16,607 matches
-
modestă, ce nu avea haine alese să epateze la hora/șezătoare duminică, avea strict două fuste: una pentru zile obișnuite, una pentru dumnicile petrecute-n sat, ambele croite de ea. Duminică de duminică aceeași fustă. Există și o fată a învățătorului(înstărita) în această poveste, fata ce i se plângea mamei cum că bunica mea reușea întotdeauna să aibă haine mult mai frumoase. Bunica, o persoană tare calina, obișnuia să îmi spună că “Hainele au suflet”. Ea nu avea la dispoziție
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
opțiunii salutare făcută de Maria cea dornică de cunoaștere, sora ursuzei și robotitoarei Marta. Manualul războinicului luminii se deschide cu un motto din aceeași Evanghelie, care definește explicit raportul maestru-discipol și măsura valorii fiecăruia: Nu este ucenic mai presus decât învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său." (Luca, 6, 40) Dincolo de reperele creștine declarate ale textelor lui Coelho, se poate vorbi și de un sincretism spiritual, greu de evitat în spațiul brazilian, zonă a interferențelor de tot
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
sora ursuzei și robotitoarei Marta. Manualul războinicului luminii se deschide cu un motto din aceeași Evanghelie, care definește explicit raportul maestru-discipol și măsura valorii fiecăruia: Nu este ucenic mai presus decât învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său." (Luca, 6, 40) Dincolo de reperele creștine declarate ale textelor lui Coelho, se poate vorbi și de un sincretism spiritual, greu de evitat în spațiul brazilian, zonă a interferențelor de tot felul, în care Sfânta Fecioară e frecvent asimilată, de
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Binder, este un personaj emoționant. Deși, trebuie spus de la bun început, romanul Cocoșul decapitat poate avea alte defecte, dar cu siguranță nu are defectul patetismului. Nu este nici pro-român, personajul lui nu trece munții niciodată, nu are nimic din fiul învățătorului ardelean care își caută norocul și faima în vechiul regat, nu este nici pro-german, nu doar pentru că personajul său nu trece cealaltă graniță, dar și pentru că o rafinată ironie deconstruiește sistematic imaginea superiorității germane. începînd cu refuzul tatălui comerciant de
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
nobililor, domnilor, grămăticilor și zografilor", înjurăturile pline de năduf ale omului simplu (Stevan Tontici: Micio Tontici vorbește cu Dumnezeu), critica societății ("Pe când înghețau cărțile în biblioteca orășănească/... între pagini,/ în inima literelor negre/ l-am găsit, îngropat, pe bătrânul nostru învățător./ La noi, Shakespeare a murit de răceală,/ Dostoievski de pneumonie/ nici vechii greci nu s-au descurcat mai bine,/ chiar dacă erau niște bătrâni balcanici / și știau prea bine ce ierni bântuie pe la noi", Petar Paici), suferința, moartea, fantasmele și frica
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
salutat de noi toți colegii d-tale". De data aceasta, dl Eugen Blăjan, statornic cercetător al operei lui Atanasie Marian Marienescu, retipărește o lucrare reprezentativă pentru cealaltă direcție a scrisului său, în prelungirea Școlii Ardelene, aceea de luminător al maselor: Învățătorul și poporul, Sibiu, 1858, la care mai adaugă Detorințele noastre, Viena, 1867, precum și articolele Femeia economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul și poporul este scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, așa cum și-a scris și Petru Maior Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi. Pe linia Școlii Ardelene, Atanasie Marian Marienescu vede o strânsă legătură între bunăstarea
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală nu se poate crea în inima poporului, dacă-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și, mai târziu, de Octavian Goga, luminătorii satelor. Dacă Învățătorul și poporul poate fi considerat un tratat elementar de economie politică, Detorințele noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
cultura generală nu se poate crea în inima poporului, dacă-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și, mai târziu, de Octavian Goga, luminătorii satelor. Dacă Învățătorul și poporul poate fi considerat un tratat elementar de economie politică, Detorințele noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie, biserică și școală, subliniind că numai morala religioasă și știința de carte sunt capabile să salveze
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
carele mai crede în așa minciuni, atunci când vrea să propășească și să intre în lumea cultă. Dar e primejdioasă vindecarea ce se încrede unor proști, unor babe sau moașe, crezând că ei ne scapă de boale". De aceea preoții și învățătorii au o nobilă și responsabilă chemare, iar cu cei nevrednici, Marienescu, este necruțător, invocând exemple biblice, sau făcând comparații revelatoare: "Pe cei ce nu-și sfințesc și nu-și pricep chemarea, pe aceia ar trebui să-i mânăm din nou
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Pe cei ce nu-și sfințesc și nu-și pricep chemarea, pe aceia ar trebui să-i mânăm din nou la școală sau să-i scoatem cu zbiciul din Casa Domnului, precum a făcut Cristos cu negustorii din biserica Ierusalimului... Învățătorul e ca și un grădinar. Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă în secetă, și le apără de viscole ca să nu piară ci să crească în frumuseți și nobleță, așa învățătorul îndepărtează toate
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
biserica Ierusalimului... Învățătorul e ca și un grădinar. Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă în secetă, și le apără de viscole ca să nu piară ci să crească în frumuseți și nobleță, așa învățătorul îndepărtează toate datinile și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă spiritul, ci ca să se desfășure în puterile sale..." Generația pașoptistă a beneficiat față de Școala Ardeleană de o nouă modalitate de îndrumare și
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat până prin 1940. În 1938, în Revista Asociației învățătorilor mehedințeni, se afirma că obiceiul trebuie să fie părăsit nu numai pentru că este alogen ci și pentru a fi conservate pădurile de brad. În același an, în Cele trei Crișuri, Gr. Tăușan, invocând tot motivul protejării pădurilor de brad, propunea
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
pe mentorul său în ultimii ani de studii la Roma, unde vlădicul martir se afla într-un exil forțat. A rămas toată viața un admirator al lui Inochentie Micu. Reîntors la Blaj este numit în 1754 la deschiderea școlilor blăjene "învățător limbilor și după vreme și putință a științelor". În același timp era încredințat și cu "paza bibliotecii". Crezând cu tărie că episcopului Inochentie Micu i s-a făcut o mare nedreptate prin scoaterea din scaunul episcopal, a avut relații încordate
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
jumătate înainte, la 1765, data când manuscrisul Lexiconului ... era încheiat. Deși rămase în manuscris, aceste lucrări au impulsionat preocupările și activitatea lingvistică a reprezentanților Școlii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior), căci aceștia l-au avut profesor la clasă, "învățător limbilor" - după cum glăsuiește un document de epocă.
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
găsesc aici: lexicul bogat, atent solicitat, eclectismul instrumentarului mistico-religios sau escatologia sexuală. Silviu Lupașcu însă nu e un povestitor, romanul lui nu e captivant (deși întâlnim tot felul de personaje: comuniști, mafioți, vânători de lei, yoghini, jurnaliști, tot felul de învățători orientali ș.a.) Stârnește interesul, dar nu-l menține. Povestea diluată monocord, uneori de un lirism îndoielnic, se pierde în pânza unor parabole și metafore obscure preluate din tradiția arabă. încercarea e neîndoios meritorie, păcat că autorul e victima propriei savanterii
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
adică a scri după cum vorbim..." (și nu etimologizînd, n.n.). Heliade voia "restabilite literele străbune... și expulsia atîtor slove de prisos pentru limba română" (ed. Guțu, p. 459). Fără îndoială, Heliade urmează ideile care circulau în Transilvania Școalei Ardelene, de unde provenea învățătorul său luminat Gh. Lazăr ("doctor în teologie", hirotonisit arhidiacon, dar și francmason) - dar le adaptează altor circumstanțe culturale. El însuși continuă a scrie sînt, îs, folosind pentru fonemul /î/ slovele @ și '(rareori, A). Valeria Guțu Romalo arată cu dreptate (p.
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
veac după schimbările radicale petrecute de-a-lungul lui? Fabrica în locul manufacturii, muncitorul în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv de vraci), a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate aceste realități ale secolului al XIX-lea nu au fost decât potențate în secolul al XX-lea. Marile invenții fuseseră făcute (tot "cortegiul electric", motoarele, aviația, microbiologia, ultimele mari descoperiri geografice, dezvoltarea astronomiei
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
sentimentului fără sentimente", și a lipsei oricăror compromisuri pentru că "nu mai știi nimic despre durerea pe care nu o mai simți". Acolo unde poezia nu alunecă în patetism sau verbozitate (acolo unde autorul nu se vrea "un scrib înrăit/ un învățător dogmatic/ un vindecător perfect/ un judecător intransigent..."), dramatismul controlat al imaginilor și plasticitatea lor sînt memorabile. Emil Nicolae - Mortul perfect, Editura Agora, Bacău, 2002, 66 p., f.p.
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
la un curent evident mai bine reprezentat de scriitori precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Ion Simuț este un critic de acord fin (foarte subtile și pline de sugestii sînt, la nivelul romanului Ion, analiza relației dintre Ion și familia învățătorului Herdelea și revelarea părții de vină a familiei Herdelea în drama țăranului, respectiv demonstrația la capătul căreia Pădurea spînzuraților este desemnată drept „primul roman religios al literaturii române”) care îmbogățește sensibil perspectiva critică asupra operei prozatorului ardelean. El demonstrează cu
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie, al străinului cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor pătimiților regimului stalinist, profesorilor de istorie, preoților, învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
doilea război mondial, arestat pentru că cineva l-a denunțat că ironiza cultul personalității lui Stalin. Este internat în lagăr cinci ani, se îmbolnăvește de cancer, dar supraviețuiește, i se fixează domiciliul obligatoriu. În fine, după ani de prigoană, e numit învățător la o școală din Riazan. Încă din timpul internării în lagăr, a abandonat vechile concepții, a intuit utopia barbară care e comunismul și s-a hotărât s-o denunțe. El pornea din momentul inițial, punând sub semnul întrebării însăși insurecția
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
mai poți aștepta? Există însă surprize și mai mari. Un ins supranumit Piedone, care se ocupă de piețele din sectorul 6, a dovedit negru pe alb, cînd și-a întocmit declarația de avere că a absolvit școala primară prin mila învățătorilor. Controlorul piețelor a declarat că deține un teren de nu știu cîți metri cubi. După ce ziarele au publicat inepția controlorului piețelor, acesta și-a mai făcut o dată declarația de avere, probînd cu mîna lui că nici despre metrul pătrat nu
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
Anii respectivi i-am petrecut cu el făcând insectare; noaptea mă chema să vedem stelele. Era un om absolut formidabil, n-am înțeles niciodată, nu spunea nimănui de unde vine și unde pleacă și după foarte mulți ani, eu eram deja învățător pe Valea Neagră, aici lângă Firiza, a venit, m-a găsit acolo, vindea pe-atunci Biblii și ochelari, a venit la mine și și-a reluat lecția de franceză exact de unde a lăsat-o... Marian Ilea: Sunt momente, cred, ale
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Exortație la martiriu, cap. L, în PSB, vol. 8, p. 395) „... Lui Hristos ne închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubim după vrednicie ca pe ucenicii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de Împăratul și Învățătorul lor. Fie ca și noi să devenim părtași și împreună ucenici cu ei!”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XVII, 2, în PSB, vol. 11, p. 39) „Căci lui Hristos ne închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]