97 matches
-
omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de lume, astfel încât ea niciodată nu este împotriva acesteia, ci pentru ea, este în și deasupra lumii. Ea are drept scop și țintă finală înveșnicirea lumii cu Mântuitorul Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu - În Împărăția Sa, cu aportul dragostei desăvârșite, și nicidecum pieirea sau distrugerea ei. “Prin aceasta ea nu își pierde atributele sale, nu se “cosmicizează”, ci coboară în lume pentru a o ridica
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Participările se confirmă la tel. 490 227. ( D. B.) Pe malul Dunării Primăria Orșova și Astra Română pentru Banat și Porțile de Fier a invitat Societatea literar-artistică „Sorin Titel“ din Banat la manifestările prilejuite de împlinirea a jumătate de mileniu de la înveșnicirea lui Ștefan cel Mare, programate duminică, 27 iunie, de la ora 11, pe malul Dunării, în fața statuii lui Mihai Eminescu din Parcul General Dragalina. Vor răspunde invitației Ștefan Ivan, Gheorghe Luchescu, Viorica Pop Ivan, George Lungoci, Victor Georoceanu, Mariana Sperlea, Nicolae
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
modalitățile de jertfă vie, deoarece tu dedici un timp al tău pentru a te ruga. Regăsirea tainică în rugăciune a celor doi prieteni este necesară, precum respirația. Rugaciunea particulară, dar mai ales cea în comun reprezintă trăinicia prieteniei adevărate și înveșnicirea ei în Împarația lui Dumnezeu. De fapt, legătura tainică, în rugăciune, cu Dumnezeu este singura prietenie adevărată! Reporterul: Părinte, pentru cei care doresc să aprofundeze mai mult această temă, ce le recomandați? Părintele: Recomandăm, în primul rând, Sfânta Scriptură, viața
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ PRIETENIA ADEVĂRATĂ? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378168_a_379497]
-
construi nimic temeinic, dacă nu există prețuire și respect pentru cei de mai înainte. Inspirat de această idee, dar avându-le și pe cele rodite în gândurile sale, corespondentul nostru netitular, Gheorghe Melnic, a lansat propuneri demne de atenție întru înveșnicirea memoriei regretatului redactor, învrednicit de titlul de Jurnalist Emerit al Ucrainei. În special, a optat pentru montarea unei plăci comemorative, cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
a împărtășit în ultimii 17 ani la Mănăstirea Recea, și mai ales, despre Sfânta și Dumnezeiasca Împărtășanie, cu alte cuvinte, de prezența permanentă și pururea a Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Euharistic în viața noastră - ca fiind condiție indispensabilă mântuirii și înveșnicirii noastre cu Domnul!... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Arhimandrit Ioan Iovan a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
Buddha a văzut că esența lumii umane dar și celei divine este suferința și că mântuirea de suferință trebuie să fie scopul omului. Cu un ochi transcendental a intuit autorul vrâncean al baladei Miorița moartea ca pe o nuntă de înveșnicire cu întreaga natură, o apoteoză feerică transvaluată mitic. Omar Khayyam, după ce în majoritatea robaiyatelor vorbește despre adevăruri cunoscute de toți privind iluzia existențială și deșertăciunea universale, în unele catrene văzul său transcendental trece dincolo: La cei răi nu-mi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
decorativ, ci reprezintă o modalitate de trăire a stării poetice ("Arfele visează mituri"; Iar în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună") care face posibilă ca și în balada vrânceană, comuniunea nemijlocită cu lucrurile. La Eminescu miticul are rolul de înveșnicire feerică a realului, transformându-l în prezent etern. * Se poate contura mai bine viziunea cosmică eminesciană referindu-ne la lirica lui Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Autorul Cuvintelor potrivite, manifestă o pregnantă tendință de a reduce dimensiunile mari. Infinitul, veșnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
esența ființării pentru a dura, trebuie să se afle neîncetat în devenire, deoarece cosmosul nu este dat odată pentru întotdeauna, ci se recreează pe sine din mers. Oprirea ar însemna încremenire, înghețul tanatic. c. Condiția sine qua non a realizării înveșnicirii vieții omului este să se reușească totodată atingerea unui alt absolut cel axiologic, cel etic. Empedocle afirma că întregul cosmos evoluează sub semnul ciclicității iubire-ură, armonie-dizarmonie, creație-distrugere; iar Heraclit era mai pesimist: "totul se face și se distruge prin discordie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
În expresia sa cea mai înaltă, poetul a fost creat de natură pentru a-i sărbători frumusețile și a-i perfecta ceea ce nu a reușit pe deplin, a-i conferi perenitate prezentul etern. Poetul este justițiarul frumuseții lumii și demiurgul înveșnicirii ei. Pentru că poetul, în calitate de homo significans caută și are intuiția semnificațiilor vieții, ale lumii și creează noi semnificații. Muzica instituie justiția supremă în eliberarea omului de servituțile vieții de fiecare zi, prin dizolvarea eului nostru empiric în inefabil, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
onto-axiologice. Ține de măiestria poetului de a-i anula cuvântului ambiguitatea din viața comună și de a-l certifica la un nivel cât mai înalt, în scopul de a ne convinge de această dublă performanță depășirea ambiguității reale și trăinicia "înveșnicirii" creată poetic. Or, a învesti cuvântul, deja ambiguu prin imperfecțiunea cunoașterii umane, cu o nouă ambiguitate, constituie pentru receptivitate un joc periculos. Este a treia diadă antinomică, în care cea ce se amplifică progresiv este absența iar, corespunzător, existența. Peregrinând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Beethoven și Goethe, Nietzsche și Rilke. Poezii precum Ghilgameș la babilonieni, sau Miorița la români, exprimă constanta viziunii despre moarte la babilonieni profund tragică, la noi apoteotică , moartea fiind concepută ca nunta omului cu natura, devenită mireasa lumii, act de înveșnicire a vieții. Este interesant și revelator faptul că acela care îndrăgește cel mai mult mitul, povestea, deci alt posibil, care întrece realul, este copilul, deși el nu știe încă să judece valoarea realității. El este frate cu poetul care, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
munte, Agamiță inaugurează o nouă religie, de piață, a înfrățirii tuturor conștiințelor de piață într-o armonie națională, pusă, evident, în slujba țărișoarei... Astfel încât în aliura de sfânt pământean a lui Agamiță, care-și zidește sufletul, manolic, întru progresul și înveșnicirea poporului, așa cum visau și cațavencii, regăsim ceva și din palpitul vital și melancolic nevoie mare al lacrimilor fără leac vărsate de coana Zoițica. Agamiță sintetizează, astfel, tot duhul ideologilor din orașul de sub munte, iubitori de țară!.. În finalul Scrisorii, împlinindu
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
și viața în toate formele ei reale și imaginare: „Doamne! Mi-ai făcut Altar/ din Cuvânt!/ Am scris poemele tristeții,/ dar lumina ce-mi trimiți în silabe/ mă-nfășoară, în Paradis mă duce./ O ! Ce pașnică Lumină!/ O clipă de înveșnicire mi-ai dat și slova curge / pe ale mele degete./ Aud respirația ierbii, văd mugurii pocnind,/ aud muzica divină,/ mireasma florilor mă-mbracă,/ metafora mi-e soră,/ beau din tainicul izvor./ Poetul a plecat! Poetul a revenit!” (Lumina pașnică). Paula
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
în mod personal, dar și comunitar. De aceea, subliniază Preasfințitul Părinte Episcop Emilian: „Pe parcursul celor zece capitole, am creionat drumul persoanei umane de la cunoaștere (a lui Dumnezeu, a Bisericii și a lucrării ei) la împlinire prin comuniune, de la fapte la înveșnicire, atât în viața parohiei, cât și în cea a mănăstirii”. Cunoașterea, ca rezultat al modului în care S-a revelat Sfânta Treime, ca experiență duhovnicească sau intelectuală, primită în diferite etape și împrejurări ale vieții, este tema centrală a primului
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
săi duhovnicești. Dezvoltată în jurul bisericii parohiale sau mănăstirești, comunitatea, ecleziastică, religioasă devine „loc de mărturisire a Evangheliei de către clerici și credincioși, în tot timpul și cu toată ființa, cu credință puternică și dragoste nefățarnică”. Comunitatea devine „parohia între misiune și înveșnicire”, sau „parohia - loc de mărturisire, comuniune și împărtășire din Sfintele Taine ale Bisericii”. Societatea actuală însă este marcată, prin mass-media și publicitate, de forța limbajului care propune un consumism feroce și o serie de valori cu totul străine de Ortodoxie
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
Nu-l mai avem decât pe D.R. (n.n. Dumitru Radu Popescu). Trebuie să ținem strâns, cât mai strâns legăturile...” Și iată că, fulgerător, la o lună după Geo Saizescu, Ilarie Hinoveanu renunță la efemerul său trup de humă, trece porțile înveșnicirii și se naște în cer, alături de prietenii săi de o viață amintiți mai sus: Piru, Vornicescu, Vieru, Păunescu, Beșteliu, Diaconescu, Sîrbu, Firescu, Berceanu, Lohon, Vlad, Moldovan, Costin, Mihail, Gheorghiu, Saizescu... Despre viața, creația și laborioasa activitate a sa - ca secretar
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
stalinist, eroilor crucificați, nu-și poate stăpâni lacrimile ce-i umple cu amar izvorul durerilor, nici patriotul român, gospodarul de frunte al localității, Sain Mândrescu, cel care, împreună cu soția-i Mărioara, a pus cea mai darnică mână de ajutor la înveșnicirea martirilor, prin înălțarea respectivului semn comemorativ. Cu ochii scăldați în lacrimi și inima plângând de durere, a evocat drumul spinos al consătenilor săi - Constantin Isac, care a avut norocul să se salveze din masacrul din februarie 1941 de la Lunca, și
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
sistemului de gândire managerială securisto-masonică a zilei de azi: intimidarea. Cu moartea bătându-le ceas de ceas la ușa destinului individual, specimenele jalnice la privit ale momentului își conțin într-un mod patologic sentimentul cronic al ne-muririi individuale, al înveșnicirii propriilor lor ființe șubrede și complet aspiritualizate într-o formă de existență pe care efigia degradării umane tronează dominator și despotic la nesfârșit, parcă. Toți, fără deosebire, trăiesc sub copita unei neoideologii a desfrâului și a falsei condescendențe devenite fundamentul
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
Autorului 23 Mai 2011. Te-ai cuibărit minune-n ochii mei, Rămâi acolo, mi-e atât de bine! Mă arde gândul, mântuie-l de vrei, Dar nu îl întreba de unde vine... Mi-e Dor de tine, cum aș vrea mereu Înveșnicirea mea să te cuprindă! Tot mai aproape sunt de Dumnezeu, Și liniștea prin sânge mă colindă. Din tot ce sunt nimic nu mă mai doare, Cine mă cheamă din acel ce nu-s? Când Viața e o veșnică întrebare Mă
TOT MAI APROAPE SUNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361160_a_362489]
-
într-o junglă? Și de ce aceasta ne ține în obscuritate cu frica ideii de om terorist? Am găsit explicat în dreptul cuvântului „teroare” și explicația: asuprire bazată pe intimidare. Atunci Leul din junglă ce este, dacă Elefantul își îmbălsămează spiritul pentru înveșnicirea clipei căzute în privirile stinse ale unei Rândunele ce a încetat să taie azurul?! Incultura îți trădează caracterul când nici nu te-aștepți; te dezbracă de viciile ascunse și rămâi golit într-o „conștiință murdară”27. Încep să apară bolile
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de lume, astfel încât ea niciodată nu este împotriva acesteia, ci pentru ea, este în și deasupra lumii. Ea are drept scop și țintă finală înveșnicirea lumii cu Mântuitorul Hristos - Fiul lui Dumnezeu - În Împărăția Sa, cu aportul dragostei desăvârșite, și nicidecum pieirea sau distrugerea ei. “Prin aceasta ea nu își pierde atributele sale, nu se “cosmicizează”, ci coboară în lume pentru a o ridica și
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi, cum sugerează el, fără orgoliu, o
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
februarie 2014 Toate Articolele Autorului Părintele duhovnicesc - Inima care poate duce mădularele Trupului Bisericii la Cer... La sfârșitul lunii Iulie anul 2013 s-au împlinit șase ani de la mutarea la veșnicele lăcașuri a Părintelui Patriarh Teoctist și doi ani de la înveșnicirea Părintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc. La sfârșitul lunii Septembrie 2013 s-au împlinit douăzeci și trei de ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Ieroschimonah Paisie Olaru. În luna Octombrie, în ziua a cincea, s-au împlinit douăzeci de ani
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
a cincea, s-au împlinit douăzeci de ani de la mutarea în cereștile și veșnicele lăcașuri a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae. În luna Noiembrie am comemorat șapte ani de la trecerea în lumea cealaltă a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, patru ani de la înveșnicirea Părintelui Arhimandrit Teofil Părăian și șase ani de la nașterea în viața cea veșnică a Părintelui Arhimandrit Ioanichie Bălan, iar la data de 02 Decembrie s-au împlinit cincisprezece ani de la nașterea în Ceruri a Părintelui Arhimandrit Ilie Cleopa... Și așa
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
a împărtășit în ultimii 17 ani la Mănăstirea Recea, și mai ales, despre Sfânta și Dumnezeiasca Împărtășanie, cu alte cuvinte, de prezența permanentă și pururea a Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Euharistic în viața noastră - ca fiind condiție indispensabilă mântuirii și înveșnicirii noastre cu Domnul!... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Ioan a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]