2,049 matches
-
liberă - liberă pînă la frizarea irațiunii absolute - mentalitate literară, care este avangardismul, se instituie ea însăși în "punct de control" critic. În mirador de unde sînt urmărite, cu maximă atenție, mișcările auctoriale mai mult ori mai puțin genuine. Elocvent, Gellu Naum învederează o "capacitate de concentrare maximă a discursului", care contrazice "dicteul", o modelare a sintaxei textului, la antipodul suspendării "controlului gîndirii", ca și travaliul indiscutabil al unor cizelări formale. Astfel încît suprarealismul "clasic" pare a se învecina, sub condeiul său, cu
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
dreapta. Altfel spus, fenomenul ce reprezintă, după spusa unui politolog american, "ciuma" actuală a Estului. Ca o expresie a numitorului comun ideologic, criticul învinuiește categorial, referindu-se nu la individ, ci la grupuri etnice, reprobate în întregul lor. De asemenea învederează mentalitatea conspirativă a totalitarismelor, bănuind pretutindeni comploturi, mari mașinațiuni de ordin internațional, considerîndu-se împresurat din toate punctele cardinale. Imoralitatea lui Mihai Ungheanu e dublă: pe de-o parte, d-sa încearcă a acoperi fărădelegile comunismului, reducîndu-le la acțiunile unor alogeni
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
filosofiei moderne de a-și alcătui o normativitate autonomă, fără recurs la trecut, idealurile utopice se leapădă treptat de caracterul lor secular, adoptînd forme religioase. De altminteri, fondul cultic, al unei religii răsturnate cu capul în jos, pe care-l învederează comunismul (cu componente insusiace, marianice, martirice etc.), a fost relevat în repetate rînduri. Istoria ceva mai îndepărtată ne prezintă și ea pildele împletirii dintre revoluție și pietate. Revoluția franceză, bunăoară, a înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
se revendicau de la o doctrină ( exprimată sau subînțeleasă) a condiției lor, legată de concepte creștine, în producția de acest tip avem a face cu o "dezechipare" filosofică, în favoarea cotidianului anost, a citadinismului celui mai pedestru. Metafizica e suprimată. "Căderea" se învederează fără orizont, brută, burlescă ori numai imens dezabuzată, enorm obosită: "nu am încredere în lumea asta. nici în cealaltă./ locuiesc în ziduri unde oboseala este mereu proaspătă și somnul e mai dulce mai lung/ decît în corturile unde femeia întunecă
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
o pledoarie pro domo! Germanii, bunăoară, vădind o atitudine prin excelență "pozitivă" și "activă", vor trece cu brio examenul adaptării. Dar românii? Lipsiți de suficientă mobilitate și flexibilitate, aidoma membrilor oricărei societăți mici, mult timp izolate, consideră Gabriel Stănescu, ei învederează "o rezistență însemnată în contact cu alte culturi datorită influenței Orientului", așa cum a remarcat, între alții, și Dimitrie Drăghicescu, în Psihologia poporului român. Singurii care nu suportă criza schimbării culturale rămîn copiii și adolescenții care își pot forma personalitatea "din
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
am avut în genuina-mi juventute ocazia să fiu, cu o singură excepție când, pe punctul de a zbura din facultate, cu un grup de amici care, de altfel, făcusem tot ce ne stătuse în putință să fim băgați afară, învederați reacționari, nostalgici ai imperialismului în ultimă fază și pe punctul de a ni se interzice accesul pe elegantele culoare ale facultății avându-i pe fronton pe marii legiști ai antichității - proaspăt reconsiderați, după ce o vreme fuseseră și ei scoși din
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
și național, nici conservatorii, nici socialiștii neîntrunind suficiente condiții pentru a putea fi considerați la fel. N-am putea încheia fără a menționa scriitura fină, de literară impregnare, conform cerinței menționate mai sus a lui Lucian Boia, pe care o învederează istoricul Ovidiu Pecican. O scriitura în care se percepe ecoul unei posturi simpatetice în raport cu materia tratată în cercuri concentrice, personalitatea lui B. P. Hașdeu integrindu-se în figură unei "elite culturale iar ultima într-un tablou al epocii, fixat cu afectiva
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
libertății între frați", Gheorghe Pituț, covârșit de nepăsarea milenară a Sfinxului, nu pregetă să-i pună la încercare misterul, inexistența și neantul în sonetele pariziene. Nu eternitatea Sfinxului, inumană expresie a dezumanizării artei, a râvnit-o Gheorghe Pituț, ci perenitatea învederată de geniul creștinismului, de la sonetele lui Dante și Eminescu, la siderala elegie blagiană. "Noblețe" nu este doar unul din sonetele demne de orice antologie, ci și marca stilistică a omului și poetului Gheorghe Pituț: Culoarea morți-i frumusețea/ frunzelor galbene
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
organice dintre termenii ecuației național-universal? S.V. - Considerarea în ansamblu a lucrărilor elaborate de universaliștii români, în temeiul metodologiei comparatiste, fie și cu unele goluri, întrucât o lectură absolut integrală este cel puțin dificilă, dacă nu imposibilă din varii pricini documentare, învederează reliefuri impunătoare. Numărul cu adevărat impresionant de volume de autor ori studii tipărite prin revistele de profil, profunzimea și diversitatea lor, indică nu o dată contribuții care au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele în Polonia
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
se regăsește și la tutelarul N. Steinhardt, încurajîndu-l, presupunem, pe învățăcelul său: "Monica Lovinescu descoperă la N. Steinhardt o smerenie îndîrjită. îmi place sintagma. Simplă, adevărată și cuprinzătoare. Face parte din ținuta lui N. Steinhard". O asemenea "smerenie îndîrjită" o învederează și Ioan Pintea însuși, cînd află că o profesoară "nici mai mult, nici mai puțin, de limba și literatura română", neavînd pesemne "altceva mai bun de făcut", îl califică pe țăranul român nici mai mult nici mai puțin decît "un
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
de concis, pe atât de relevant, al autorului acestor texte științifice șocante, de acum mai bine de 160 de ani, publicate la Napoli, în Italia. Trăind între 1784-1858 (la decesul său, Mihai Eminescu împlinea opt ani), contele Carlo Troya - ne învederează cercetătorul operei sale: Dumitru Ioncică - ,,este un istoric cu o foarte serioasă pregătire juridică, om politic (a fost, la un moment dat, prim-ministru al regatului celor două Sicilii) și totodată exponent al unei mișcări care preconiza o confederație de
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
confrați al căror dezacord apare „specializat” pe anume domenii, Gelu Ionescu nu are inhibiții nici pudibonderii cînd îl contrariază ceva. Vom trece peste mai mult decît fireasca indignare ce i-o stîrnește regimul comunist, spre a consemna cîteva atitudini care învederează un bun simț funciar, gata a respinge convențiile, eufemismele, tabuurile, a se rosti cu franchețe. Decența și un aer potolit al expresiei nu reduc decizia esențială a respingerii. Astfel, cu toate că a „evadat” în „lumea liberă”, Gelu Ionescu îi percepe cu
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
fie de cruzimea ideologiilor, fie de noroc (memorabil este tandemul Acseni, tatăl Caterinei, fanfaron benign și arivist levantin, și damnatul Vlaste, tatăl prezumtiv al Sophiei și condamnat la moarte, mai ales, pentru ceea ce nu a făcut). Secvențele și episoadele romanului învederând destine sub grilă comparatistă, se succed după o secretă regulă a armonizării contrariilor sau a afinităților elective; când mozaicul este aproape complet și urzeala se îndesește substanțial, cititorul se află deja la capătul unei "amețitoare ulisiade", încă prizonier al mrejelor
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
nebună/ se zbat și se bat/ se mușcă și mîrîie/ Numai lăieții sînt domnii pămîntului/ și umblă cu turmele calmi calzi cu pletele" (Aia din noapte). în nu mai mică măsură prozele lui Gherasim Luca apar solidare cu exclușii sociali, învederînd gustul pentru senzațiile tari ale mizeriei, ale dereglărilor de comportament, ale violențelor. Plutește în atmosfera lor un patetism bun conducător de ideologizare extremistă. În textul intitulat Roman de dragoste (1933), găsim un contrast frapant între femeia pură, enigmatică, supralicitată în
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
unei colege - fata de la Dărăbani - de fapt prea libertină pentru puritatea studentului-geolog), cele câteva întâlniri de-a lungul deceniilor cu de-acum profesoara P. Maniera lui Ion Lazu de a nara prin idei-senzații, minate de patetism și lipsa umorului, se învederează și din faptul că protagonistul cărții iubește precum eroii eminescieni sau ca un livresc și neinițiat Werther. Recuperarea acestui elan erotic cu accese de adorație religioasă este "o sursă încă proaspătă de emoții": pentru autor, cu siguranță, din păcate nu
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
de-o perspectivă asupra ansamblului. în cazuri ideale, să fie dublat de un moralist și de un scriitor. Un atare caz ideal să recunoaștem că este dl N. Gheran. Puterea de muncă benedictină, impresionanta tenacitate, meticulozitatea pilduitoare pe care le învederează au ca suport o personalitate acuzată, o reactivitate dintre cele mai vii, mergînd pînă la a pune în relief, alături de figura scriitorilor de care se ocupă, propria sa figură. Aceasta nu se mai mulțumește, prin forța lucrurilor, a sta în spatele
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
Nici unul din cei doi scriitori nu-i iubeau pe intelectuali. Dacă autorul Princepelui, pe de o parte, îi agresa pe cei mai de seamă intelectuali autohtoni cu care i-a fost dat a fi contemporan, iar pe de altă parte învedera un snobism cultural, un enciclopedism fabricat, menit a-i disimula golurile de instrucție, autorul Moromeților îi suspecta de poză și nesinceritate la modul generic: "Așa se explică de altfel dezamăgirea pe care o simte adesea un om cu o profesiune
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
trupului în genere, sau de la frumusețea feței, ci numai de la un suflet trândăvit și rătăcit. De multe ori s-au văzut bărbați care trecând cu vederea femei frumoase și încântătoare, s-au predat unor femei urâte și spurcate. De unde se învederează că a se îndrăgosti de o femeie nu vine de la frumusețea feței sale, fiindcă dacă ar fi așa, apoi asemenea femei ar fi robit pe cei căzuți, mai’nainte de cele uricioase. Deci, care este cauza? Că dacă a iubi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
salvarea omului. Crucea este cheia tainei iubirii lui Hristos. Fără Cruce am fi știut ceva despre iubire în general dar n-am fi știut nimic despre iubirea lui Dumnezeu față de noi. Abia prin moartea lui Hristos pe cruce, Dumnezeu își învederează negrăita Lui bunătate (dragoste) față de lume (Rom., 5, 8)<footnote Dumitru Belu, Despre iubire, Editura Omniscop, Craiova, 1997, p. 86. footnote>. În al doilea rând, crucea ne arată că agape este o iubire care, pentru salvarea celuilalt, nu se dă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
salvarea omului. Crucea este cheia tainei iubirii lui Hristos. Fără Cruce am fi știut ceva despre iubire în general dar n-am fi știut nimic despre iubirea lui Dumnezeu față de noi. Abia prin moartea lui Hristos pe cruce, Dumnezeu își învederează negrăita Lui bunătate (dragoste) față de lume (Rom., 5, 8)<footnote Dumitru Belu, Despre iubire, Editura Omniscop, Craiova, 1997, p. 86. footnote>. În al doilea rând, crucea ne arată că agape este o iubire care, pentru salvarea celuilalt, nu se dă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p. 122). Nicicând, prin nici o lege ulterioară, nu i s-a retras Academiei Române această prerogativă. De altfel, acest lucru este învederat și de faptul că toate dezbaterile privitoare la elaborarea de sisteme ortografice succesive s-au desfășurat în sânul sau sub patronajul Academiei Române. Mi se pare deci anormal să se tăgăduiască dreptul celui mai înalt for științific și cultural al țării
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
vocația de perpetuu biograf și documentarist al realului întors pe toate fețele: tipologic, profesional, etnic, semantic, ambiental. Tentat deopotrivă de pilda morală și de aforismul indus de irepetabile ,clipe de viață", Ion Lazu excelează printr-un profund sentiment al naturii, învederându-se un neîntrecut senzor al peisajului montan și păduros, sălbatic și necontaminat; care, alături de câțiva oameni (mai cu seamă protagonistul cărții, sălbaticul Gligorie, monomaniac al dăruirii de sine, etic, un antierou și posibil alter ego al autorului) și câteva cărți
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
ar putea avea un "prestigiu" mai mare în comparație cu altele, în funcție de criterii de clasă, etnice, religioase, nu-i așa? Nu ne vom opri nici la amoralismul "devastatoarei de bărbați", nici la comerajul "subțire", nici la partipriurile frecvent discutabile pe care le învederează Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii pasionale și cei ai rezervei înciudate. Punctul de plecare al criticii actuale adresate comunismului e, să
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
contrastant: "Citesc cu emoție ŤUltimul cuvîntť de Mircea Vulcănescu. Generația noastră se resimte de absența unor caractere de calitatea și înălțimea morală a acestor oameni care s-au stins în pușcăriile politice dejiste". Regretabil, prezentul nu e mai puțin întunecat, învederînd o continuitate subterană a anomaliilor, o stagnare, un blocaj care contravine flagrant așteptărilor celor ce-au crezut (cu naivitate, însă, am putea zice, cu o naivitate salutară!) a inaugura o "viață nouă". Penibila forfotă a mizeriei s-a conservat în
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]