17 matches
-
Iubito, buzele-ți asemeni cu-o panglică sau o eșarpă de purpur îs; iar glasu-ți mândru mă farmecă precum o harpă. O rodie dată-n două ți-este obrazu-ți, când se-ascunde întru zaimf; grumazu-ți - turnul este al rigăi David, învăscut în colți de lănci și solzi de scut. Iubito, sânii ți-s asemeni cu puii unei ciute, gemeni, când, printre crini, aceasta paște... Până ce-o nouă zi se naște, o iau spre dealul de-oliban și muntele de smirnă, - eu. Frumoasă
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
aceleași nostalgii care o leagă pe autoare de satul cu Moromeți, satul copilăriei pe care îl poartă în minte orinde o duc pașii pe drumul vieții: Te păstrez copilărie în suflet, în unghere În zâmbete și lacrimi cu clipe mă învești, În poeme prin lume cu dorurile mele Cu amintiri și vise din satul de povești. Candoare, sinceritate, simplitate în enunț dar multă lumină și culoare în imaginile redate fac să sclipească și visele frumoase și dezamăgirile, și bucuriile și durerile
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442986090.html [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
câte ceva. Or au existat doar programe izolate care s-au mai făcut prin POSDRU - și noi am fost implicați în derularea unui astfel de program, tocmai pentru că aveam experiență acumulată, însă este nevoie de mult mai mult efort în a învești în acest sens. Tehnologiile evoluează foarte repede, lucrurile... pentru a face într-adevăr un spectaol de calitate trebuie să fii în permanență la curent cu ceea ce înseamnă tehnologie și să fii pregătit. Mulțumesc! Ar mai fi multe de spus. Vom
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
funia vitei vîndute și gata chiar ai, cînd poftești, altă vită în loc. E știut că prin basme, cît scuturi căpăstrul și calul - ce-i drept, năzdrăvan - îți răsare în față, din oricare lume ar fi. Dar poveștile fost-au, cîndva, învăscute cu viața de fiece zi și trăirea cam nu se putea osebi întru totul de vis. într-o zi dăneșteanul Filică Furnică ne spune că el a văzut, undeva, pe un om care se împăcase din preț cu alt om
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mai degrabă a autorului, fiind astfel mai aproape de tonul cărții, incredibil de unitar, ca în toate cazurile celebre de scriere astfel zicînd ,,siameză” și în consens cu mărturisirea din precuvîntare : ,,... gîndurile amîndurora ni s-au împletit și ni s-au învăscut așa strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori de spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niscai amintiri... despre niște simțiri... despre vechi izvodiri... Este profitabil și ... simplu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
îi surprind intenția meschină: "Cu acest féliu de învăluiri și cu acéste sule de bumbac, după ce Vulpea pre Lup împunsă, pătrunsă și pre cât putu în ura și zavistiia a multora îl împinsă (...) și în tot chipul cu podoabe îl învăscu și-l desvăscu, îl îmbrăcă și-l dezbrăcă, până mai pre urmă nu într-alt chip, ce vădzind că mulți uréchea ascultării despre mulțimea vorovirii ei a întoarce începusă, cuvântul își curmă"42. Lupul însă nu-și dezminte priceperea și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sensu la propria sorte. Mă îl ricorso alla dittatura - variabile che Gramsci non può non avere drammaticamente presente - non esaurisce la gamma delle possibilità. Îl tema della creazione di una "opinione pubblica", ad esempio, se non è estraneo ai "totalitarismi", învește anche pienamente gli Stați liberal democratici. Scrive Gramsci: "Ciò che și chiama "opinione pubblica" è strettamente connesso con l'egemonia politică, è cioè îl punto di contatto tra la "società civile" e la "società politică", tra îl consenso e la
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
foc îi ardeau mintea, vedea fulgere, tot fulgere - parcă tot creierul îi era ars - el începu să râdă cu hohot și căzu la pământ. A doua zi el era întins pe un pat moale, într-o casă cu ferestele toate învăscute de iederă și flori, prin care razele soarelui pătrundeau, tăind câte o dungă în mirositorul întuneric, făcea să joace în imperiul razei sale o lume-ntreagă de colburi diamantini... într-un colț ședea pe-un scăuieș Cezara și râdea... - Dzeul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lunatec, o nouă Ophelia. Am închis iar ochii, astfel încît, recăzut iar în pustiul cel lung, palatul cel alb se confunda cu nourul de argint, iar juna fată albă cu îngerul în genunchi. Apoi, strângând [ochii] silit și tare, am învăscut visul meu în întuneric, n-am mai văzut nimica, ci auzeam dispărând ca o suvenire întunecată: rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și, cu totul în prada impresiunei ei, țineam încă ochii strâns închiși. Când mă deșteptai din reveria
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o artă superioară chiar lui D. Bolintineanu - și îl înfruntă pe Vronța, apariție de un relief teratologic deosebit, obținut printr-un fel de confuzie voită a regnurilor („A lui cătătură, ca cometul noaptea,/ Platoșa pe dânsul, platoșa și coiful / Erau învăscute de mucegai verde / Iar pletele, barba sta țapăn ca stuhul”). Reprezentativă pentru scriitor este Povestea povestelor, încercare de a fixa în epopee (cu multe episoade și apariții de basm, iar altele avându-și punctul de plecare în Ariosto) întemeierea Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
glumeață lărgirea de sens: „Pe timp de criză, investește în distracție!” (inoras.ro). Verbul latinesc investire „a îmbrăca” stă la originea tuturor formelor moderne discutate, ca împrumut cult; în română, verbul a fost și moștenit: în textele vechi, apare a învește, cu participiul învăscut și sensuri proprii și figurate legate de „a îmbrăca”: „Domnul în dulce frămseațe se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
stă la originea tuturor formelor moderne discutate, ca împrumut cult; în română, verbul a fost și moștenit: în textele vechi, apare a învește, cu participiul învăscut și sensuri proprii și figurate legate de „a îmbrăca”: „Domnul în dulce frămseațe se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care apare, cu sensurile moderne, în Dicționarul lui Laurian și Massim și în texte. Ulterior, o variantă „românizată”, cu
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
a investi apare și cu sensul „a pune în posesiunea unui titlu, a unei demnități”. „Românizarea” a învesti, care s-a produs doar la un sens al împrumutului cult, probabil pentru că acesta a părut mai legat de vechiul verb a învește, e deja prezentă în Mic dicționar ortografic (1953), a fost susținută de Al. Graur (de exemplu în Dicționar al greșelilor de limbă, 1982, ediție nouă 2009) și s-a impus ca normă a limbii cultivate.
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
posesia unei puteri, a unei demnități (dregătorii)” și „a băga, a plasa un capital într-o întreprindere”. Forma a învesti apare ca simplă variantă, „cu prefix românizat”, posibilă pentru toate sensurile verbului; secțiunea etimologică face trimitere și la dubletul a învește (verb vechi, moștenit din latină, cu sensul „a îmbrăca”). Cuvintele din familia lexicală a verbului sunt înregistrate tot cu i- inițial: investire, investiție, investitură. Nu foarte diferită e situația în celelalte dicționare: Dicționarul universal al lui Șăineanu (ediția a opta
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
din franceză a circulat în prima jumătate a secolului al XX-lea mai ales în forma apropiată de origine și polisemantică (a investi); s-a manifestat și o tendință academică de adaptare, bazată probabil și pe existența arhaismului moștenit a învește. În a doua jumătate a secolului, a fost impusă oficial o diferențiere semantică, o specializare a formei „românizate” pentru sensul cel mai transparent-metaforic (a învesti pe cineva înseamnă, de fapt, a-l „îmbrăca” pe acesta cu veșmintele simbolice ale unei
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
caleidoscop. Efluviile erau acum liturgice, bisericești, am Început să simt dureri de cap, o senzație de greutate asupra frunții, Întrezăream o scară fastuoasă acoperită cu tapiserii aurite, poate un banchet nupțial, cu un mire de stirpe princiară și o mireasă Învăscută În alb, apoi un rege vârstnic și o regină pe tron, alături de ei un războinic, și un alt rege Întunecat la piele. În fața regelui, un alt altar micuț pe care se găsea o carte legată În catifea neagră și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ciufuliturile și boțiturile, murdăria, de care, nu în rare cazuri,îți era greață, dar, n-aveai ce face, ți-ai ales meseria asta, pe asta o faci, cu dragoste, cu profesionalism și sârg, iar, atunci, când se ridicau de pe scaunele învăscute în plușuri și aer frumos mirositor, păreau niște ființe scoase din cutie,înfrumusețând și locul pe unde se duceau, și înmuind peisajul și umplând atmosfera dimprejur, cu mirosuri agreabile, împrăștiind,în toate părțile, robustețe, frumusețe și trezind dorințe, ca să nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]