moartea lui Dostoievski Contemporanul, Vineri 10 februarie 1,3, 1956. 17 Mihai Novicov, " Tineretul de azi în fața operei marelui scriitor rus", în Scînteia Tineretului, Joi 9 februarie, 3, 1956. 18 N. Zega, "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ROZENBLUM, L., Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. SEKIRIN, Peter, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. VIANU, Tudor, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. ZEGA, N., "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. Hegel despre intelect, rațiune și devenire (Hegel about intellect, reason and evolution) Emanuel COPILAȘ Abstract. Hegel's philosophy is characterized, to a great extent, by the Kantian distinction between intellect and reason. However, Kant's successor offers
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vreau să vorbesc în această însemnare, ci despre efectele pe care trei decizii politice despre care s-a discutat în ultima vreme le produc în societate: Prima este creșterea salariilor profesorilor, despre care s-a spus că va crește calitatea învățământului, principiul fiind aici că profesorii care câștigă mai mult predau mai bine. În realitate, creșterea salariilor unei categorii destul de numeroase de bugetari fără că resursele pentru această creștere să existe în economie (și asta după doi ani de creșteri salariale
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
mai mult. Puterea de cumpărare a tuturor românilor va scădea, așa că, după ce vor înregistra o iluzorie creștere a nivelului de trai, profesorii vor constata că sunt mai săraci decât erau cu un an înainte. Iar într-o țară mai săracă, învățământul nu are cum să fie mai bun. Cu cuvintele lui Mugur Isărescu, dacă creșterea nivelului de trai ar fi doar o chestiune de voință și decizie politică, nu am mai avea în lume țări sărace. A doua este plafonarea idemnizațiilor
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
nu extragi nimic relevant pentru tine, în afară unei diplome (care nu are valoare în sine, ci contextuala) atunci nu văd nici o problemă. nu știu cum naiba vine treaba asta ca la noi - și nu numai, probabil - cea mai mare parte a învățământului te face să nu (mai) crezi în el și-n același timp să ai nevoie de el - formal vorbind. exemplu clar ar fi: ai găsit un super-master afară, iar la noi n-ai nici o facultate că lumea în sensul ăsta
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
yours” Adică se gratulează reciproc pe bloguri. Iar bucățile de “critică” la adresa lui Bucurenci sunt de-a dreptul comice: E vanitos fiindcă geniul din el îl copleșește... Bucurenci nu o să facă nicio facultate decât dacă își cumpără diplomă sau se reduce învățământul superior de la 3 ani la 6 luni. Bucurenci e eternul “diletant luminat” care o sa aiba mereu o pojghița de cultură nesistematizataq. Se împrăștie în toate direcțiile, în zeci de activități, nu vrea să rateze nimic, nu contează calitatea evenimentului, daca
Esquire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82798_a_84123]
-
activități care nu sunt prioritare pentru a dedică mai mult timp celor care contează cu adevarat... până la urmă, indecizia e normală... e așa greu să știi ce te face fericit cu adevarat, nu? Mie-mi sună foarte românesc! Luați exemplu învățământul din țara asta. Câte informații pe care le-ați învățat în liceu v-au folosit în facultate? Eu aș zice... vreo 10-20%. Apoi cât din ce ați studiat în facultate va ajuta în viață. Oare...5%? Restul e crap. Dar
De ce e bine să nu ţii chiar toate uşile deschise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82866_a_84191]
-
exact sacrificiul implicat de o grevă fiscală? Și cu cât de mult ar diferi o grevă fiscală de situația actuală, în care evaziunea fiscală e un sport național care, împreună cu incompetență și corupția, a demolat incetishor ce mai rămăsese din învățământ, santate, sau programe sociale. E o idee foarte originală și am o părere foarte bună. Tot o părere bună și o idee originală a fost în fiecare an în care a propuso cateun jurnalist de la Ziua, Gândul și etc. Acuma
Greva fiscală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82895_a_84220]
-
nu,mulțumim. sereș,felix,pascu-ciuca(ăștia ar putea să scape prin confuziune),copos,dan popescu????nici gînd. Un offtopic pentru cei care vor să se implice. Iată de unde puteți descărca și discută cele trei proiecte propuse pentru dezbatere de către ministerul învățământului: Lege privind Statutul Personalului Didactic (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) Articol nou Legea Învățământului Superior (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) Articol nou Legea Învățământului Preuniversitar (proiect
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
care vor să se implice. Iată de unde puteți descărca și discută cele trei proiecte propuse pentru dezbatere de către ministerul învățământului: Lege privind Statutul Personalului Didactic (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) Articol nou Legea Învățământului Superior (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) Articol nou Legea Învățământului Preuniversitar (proiect de lege aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) meiproiect.forumotion.com/index.htm AICI este locul
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
de către ministerul învățământului: Lege privind Statutul Personalului Didactic (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) Articol nou Legea Învățământului Superior (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) Articol nou Legea Învățământului Preuniversitar (proiect de lege aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007) meiproiect.forumotion.com/index.htm AICI este locul de dezbatere. Românii aveau o vorbă: Fiat justiția ruat coelum. Noi avem altă: Hoțul neprins negustor cinstit
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
lucruri pe care le-am obținut până acum în viața am fost nevoit să muncesc că un nebun, să alerg, să lupt, să mă zbat. Pentru a termina o facultate, nu trebuie să fac altceva decât să rabd. Performanță în învățământul superior românesc stă mai degrabă în inacțiune și în amânarea indefinita a unei decizii. “Nici azi n-am să renunț la facultate. Poate mâine, poate poimâine, dar azi am să strâng din dinți, am să mai citesc ceva care nu
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
la cursuri să mă mai plictisesc puțin.” Din cauza asta mă simt dezarmat în fața lui Răzvan. Cum să-i explic, fără să creadă c-am înnebunit de tot, ca plictisul e născător de smerenie și că, tocmai prin cultivarea acestei smerenii, învățământul superior românesc își atinge, de fapt, ținta? N-am cum... Modul tău de a gândi încearcă să acopere frustrarea că te afli la a treia încercare de a face o facultate. Eu am terminat și BA și MĂ în România
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
diplomă de specialist în studii europene ( oare ce o fi însemnând asta? după trei ani încă nu mi-am dat seama. hihi ) la ceva. Foarte interesanta perspectiva ta:”plictisul e născător de smerenie și că, tocmai prin cultivarea acestei smerenii, învățământul superior românesc își atinge, de fapt, ținta?”. Nu îmi plac întrebările de genul”ce ieși după ce termini facultatea X?sau cele care fac referire la “meseria bănoasa”pe care o sa o găsesc după ce termin facultatea Y.Sunt studentă în anul
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
care ți-a mai rămas, fanteziile și speranțele, având siguranță că nu o poți avea ? Cam tristă poezia asta @Mircea: Nu și-o ia Bucurenci, că n-are de ce. A scris frumos, curat literar și, cred eu, fără patimă și învățăminte. Am probleme cu finalul în care metaforă scoicilor erodate nu e pe gustul meu, dar restul e pur și simplu fermecător. @Dragoș: Eu te iubesc oricum. Ajuns oarecum la jumatatea vieții, ceea ce pentru cei mult mai tineri s-ar putea
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]