33 matches
-
organizând conferințe publice, lunar, și serbări peste norma stabilită de regulament ( o dată pe an ). Este, de fapt, doar începutul firav al împlinirii unui întreg sistem unitar de educare a adulților din mediul rural, un început de muncă eroico -romantică a învățătorimii satului, pătrunsă tot mai mult de cuvintele - îndemn ale marelui patriot, Spiru Haret : Lumina poporului este cea mai înaltă datorie a oamenilor luminați și patrioți. A nu sprijini lupta pentru luminarea poporului, ori a lucra în contra existenței țării este tot
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: „ Când se vorbește despe EI vă rugăm să vă ridicați în picioare” (Spiru Haret, Congresul învățătorimii rurale, 1906) CAPITOLUL VI - FIGURI DE DASCĂLI AI SCOLII Teofil (sec.XVIII) CC unoscut prin activitatea de copist de manuscrise a activat ca dascăl la Rucăr la începutul secolului al XVIII-lea. Reamintim cele două cărți scrise aici : Parimiar și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
dominația imperiilor austro-ungar și țarist. Pentru cinstirea aniversării a 300 de ani de la primul act politic al Unirii poporului român, înfăptuit de Mihai Viteazul, N. Iorga tipărește, în anul 1901, o lucrare închinată marelui voievod. Aceasta a fost răspândită cu ajutorul învățătorimii în toate provinciile istorice, fiind citită cu deosebit interes de românii de pe ambele versante ale Carpaților. Din ea se degaja îndemnul ca generația de la 1901 să depună eforturi susținute pentru a se reîntregi unitatea românilor. Nicolae Iorga se preocupă, totodată
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
literare și la „Gândirea” (1928-1932), dar diferențe de neconciliat între credințele proprii și orientarea publicației îl obligă să renunțe, fiind înlocuit de Ovidiu Papadima. A mai colaborat la „Arhivele Olteniei”, „Provincia” din Turnu Severin, „Calendarul”, „Societatea de mâine”, „Secolul”, „Revista învățătorimii gorjene” ș.a., semnând și cu psedonimul I. Cetină. Proza din volumul Prin Munții Mehedinților (1937), aflându-și îndemnul în monografia închinată zonei de Ion Ionescu de la Brad, se înscrie într-o tradiție ilustrată mai ales de Calistrat Hogaș. Călătorul este
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează cu versuri N. Bocșa, Em. Papazissu, D. I. Pietrari, G. Bobei, V. Copilu-Cheatră, G. Roiban, iar cu proză Ion Dongorozi, Mihai Spiridonică
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
Bucuța, Dumitru Antohi, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, D. I. Atanasiu, Octav Sargețiu, Vasile Netea, Vasile Gh. Ispir. În sumar intră, de asemenea, însemnări din actualitatea culturală, cronici dramatice și plastice, o cronică pedagogică, documente și articole referitoare la statutul și rolul învățătorimii, epigrame, poșta redacției. Alți colaboratori: V. D. Țoni, Sabin Velican, N. Vlădulescu, Titus Cergău, Apostol D. Culea. M. W.
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
culmea!, mai și reușești... Oricât de modest din fire, te simți dintr-o dată altfel, mai... Sigur că acest altfel i-a Împins pe unii s-o ia razna, să se creadă dumnezei - nu de aceia vorbesc, ci de ceilalți, de Învățătorime, cum i se mai spunea... Pe măsură ce constați că știința ta, căpătată la școală, uite-o!, slujește la ceva, o poți pipăi, o auzi, o miroși..., atunci devii și mai Încrezător În tine, deci... Deci nu pui ghilimele apostolatului! - Bine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea de altădată a Basarabiei de sud, astăzi Ucraina. Nu lipsesc de aici cârciumile populate de hoți aflați în profitabilă cârdășie cu patronii; rezervoarele vii ale învățătorimii lipsite de post ca cea din Ismail; mecanismele de tip pecere (pile, cunoștințe și relații) prin care se obțineau deseori numirile în posturile de conducere (fișe istorice pentru tratatul de artă a tragerii sforilor la români). Toate acestea se consumau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
urăm colegului, din tot sufletul, ca să aibă parte de cât mai multe aniversări ale acestei publicații sătești, ce cu atâta demnitate și curaj o conduce ". Cele de mai sus, scrise în aprilie 1936 despre „Glasul nostru” de la Băsești în revista „Învățătorimea vasluiană” probează că publicația de care s-au ocupat învățătorii Gheorghe Arteni și Ion Balan a avut, totuși, viață îndelungată pentru perioada aceea. În „Glasul nostru” a scris „un articol teoretic, foarte interesant, în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
identificării solidare dinspre entitatea de apartenență istorică (statul național) către societatea de referință socialistă (statul sovietic). La aceleași concluzii ajunge și Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvântarea rostită la Congresul învățătorilor din RPR din 10 aprilie 1952, în care liderul comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite pentru eliberatoarea noastră, Uniunea Sovietică, pentru învățătorul oamenilor muncii din întreaga lume, genialul corifeu al științei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identificării solidare dinspre entitatea de apartenență istorică (statul național) către societatea de referință socialistă (statul sovietic). La aceleași concluzii ajunge și Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvântarea rostită la Congresul învățătorilor din RPR din 10 aprilie 1952, în care liderul comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite pentru eliberatoarea noastră, Uniunea Sovietică, pentru învățătorul oamenilor muncii din întreaga lume, genialul corifeu al științei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2. Salarizarea echitabilă a corpului didactic primar, de stat, nu poate fi lăsată nici măcar în seama comunelor, deoarece mare parte din ele neavând mijloace suficiente ar lăsa în părăsire învățământul primar declarat de Constituție obligatoriu și gratuit. PNL crede că învățătorimea trebuie salarizată mai bine decât ceilalți salariați din comune: perceptori, șefi de post. PNL socotește necesară înființarea gradului de învățători, institutori și profesori secundari agregați. Înaintarea la acest grad pentru profesorii secundari numai după trecerea unui concurs. Organele de control
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de seamă. În 1930, la sărbătorirea a 50 de ani de la înființare, intelectualii orașului organizează un festival la care va lua parte și fostul elev, Mihail Sadoveanu. Doi ani mai târziu ministrul Instrucțiunii Publice, Dimitrie Gusti, va participa la Congresul învățătorimii din zonă. Biblioteca elevilor însuma la 1930 aproape 4700 de cărți, în timp ce biblioteca destinată corpului didactic cuprindea 3244 de volume 129. Cu toate dificultățile întâmpinate, profesorii depuneau eforturi pentru ca școala să își îndeplinească misiunea de cultivare a cunoștințelor și a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cuprindea editorialul „Unirea Bucovinei” de Const. Cehan Racoviță, cursivul portret „Iancu Flondor”, omagiu al ziarului Bucovina adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura Humorului, Adrian Boca, preot, din partea Asociației clerului Humor. * Până la 18 mai 1919, inclusiv Bucovina avea formatul 35/50 cm, după aceea 47/61 cm. Cezar Petrescu a fost directorul ziarului până la 3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Văd satele înecate de potopul rusesc, orașele înfundate cu străini, ocoalele părăsite de copiii noștri, țărănimea română cufundată în datorii și căzută în ghearele crâșmarilor și cămătarilor; văd preoțimea română lovită peste față cu palma minciunii celei mai scârboase, văd învățătorimea în cătușele de fier ale supunerii oarbe în fața căpeteniilor districtuale (prefecții n.n.), amploaiații români cu frica în spate, scurt, dușmanii noștri au ce vedea în Bucovina. Și dacă pe toți românii acestei țări ne judecă după unii puțini, atunci au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știre din Glasul Bucovinei nr.268 din 19 octombrie 1919, din care redăm: „Acu câteva zile domnii învățători Constantin Cozmiuc, Ifrim Popescu, E. Brahă și V. Olinici s-au înființat la domul ministru I.Nistor și pretinzând a fi „reprezentanții” învățătorimei din Bucovina, au formulat cu destulă naivitate și lipsă de modestie următoarea cerere: domnilor Cozmiuc și Ifrim Popescu să li se dea câte un mandat de deputăție în Cameră și în plus un loc de senator pentru un al treilea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și lipsă de modestie următoarea cerere: domnilor Cozmiuc și Ifrim Popescu să li se dea câte un mandat de deputăție în Cameră și în plus un loc de senator pentru un al treilea învățător,și atunci dumnealor declară că întreaga învățătorime intră în partidul democrat al unirii. Li s-a răspuns din partea noastră în chipul următor: dacă dv. sunteți convinși, că programa partidului nostru e bună și în conformitate cu vederile politice ale dvs., intrați în Partidul Democrat al Unirii fără condițiuni.” ... târgul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
următor: dacă dv. sunteți convinși, că programa partidului nostru e bună și în conformitate cu vederile politice ale dvs., intrați în Partidul Democrat al Unirii fără condițiuni.” ... târgul nefiind încheiat, „astăzi Tribuna dumnealor - căci această Tribună nu este, nu poate fi a învățătorimii române din Bucovina - ne aruncă cele mai îndrăznețe insulte.”... Ulterior, la alegerile din luna mai 1920, rezultatele pentru Senat au fost următoarele: în orașul Cernăuți a câștigat Gh. Grigorovici; în județul Cernăuți - Constantin Niculiță; în CotmaniZastavne - dr. Eugen Kozac; în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
județul Cernăuți - Constantin Niculiță; în CotmaniZastavne - dr. Eugen Kozac; în Gura Humorului - Câmpulung - Const. Cozmiuc; în Suceava - Siret - dr. Erast Tarangul; în Vojnița - Văscăuți - Căpităneanu, în Rădăuți - dr. Ipolit Tarnavschi; în Storojineț - George Lemna. * La 8 noiembrie 1919, Tribuna, organul învățătorimii române din Bucovina era la al 19-lea său număr, apărea săptămânal, avea redacția în Cernăuți str. Römer nr.2 și avea ca redactor responsabil pe Dimitrie Sidoriuc. Folosea Tipografia „Orient”, str. Schiller nr.5. Era un ziar plat, fără
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
față de acești colegi care au încercat să lovească în noi.” Și continua: „Tribuna n-a luat ființă în sala de desen de la Școala normală din Cernăuți într o adunare deschisă de deputatul F. Bujor, ci în nenumăratele adunări districtuale cu învățătorimea, cu cetățenii” (22 noiembrie 1919) se apărau cei de la organul învățătorimii. La 15 noiembrie Tribuna publica o scrisoare a învățătorului Ilie Doboș-Boca și propunea atragerea de fonduri pentru ridicarea unei pietre funerare pe mormântul „mult regretatului nostru anteluptător Mihai Chisanovici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
continua: „Tribuna n-a luat ființă în sala de desen de la Școala normală din Cernăuți într o adunare deschisă de deputatul F. Bujor, ci în nenumăratele adunări districtuale cu învățătorimea, cu cetățenii” (22 noiembrie 1919) se apărau cei de la organul învățătorimii. La 15 noiembrie Tribuna publica o scrisoare a învățătorului Ilie Doboș-Boca și propunea atragerea de fonduri pentru ridicarea unei pietre funerare pe mormântul „mult regretatului nostru anteluptător Mihai Chisanovici”, propunând ca Tribuna să adune și să administreze fondul până se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și sociale, condiții de trai prospere, dar introducând lupta de clasă la sate, deocamdată între preot și învățător, se organizează într-o societate politică „Unirea”, se leagă politic cu evreimea și rutenii într-un club liberalțărănesc, având de partea lor învățătorimea prin M. Chisanovici și reușesc și prin ziar să-și câștige simpatia satelor, rupând însă unitatea partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.215 situația politică din Bucovina acelui timp: „De o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tramvai, în restaurant ești întâmpinat în nemțește... ... Vizităm puțin orașul... Un grup de doamne și domni distribuie insigne treiculore... Alții au găsit un minunat prilej de a plasa o revistă locală „Țara Sipenițului”... (Excursia noastră de Petru Vieru, din revista „Învățătorimea vasluiană” nr.1/1937, p.3543). * ...”Revista Țara Sipenițului apărută în iulie 1936 la Cernăuți, sub conducerea acestor tineri entuziaști învățători și sub patronajul domnului dr. C.Angelescu, ministrul Instrucțiunii, va fi de-acum înainte un caleidoscop în care vom
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de apariție. Redacția și administrația: Cernăuți, str. Olarilor nr.11, Tipografia Universitară (Robert Brüil) Cernăuți, Piața Grigore Ghica Vodă nr.3. Școala din noiembrie 1922, anul VII de apariție, se edita cu câteva luni înainte de data ținerii Congresului general al învățătorimii, iar Nicolae Simionovici explica în editorialul „Drumul nostru” de ce e e necesară unificarea și întărirea organizațiilor profesionale, care-i rostul Asociației corpului didactic: „să ne întărim organizația noastră în toate direcțiile posibile - profesională, culturală, economică etc. și să ne creăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care președintele secției noastre, neputând lua parte, reținut fiind de interese pur profesionale, a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința poporului) Volkswille (Voința poporului), organ al Partidului popular evreiesc independent din Bucovina, apare la Cernăuți, la 7 ianuarie 1927
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]