410 matches
-
desfășoară în toate culorile jocurile lor erotice. Dar femeia îmbătrânită surâdea părând împăcată - bărbatul o înșelase, mințise și acum toate erau puse în lumina crudului adevăr: el nu mai era de multă vreme acel amant veșnic în care bărbăția se învolbura ca un fluviu care niciodată nu seacă. în patul nostru îngust, iubitul meu dormea încă, aburind erotic. Pielea lui era vie din cauza drumului vesel al sângelui care curgea în el. Pe diversele părți ale corpului părul semăna cu un puf
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
în scenă piesa lui Gogol. Este vorba despre regizorul Claudiu Goga și trupa Teatrului Național din Craiova. Absolvent la clasa profesorilor Valeriu Moisescu - Mircea Cornișteanu, de o maturitate și o modestie atipice pentru generația lui, dar și pentru timpurile artistice învolburate pe care le parcurgem, Goga a ales, de la început, să se confrunte cu texte majore, să lucreze cu artiști importanți, să urmărească riguros și elaborat anumite teme și probleme cu miză umană general valabilă. Drumul pentru care a optat nu
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
abordate separat”. Un tot, ce verifică pe spațiul circumscris al literaturii vechi, aspecte ale personalității umane, pe fondul argumentației istorice și mitologice. Avansarea studiului, din aproape în aproape, aseamănă cercetarea cu o apă care își face loc, ocolește piedicile, se învolburează și se lasă dusă de șuvoiul nevoii de cunoaștere și aprofundare. Mai sever distanțată de textul avut în vedere este Manuela Anton în Manualele școlare ca pregătire a orizontului de așteptare pentru cititorii români din secolul al XVIII-lea. Fondul
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
curs prin fibrele lui jos, în pământ - un nor sfrijit e tot ce rămâne după ce pământul a băut. Spațiul cosmic furat se învârtește în împletitura de rădăcini, se răsucește și devine verdeață. - Scurtele clipe de libertate urcă din noi, trec învolburate prin sângele zeițelor Parce și o pornesc mai departe. Espresso Cafeaua neagră la un restaurant-grădină cu scaune și mese pestrițe ca insectele. Distilări prețioase umplute cu aceeași tărie ca Da și Nu. Ea este adusă din cafeneaua întunecoasă și se
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
sufletul pe ruguri. Zeii au ațipit. Gol. Cerul cât o silabă. Pustiu sau nici atât. Rar de tot: câte o pală de vânt trimisă de cineva, ca un suspin al nu se știe cui, de moarte încolțit. Totul se amestecă, se învolbură departe de bine, departe de rău. Aer irespirabil. Aici se trăiește ca și când se moare. Fugi. Ascunde-te. Lumea Ta, Doamne? O junglă care îți taie respirația. Sau nici atât. Joc divin Dreptatea s-a împărțit de mult. Ducem pe spatele noastre
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul hlamidei pese moși, strămoși. La
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
înalte, încolăcite de lăstarii lacomi, verzui-întunecați, nemuritori, ai iederei, prinseră să scârțâie din inimi întins, legănat. Pe de lăturile drumului îngust și neumblat, cânepa sălbatecă, buruienile de gura lupului și boziile prăfuite și crescute în devălmășie, se apucaseră să se învolbure, și ele, biciuind fără milă aerul. Luând dezmățul bălăriilor și al vântului în față, omul împungea cu ciomagul în țărână și trăgea decis să ajungă cât mai repede în adăpostul pădurii... Iar, când tocmai a dat să pătrundă pe sub bolta
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
apese există clipe minunate ce trec/ ca iarba cea nemuritoare juste sînt inimile în fața Cerului de unde ochi puzderie/ cît stelele mulțime stau/ peste creștete smerite lipite frunți/ înfierbîntate trupuri se caută/ mîna știutoare le îndrumă o adunare de ape se-nvolbură-n creier nu-mi dau nici o șansă se revarsă din munte mătură arbori și stînci smulge inimi le mînă departe/ departe rămîne acel sentiment/ cînd soarele încă n-a apărut dar lumina lui/ tot mai sporitoare sfîșie noaptea/ așază răcoare
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
să se bifurce / asemeni limbilor bisulce / de viperă cu șuier dulce, - / coada căluților de mare, / de-atâtea zeci de ori mai mare, / e o dantelă, fiecare, / cu ochiuri multe, ca ajurul / care-și urzește împrejurul / nucleelor textile șnurul / și se învolbură în ritmul / impus de, numai, logaritmul / spiralei, - care-i algoritmul / întregii broderii de fire / și de volute levogire, / de necuprins într-o ochire." În mai toate volumele anterioare, Șerban Foarță își adjudecă decisiv statutul de demiurg liric absolut, însă, de
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
mare Căci nicicum să se lege terciul ăsta fără albuș Ci mai trebuie stropit cu vin roșu Și așteptat pînă se plămădește cu sîngele (și pîndit cu urechea: cînd sîngele clocotește ca un gheizer în vrie) Iar cînd sîngele se învolbură și se obrintește în vene se taie cu un ciob vasele de la mînă apoi iar se frămîntă terciul pînă se încheagă aluatul pînă ce vezi alb înaintea ochilor și cazi răpus După care se cere să fi cufundat în mare
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
crapi supraponderali, știuci obeze, somni babani se cer grabnic strânși în plase, spre a asana balta înainte de a figura pe harta U.E. Un pescuit miraculos se oferă guvernului care n-ar avea altceva de făcut decât să pășească pe undele învolburate cu tălpile, spre a întinde mreaja. Un exercițiu încă neîncercat de muritorii de rând - dar cât de promițător! Cu siguranța cu care chelnerul surd confirmă că ți-a înțeles comanda, viteazul prim bărbat ce-i înfruntă pe inchizitorii ce ne-
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
și care suflet nu-și are Cuvântul Lui Dumnezeu din care a fost Întrupat? 921. Nimeni nu va ști vreodată de ce s-a născut un nimeni pentru a muri același nimeni. 922. Privește la vântul cuvintelor neînțelese cum spulberă părul Învolburat de evenimente ale acestei lumi și Înțelege-ți speranța. 923. S-a Învins cineva pe sine fără să moară? 924. Oricât de mult ai dori să devii un altul până la moarte tot tu vei rămâne chiar și cu amintirile propriului
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
am crezut că am și ajuns la capătul lumii și al vieții, dincolo de care nici nu mai puteam aștepta altceva. Raze luminoase, verzi-bleu-violet-oranj, rotindu-se ca o auroră boreală, se iscau sub pleoapele mele și un infinit de stele ningea învolburat prin noaptea care nici nu mai era noapte ci un fel de dute-vino al culorilor și tuturor stărilor de bine, iar eu credeam că așa va ră-mâ-ne până la sfârșitul zilelor. Mai târziu am gândit că nu-i așa rea soarta
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
greier, o liniște absolută de început de lume se pogorî, și deodată plafonul, care era glisant, se dădu la o parte, și cerul își făcu apariția, nesfârșit și senin, parcă era noapte și parcă era-n zori, în adâncuri se-nvolburau stihii mute, dar în față stele poznașe clipeau fastuos, îngeri sprințari fâlfâiau grăbiți, în inspecție, și plecau să ducă raportul, lăsând ceva praf de aur de pe aripi, planete impozante își luau locul și luminau fosforescent. Cei doi, întinși în pat
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
marțial, Stockholm. În limba laponilor din Suedia există neobișnuit de multe cuvinte pentru a denumi zăpada, felul ei de a se lipi de pământ, de a străluci, de a se întuneca, de a cădea, de a dansa, de a se învolbura pe neașteptate, de a se deplasa în spirale, săgeți, cercuri și zig-zaguri, felul ei de a-i orbi pe oameni, de a ascunde săniile și pe câinii polari, felul ei de a se fofila în cele mai ascunse unghiuri ale
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
o jenă urieșă, Nu-i mai propui alivoar. Spinarea n-o mai ții erectă, Pecingini ți se-nfig în herb; Devii becisnică insectă Intrusă-n cosmosul superb! Eheu! Eheu! Eheu, mustangii tinereții mele Cum fost-au fost alegri și tehui, învolburând fascicule de stele Când mă stârnea o nimfă cu pistrui. Pe-atunci știam să mângâi ca o boare, în simultan vădindu-mă torid, Sau, inspirat de nopți seducătoare, Ghibaci am fost ferestre să deschid... Eheu, condorii bărbăției, unde Vor fi
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
trupul tău, în jurul nostru pluteau păsările și ciuguleau, ca într-o grădină cu viespi, roi după roi, nici zi, nici noapte, nici somn, nici trezie, de parcă în fiecare zi moartea pleca supărată că nu poate croi prin sîngele nostru albie învolburată de Styx, o jucam la bănuț, eram la fel de buni ca ea cînd mocnea în cearșafuri obosită ca un cosaș după o vară de fîn, unde călătoream în vis, venea realitatea cu cîte un semn, ca pe pereții zgîriați ai gărilor
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
albăstrigăt de lumină.... XV. STĂPÂNĂ PESTE MORGANE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Când ochiul își suie oglinda către cer am să te așez acolo unde soarele se deșiră în seară și noaptea-și învolbură lianele peste ultima amintire închis cu văzduhul în piept ai să asculți trecutul cum curge dinspre azi spre mâine și-ai să-mi șoptești dacă nu ești cu mine nu exiști dare eu sunt aici captivă într-o imagine a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
pământul mai simte încă amețeala azurului prin aripi cu amintiri frământate atâta de puțin a mai rămas din zare ... Citește mai mult Când ochiul își suie oglinda către ceram să te așez acolounde soarele se deșiră în searăși noaptea-și învolbură lianelepeste ultima amintireînchis cu văzduhul în pieptai să asculți trecutulcum curge dinspre azi spre mâineși-ai să-mi șopteștidacă nu ești cu mine nu exiștidare eu sunt aicicaptivăîntr-o imagine a iubiriistăpână peste morganecu umbra-n asfințirerăstorn o ultimă sclipire de albastrupeste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
de o necondiționată recunoaștere în planul vieții noastre muzicale, în planul vieții muzicale europene. La numai douăzeci de ani, în anul 1946, primea laurii Premiului de Compoziție "George Enescu". Imediat după război, perspectivele înșelătoare ale unor vremuri noi i-au învolburat imaginația, au adus speranțe, mai apoi amăgiri și deziluzii. Nu, însă, și în plan profesional. Anii de studii petrecuți la Conservatorul din Moscova sub oblăduirea personalității lui Aram Haciaturian i-au permis contactul cu elita intelectuală artistică a timpului, de
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
pe scenă, amesteca aiuritor travestiul, ambiguitățile, fragilitățile, stările. Fără costume, jocul era și mai emoționant, mai crud, mai expus și, nu în ultimul rînd, mai asumat. La București, farmecul unor costume elaborate, vaporoase, pe nuanțe de alb și nisipiuri, a învolburat tensiunea piesei și a jocului pînă la cote ce au atins perfecțiunea. Simplitatea spațiului creat de scenograful Nick Ormerod, labirintul de cortine, complicitatea luminilor, ponderalul fiecărui actor, prezența clară a travestiului și a subtilităților lui m-au făcut să simt
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
obsesie - aceea de a-l distruge pe dușman - fapt care îl îngrijorează pe prietenul său, dr. Stephen Maturin. Însoțindu-l pe Aubrey și nava sa, filmul îl poartă pe spectator într-o călătorie începând de pe coasta Braziliei, trecând prin apele învolburate din preajma Capului Horn, printre ghețari, până la capătul lumii, pe îndepărtata coastă a Insulelor Galapagos. unde? cine? când? Vineri, 28 noiembrie Park Place, ora 22: 6 ANI PARK PLACE. Intrarea liberă între 22 - 24. Discoland, ora 22: Gala strip-tease-urilor din Timișoara
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
Petia. El este realizat ca un alter ego implicat, dar și ca povestitor la persoana a treia. Aci intervine limbajul cult al scriitorului care și-a construit tot eșafodajul narativ pe ideea acuzării indirecte a regimului opresor, disipat, tot mai învolburat de către ciraci și supuși. În primul rând, de N.K.V.D. O discuție dintre copil și un comandant al acestui for polițienesc luminează și mesajul romanului. Nedumerit de cele constatate de când familia-i fusese deportată, băiatul întreabă „de ce pe deținuții din lagăr
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
a oferit-o Dumnezeu. Numai că aș dori să-l întreb de ce oare până la acest proiect, având în vedere că cianura se folosește peste 50% în industra metalurgică, altele folosesc până la 87%, iar industria minieră folosește 13%.... Deci România este învolburată în cianură, combinatele folosesc de ani buni de zile, însă eu nu am observat până acum ONG-uri specializate în lupta împotriva cianurii să protesteze în fața acestor combinate sau alte elemente industriale. De ce reacția asta este la acest proces investițional
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
iubiri, neînțelegeri, chin, durere, toate personajele de pe pămînt strînse în palma lui Dumnezeu. Așa spunea George Constantin. Fiecare îl are pe Dumnezeul lui pe scenă. Acolo, pe scenă, se răstoarnă munții și valurile zbuciumate se liniștesc, iar cele line se învolburează. Ca Lopahin al lui George. Ludic și pămîntean, cu rădăcini imense crescute în pămîntul de sub tălpile Liubovei Andreevna Ranevskaia. Cînd se întoarce la moșie, după ce a cumpărat livada, Lopahin al lui George își măsoară în pași, matematic, exprimarea fericirii. Fiecare
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]