10 matches
-
e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori de măr, Și masa s-o încărcați Flori de măr. Că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori de măr, Și masa s-o încărcați Flori de măr. Că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
științei lor au început după forma limbii celei eline, din care scotea învățăturile, a preface limba sa: aceasta o făceau mai des cu întoarcerea cărților de pre grecește pre latinește. Se vede după limba latină cea gramaticească cum toată e învăscută cu firea limbii eline”. Maior respinge ideea de „latină stricată”, promovată de unii, pentru starea actuală a limbii române. În concepția sa, cele două limbi latine, cea a poporului și cea gramaticească, se opun prin trăsăturile „firesc/nefiresc”. Limba latină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sens: „Pe timp de criză, investește în distracție!” (inoras.ro). Verbul latinesc investire „a îmbrăca” stă la originea tuturor formelor moderne discutate, ca împrumut cult; în română, verbul a fost și moștenit: în textele vechi, apare a învește, cu participiul învăscut și sensuri proprii și figurate legate de „a îmbrăca”: „Domnul în dulce frămseațe se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care apare, cu sensurile
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
ESE DINTRE CODRI (cca 1874 ) Luna ese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăvește umbre negre Pe lințolii de zăpadă. Și mereu ea le lungește Și suind în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceață învăscută. Ce gîndește? - numai norii Lin se-mbină, se desbină Ca fășii de gaz albastru Ca și aburi cu lumină. Lin pin iarbă scotocește Apa-n prund și-n pietricele. Florile surînd în taină, Oare ce-or surâde ele? {EminescuOpIV 507
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și-n codru piere. Luna ese dintre codri, noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăvește umbre negre peste giulgiuri de zăpadă Și mereu ea le lungește și suind pe cer le mută, (165) Parcă fața-i cuvioasă e cu ceară învăscută; Și cu neguri îmbrăcate-s lan, dumbravă și pădure, Stele galben tremurânde mișcă-n negurile sure, Intră-n domele de nouri argintii multicoloane, De-a lor rugă-i plină noaptea, a lor dulci și moi icoane 28 {EminescuOpVI 29} (170
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos? Unde este Xerxes și Artaxerxes?" Iar Lumea îi răspunde cu blând sarcasm: "Să știi, că numai cu o feleagă de pânze învăliți, ca cum ar fi în cămeașa cea de mătasă învăscuți; și într-un sicriu așezați, ca în haina cea de purpură mohorâtă îmbrăcați; și în gropniță aruncați, ca în saraiurile și palaturile cele mari și desfătate așezați, s-au dusu-se; iară altă nemică nici în sin, nici în spate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd cu mușchiu învăscuți, Scările, ce se văd roase de omenescul picior, Ajung să fie străpunse de troscot și urzișor, Și fereastra, întru care flori de tot feliu-nflorea, Sfredelită de un șarpe, ce se sorește pe ea. Versurile lui Nicolae Dimache († 1837) sunt și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]