438 matches
-
așează în centrul lumii mele. Atmosfera pe care o simt în nări este una rusească. Cu infinite ipostaze. De la frigul nemilos din Siberia, la căldura învăluitoare a ochilor cuiva, a misterului de necomentat al tăcerilor sau al lacrimilor. Imaginile sînt învolburate. Ca și personalitatea lui Alexa. Neastîmpăr. Neliniști. Spectacolul cu O noapte furtunoasă de la Teatrul Giulești, pe care îl am fixat pînă în detalii și subtext, este, pentru mine, luciditatea unui cititor luminat. Acolo nu există linii blînde, jumătăți de măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care îl împlinește. Întocmai actorului,Visarion pe scenă, dar și în afara scenei era hărăzit cu prezență... prezență regizorală. Aș zice, fără să exagerez și încercând să nu trădez imaginea de atunci, din urmă cu patruzeci de ani, că aerul se învolbura în preajma lui. Am simțit această învolburare, această vibrație cu deosebită acuitate. Da, Visarion iradia o energie contaminantă de îndată ce era vorba de teatru. Se manifesta în el un neastâmpăr greu de temperat, dar întotdeauna armonios. Echilibrat, deși vibrând continuu. Era ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca și cum vinovăția ar aparține în egală măsură tuturor. Perpetuîndu-se același nărav al festivismului de tip sovietic, pînă și momentul tragic al mineriadei din 13-15 iunie acaparează, brusc și precipitat, ecranele și rubricile, încercînd, doar încercînd, să resuscite vinovății notorii, să învolbure, o clipă, dubioasa justiție, de fapt, bifînd, bifînd doar. După care, liniștea se așterne grea de escamotări și de uitare. Comemorarea e asezonată cu ceva citații ce se doresc spectaculoase, în care un Iliescu, oricum înghesuit (pînă și de ciraci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gală, cu mustață falnică și cu o frumoasă panglică albastră pe piept, s-a desprins dintr-un grup impresionant adunat sub porticul pavilionului și a pornit în întâmpinarea acelei perechi. Un vânt ușor mângâia orhideele și amarantele care împodobeau coloanele, învolbura egreta de pe pălăria de catifea albă a tinerei femei. Cei doi bărbați și-au strâns mâna... Stăpânul Atlantidei ieșite din apă, președintele Félix Faure, îi primea pe Țarul tuturor Rusiilor, Nicolae al II-lea, și pe soția lui. Perechea imperială
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
puternic imperiu din lume. Și de ce era o onoare să fii iubit de cetățenii liberi. Libertatea aceea, în seara de-atunci, în aerul încins al nopții de stepă, ne-a apărut ca o aprigă și proaspătă adiere a vântului care învolbura Sena și care ne-a umplut plămânii cu un suflu îmbătător și puțin nebunesc... Mai târziu, aveam să ne dăm seama cât de greoaie și de pompoasă era declarația. Dar pe atunci, emfaza-i de circumstanță nu ne împiedica să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
într-o dezordine uimitoare: o dimineață plină de ceață însorită într-un Paris imaginar, vântul mirosind a lavandă care năvălea într-un vagon, strigătul Cucușkăi în aerul călduț al serii, clipa îndepărtată a primei zăpezi pe care Charlotte o privea învolburându-se în noaptea aceea cumplită de război, precum și clipa prezentă - femeia subțiratică, cu un batic alb pe părul cărunt, o femeie care se plimbă distrat prin apa limpede a unui râu ce curge în mijlocul stepei nemărginite... Licăririle acelea îmi păreau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
potecii noastre s-a pierdut în imensitatea stepei. Nu, nu eram neliniștiți. Știam că o gară sau alta avea să oprească goana trenului nostru. Mi se părea că Charlotte era, într-un fel, mulțumită de aventura noastră neprevăzută. Privea câmpia învolburată de furtună. Părul, fluturând în vânt, i se răsfira pe față. Îl dădea la o parte din când în când, cu un gest rapid. În ciuda soarelui, începea uneori să cadă o ploaie măruntă. Charlotte îmi zâmbea prin vălul acela scânteietor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu floare proaspătă la pălăria de pai! Un coleg declarase că are asupra sa 170 mai multe dulciuri, printre care și o ciocolată. Vameșul tacticos Îi controlă punga dar constată că lipsește ciocolata. Apoi, cu un timbru sumbru, ca apa Învolburată de torente, Îl Întrebă ce a făcut cu ciocolata? Cu calm, românul nostru mucalit i-a replicat: „Am mâncat-o!” Ceilalți colegi neafectați de „furcile caudine”, aflând pățania noastră, au fost cuprinși de panica unui nou control,mai ales că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Vijelia Își trimisese Înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi Înaripați... Vântul devenise turbat și venea, acum, În dese rafale, de ne lăcrimau ochii. Valurile se aruncau cu furie spre țărm și se retrăgeau, se zbăteau năprasnic și se Învolburau... SOFISTICATUL AUCKLAND Dis-de-dimineață realizăm transferul la aeroportul din Queenstown pentru zborul spre Auckland (North Island), unde sosim În jurul prânzului. Modernul aeroport se află la circa 20 km de Auckland, cea mai mare concentrare urbană din Noua Zeelandă (1.241600 locuitori), oraș
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
țiței, Ce-așteaptă de milenii lungi, Liberatoare, mâna ei (...) ... Sever și aspru stă ținutul, Dar fata îi zâmbește cald Și simte-n piept preacunoscutul Fior al clipei de asalt. Aurora CORNU - Digul. În: Viața românească, nr.6, iun 1953 Se-nvolbură valuri de ură Pândind, se frământă orbește... Noi strângem uneltele-n pumni Și digul, tot crește, tot crește (...) Răsună ecouri de luptă, Raymonde cu chemarea ei clară, Sau numele celor din New-York Ce-Apelul din Stockholm semnară. Construcții de Pace
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
forma aceasta progresează până în momentul în care centrul de gravitate emoțională se află echidistant față de artist și față de ceilalți. Începând din acel moment, povestirea încetează de a mai fi personală. (...) Se atinge forma dramatică atunci când vitalitatea, care cursese și se învolburase în jurul personajelor, umple fiecare personaj cu o asemenea forță încât acest bărbat și această femeie primesc o viață estetică proprie și intangibilă. Personalitatea artistului, tradusă mai întâi printr-un strigăt, o cadență, o impresie, apoi printr-o povestire fluidă și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Don Quijote cu morile de vînt. Îi plăcea să repete cuvintele lui Cambronne: "Garda moare, dar nu se predă!" În toamna lui 1940, lumea lui Iorga se năruia în jurul lui: zvastica flutura pe Turnul Eiffel, Franța se prăbușise; steaguri roșii se învolburau deasupra Chișinăului și a Cernăuțiului; jumătate din Transilvania era pierdută, bulgarii mărșăluiau pe pămîntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit să suspende apariția "Neamului românesc". Și-a luat rămas bun de la cititorii săi cu următoarele cuvinte: "La vremuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cultivarea, gestionarea și promovarea memoriei istorice. 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric Societatea românească a ieșit din captivitatea totalitară a regimului comunist pe calea de foc a violenței ce a irumpt în miezul evenimentelor din decembrie 1989. Învolburate încă în mister, evenimentele din decembrie 1989 par a sugera filmul transformării unei revolte spontane asupra unei chestiuni minore (evacuarea pastorului László Tőkés din casa parohială în care locuia în Timișoara), care, magnetizând nemulțumirile populare latente, a evoluat rapid înspre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]