284 matches
-
antiraționalistă pe care a luat-o islamul ca reacție a mișcării mutazilite a fost decisivă în grăbirea falimentului. Tolerată un timp, filozofia a fost treptat respinsă ca un corp străin, iar ortodoxiile și fanatismele fratricide n-au făcut decât să învenineze climatul intelectual, după ce-l denaturaseră pe cel politic. Lungul șir de execuții ale ereticilor și lista nesfârșită de cărți ale filozofilor arabi arse în piața publică, a provocat lent dar inexorabil declinul final. Alți specialiști, mai direcți în exprimarea tezelor
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
exsultanul petrece în Top-Kapu, păzit ca un prizonier de stat, și viața sa se crede a fi în primejdie. În aceeași vreme au fost arestați o mulțime de partizani de ai lui Midhat Pașa. S-au făcut încercarea de-a învenina pe Mahmud-Damat, care a fost scăpat numai prin inteligența medicului său. Astfel mine si contramine se încrucișează în viața publică de la Cornul de Aur, turburarea populațiilor e foarte mare și crește prin vestea tendențioasă ce s-a răspândit că prorocul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a rămas inaccesibil tuturor înnoiturelor noaste nenorocite, dar care se stinge prin munca de Sisif ce i s-a impus, pentru ca tocmai el și nu altul să susție uneltele care-l esterminează. Dar chiar bucuria și recunoștința noastră sinceră este înveninată de un eveniment care se petrece în aceeași zi în care se petrece intrarea triumfală. într-adevăr, între comisarii ruși si cei români s-a fixat aceeași duminecă, aceeași zi de 8 octomvrie pentru schimbarea autorităților române din Basarabia cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
VINERI... În numărul de vineri al ziarului "Războiul" un domn care iscălește numai cu inițiala T. și se numește vechi conservator găsește de cuviință a imputa "Timpului" tonul ce l-am avut față cu Rusia și că venim azi a învenina relațiile dintre noi și ruși. Ni se va permite a nu răspunde direct la această imputare. Am spus adeseori că, relațiile dintre stat și stat fiind întemeiate numai pe interese, pot fi foarte cordiale, fără ca prin aceasta sentimentele intime ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe cale diplomatică. Prin urmare în predmetul acesta sîntem la limpeziș si nu mai imputăm nimărui nimic, pentru că credem de prisos a o mai face când cunoaștem înaltele virtuți civice ale luminatelor noastre sfere dirigente. Contestăm asemenea că noi am fi înveninat vro relație bună existentă, căci, chiar daca am fi voit s-o facem, antidoturile puternice cari se administrează nației ar face veninul nostru foarte neputincios, precum nici nu poate fi altfel, precum ar fi nenatural daca ar fi altfel. Asemenea avem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ales, anemia noastră. Ceea ce contestăm însă e ca oricine să se recunoască atins de anemia generală, mai vârtos când știm că relații atât de trainice și de bine întemeiate pe reciprocitatea intereselor ca cele însemnate mai sus nu se pot învenina prin o furtună de hârtie. într-adevăr, ce politică ar fi aceea și ce adâncime de vederi ar trebui să aibă ca să se modifice așa, numaidecât și în mod esențial, prin atitudinea unui ziar? Am spus-o noi înșine de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poporul cel mai civilizat. {EminescuOpX 262} Dăm această atribuțiune a magistratului comitatuIui din Englilera consilielor noastre județene; și dacă într-o comună d. Ițik, spre exemplu, se va purta rău, va ruina prin camete pe locuitori sau [l]i va învenina cu băuturi falsificate, consiliul județean va interzice fără apel acelui d. Ițik dreptul de a fi debitant de băuturi spirtoase. Aslfel vom aplica la noi o lege din civilizată Angliei și nimeni nu ne va putea zice nimic. Mă rezum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o întristare adevărată: "Îmi e aproape cu neputință să țin mai mult timp pe aceiași lucrători. Îndată ce-i întrebuințez la lucrări cari constrâng să șază la câmp, sânt pierduți. Evreii vin, le scontează cu mult înainte salariul săptămânii și-i înveninează în toată puterea cuvântului cu băuturi de toate felurile. Sânt printre lucrători unii cărora din aceasta li se trage moartea; alții pierd repede gustul muncei". Desigur teoriile umanitare sânt un ce frumos și nu mă mir că spiritele generoase sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că: în deșert vor face orice alte încercări spre a răsturna ministerul, căci el va rămânea neclintit la postul său, până când cestiunea va fi rezolvată. {EminescuOpX 328} Să vă fie de bine! Față cu aceste turpitudini, cari răsar ca bureții înveninați în foile roșii, ne cuprinde un sentiment trist care ne silește a zice: Nu cestiunea izraelită e răul principal, suferim de un rău adânc și înrădăcinat care, nelecuindu-se, ne va duce la o sigură pieire. Când oameni cari sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
muncă cinstită, că sânt avizați de a trăi din amăgirea poporului, că-și pângăresc sufletul de zece ori pe ceas cu cele mai negre ca lomnii pentru a se mănținea la puterea de care au nevoie, că sufletul țării se-nveninează pentru a nu mai putea vedea adevărul. O asemenea țară e pierdută! [5 octombrie 1879] ["AM SPUS-O ÎN NUMĂRUL DE ALALTĂIERI... "] Am spus-o în numărul de alaltăieri că guvernul a invitat opozițiunea de-a alege o delegațiune care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calități îl făceau plăcut ca om privat în societate. Stins în floarea vieței sale, pierderea acestei naturi calme și moderatoare ne inspiră o îndoită părere de rău. Țara e adânc mișcată de pasiuni politice, și mai ales extrema demagogie a înveninat atât de mult toate raporturile încît regretăm pierderea unui om a[l] cărui talent oratoric consista în a spune, cu fizionomia cea mai inofensivă din lume și cu tonul de "bon homme", cele mai crude adevăruri. Pe de altă parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care ne aflăm o rază din vremea lui Mircea cel Bătrân și al lui Ștefan cel Sfânt pe noi ne ajunge încă amintirea lui Matei Basarab; nepoții noștri nu vor avea înainte-le decât chipul hidoasei pocituri care a înveninat țara aceasta cu răutatea și perversitatea sa și a fratelui său de cruce, care zilnic o vinde. Și strănepoților le {EminescuOpX 362} va fi scârbă de noi, cu silă vor căuta, vor voi să se scuture de amintirea prezentului ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care puternica organizație a breslașilor făcea aproape cu neputință pătrunderea unui străin în organismul economic al nației, vorbim de-o vreme în care fraza își luase deja vânt, de o vreme în care exista deja un ziar ca "Romînul", care învenina țara în contra Domnului și pe Domn în contra țării. Și totuși Bucureștii erau încă un oraș creștin și românesc. Nu vedeai o firmă străină în Lipscani de pildă, astăzi devin rare cele române. Și de ce asta? Pentru că din toate s-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în casa părinților. În acest dialog, mama ei nu avusese loc. Bunele relații cu tatăl său și afecțiunea pe care acesta o arătase la sosirea ei se topiseră. Era un semn cât se poate de elocvent că vestea adusă îi înveninase până în cel mai străfund colț al sufletului lor. Tatăl se arătă deosebit de hotărât. Se vedea cât de acolo, din mișcarea neliniștită a brațelor, din pașii care presau dușumeaua care scârțâia sub fiecare călcătură, că n-o mai putea îndura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
se află un oraș, și nu o biserică, Închinată Mariei. Aproape de Danzig se afla un oraș al Fecioarei, anume Marienburg“. „Și de ce să fie o Întâlnire la Marienburg?“ „Pentru că era capitala Cavalerilor Teutoni! Raporturile dintre Templieri și Teutoni nu sunt Înveninate, ca acelea dintre Templieri și Ospitalieri, care stau acolo ca niște vulturi și așteaptă suprimarea Templului ca să pună stăpânire pe bunurile lui. Teutonii au fost creați În Palestina de către Împărații germani ca o contracarare a Templierilor, dar foarte curând au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
regimului comunist în România Antisemitismul în era post-comunistă, deși repudiat public și stigmatizat ca fenomen incompatibil cu structurile inerente oricărei societăți democratice, nu a părăsit în întregime scena politică, socială și culturală a României. Insinuări și răbufniri antisemite continuă să învenineze discursul formațiilor politice de extremă dreaptă ale publicisticii și literaturii aflate în slujba lor, amplificând rezonanța prejudecăților antievreiești care persistă și se manifestă și astăzi la anumite niveluri ale conștiinței populare în societatea românească. Persistența fenomenului antisemit pare cel puțin
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și mai gravă. Europa este monarhică. Nu credem că ar privi cu ochi buni o țară unde sistematica încurajare a nulității și a feneantismului pe de o parte ar da naștere pe de altă parte unei discompuneri sociale capabile a învenina și pe vecini. Oficiosul "Journal de St Petersbourg" scrie în această privire: Simpatiile cele mai sincere ale Rusiei [î ]i sunt asigurate României în noua sa existență ca regat; dar nu există drepturi fără datorii ca corolarii. E permis a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cei mai mulți lucrează pentru ochi și s-au vârât în organismul nostru economic concurând colectiv, cu fonduri comune, pe meseriașul ori pe micul negustor creștin. Ei au introdus și esploatat viciul beției în sate, au amestecat băuturile cu materii otrăvitoare, au înveninat astfel fizicește, au corupt moralicește populațiunile noastre. Ei au intrat în țară nu ca amici, nu ca oameni cari căutau pînea de toate zilele ci ca dușmani; ca rasă străină ne-au declarat război pe moarte, întrebuințînd în locul cuțitului și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Pericle - grecii. Culmea odată ajunsă, ea nu se va ajunge încă o dată; decadența și moartea e soarta tuturor creaturelor naturii. De-aceea se zice "Fericite popoarele cari n-au istorie". Dar răul cel mare este că urmașii acestor popoare înveninează dezvoltarea altor națiuni. Cât venin nu varsă evreii în Germania, în Austria, în Ungaria; cum întărîtă ei o clasă contra celeilalte, un popor contra celuilalt? Cât venin, câtă ură n-a băgat între clasele poporului nostru un singur grec, d.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Brătianu e, din nenorocire, tocmai mantaua sub care partizanii se mișcă fără nici o jenă, adesea spre marea d-sale durere personală, și sîntem siguri că în inimă ne este mulțumitor, deși în aparență nu, când spunem publicului taina care-i înveninează viața sa politică mai mult decât orice opoziție. Când purtători ai secretelor partidului, când oameni cărora le-a încredințat misiuni delicate solicită în toate zilele câștiguri ilegale în socoteala statului, numai d-sa cată să fi știind durerea sacrificiului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ne știți bine cine sîntem, căci ne-ați găsit totdeuna contra voastră, fie pe toți împreună, fie pe unii dintr-o parte, pe alții dintr-alta, fie pe mai toți, ca să combatem teoriile necurate ale cosmopolitismului cu care căutați a învenina țara și ca să tăiem mrejele ce aruncați mereu în apa turburată prin calomnie. Și țara ne știe și ea, care, după propria voastră mărturisire, s-a lăsat de atâtea secole sub mâna noastră, slabă câteodată, dar totdeuna românească. Ce vă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Warszawski și foamete, ce are a face el cu martiriul lucrativ? Ce are a face cu d. C. A. Rosetti omul care vede în d-sa ceea ce și este în adevăr, un demagog de soiul cel mai rău, care au înveninat ramurile vieței publice? Dar, daca este vreo libertate prețioasă, e aceea a conștiinței. Ei bine, omul care simte în adâncul conștiinței sale că tot ce a spus d. C. A. Rosetti în viață-i a fost rău și pernicios să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel mai mare, găsește în Austria apărare egală, drept egal, favorizare a intereselor sale intelectuale; de aceea e o bună politică austriacă de a concede popoarelor aceste condiții ale unirii lor și e un esperiment îndoielnic și primejdios de a învenina și a face neplăcută acea tendență unitoare și împreunătoare a popoarelor care trebuie să fie cu drept cuvânt trăsătura politicei interioare din Austria, de dragul unei idei de stat doctrinare și nepipăite. Dacă voiți deci unitatea și puterea Austriei, pe care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
verzi, adunate prin rechiziție de oameni și materiale, pun o perdea înaintea ochilor capului statului și-l opresc de-a vedea ranele {EminescuOpXI 168} nu ale unei părți, ci ale corpului întreg al societății române, rane cari cresc și se-nveninează c-o spăimântătoare repeziciune. Ne-am împlinit astfel o datorie de conștiință, o datorie respectuoasă cătră unul din cei mai înalți factori ai formulei noastre politice, lăsând ca, la rândul său și de-o va voi serios, el să poală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
catolică zice că: Vaticanul, în negoțierile ce s-au urmat, nu s-a arătat niciodată în contrazicere cu ceea ce pusese dintru început înainte și astfel nu este răspunzător daca, mulțumită legilor din mai, relațiunile dintre Berlin și Vatican s-au înveninat. Politica Curiei romane nu se poate schimba; spada ei este crucea. Papa nu se amestecă în cestiunile politice; să se plece spada dinaintea divinei instituții pontificale și papa își va deschide imediat brațele pentru împăcăciune. Desigur prințul de Bismarck nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]