959 matches
-
Cyr, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2) Împăratul Constantin a netezit Calea Europei pentru a pătrunde Adevărul lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându-se continuu prin credința, evlavia, demnitatea, generozitatea, zelul, responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel cultura și civilizația europeană și chiar universală. Crucea, acea apariție miraculoasă a semnului sfânt de pe cer încadrată de dumnezeiasca chemare
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Împăratul tuturor, cu o excesivă evlavie față de El; numai acesta a propăvăduit cu dăruire cuvântul lui Dumnezeu; numai acesta a șters orice fel de urmă de politeism și a izgonit orice fel de idee de idolatrie; numai acesta a fost învrednicit, și când a trăit, dar și după moartea sa de asemenea onoruri, de care nu a avut parte vreun grec sau vreun barbar, dar chiar și vreunul dintre romani. În completarea celor amintite mai sus de Eusebiu de Cezareea, Paparigopoulos
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Mi-am întors atunci privirea Și în mine-am cugetat: Tot nimica este omul De e rob sau împărat. Si-nteleptul și nebunul Moștenesc aceeași soartă Chiar de unu sta-n lumină Si-altu-ntunecimea-l poartă. Si-atunici inimii în taină M-am învrednicit a-i spune: Inima, orice ai zice S-asta e deșertăciune. Și nebunul si-nteleptul Mor si-s pradă la uitare Pomenirea e aceeași Nici mai mică, nici mai mare. Atunci am urât și viața Tot ce este pe pamant
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464882680.html [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
ro/corectitudinea-fara-bucurie-devine-suferinta-98775.html - 04.02.2015/23.02.2016). Scurt epilog sau încheierea Așadar sau, altfel spus, Dumnezeu - Tatăl din această parabola, confirmă că în Împărăția cerurilor bucuria întoarcerii unui păcătos nu este mai mică decât bucuria de care se învrednicesc cei buni și vrednici de laudă. Acest gen de bucurie nu este însă agreat de cei care o condiționează în funcție de criteriile lor, și nu de mila și generozitatea Stăpânului, nelăsând nici pe alții să intre în ea, neintrând nici ei
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
că acum mă pot considera proprietarul a două valori patrimoniale românești de cea mai înaltă ținută culturală, care mă împovărează cu temerea că aș putea fi călcat într-o noapte de hoții de valori din această speță. Nu m-am învrednicit să dedic un exercițiu de transpunere în scris a stării de spirit ce mi-a fost indusă de Albumul cu aură academică al dlui dr. Vasile Șoimaru, fiindcă o făcusem cu referire la primul volum. Însă, referitor la albumul “Rugă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
e altul... - Lasă Bușoiule că vii la mine și te lecuiesc, doar știi că am o țuică de-ți ia gura foc, că tămăduiește și morții, dar pe cei care se scoală mahmuri dimineața. - Vin Mărine, că nu prea mă învrednicii să calc pragul bisericii în ultimul timp, iar invitația ta nu pot s-o refuz, dar ia spune cum ajunsăși sergent în armată? - Raportez, domn' „maior”, să trăiți!... și Dovlete salută ca la carte, dar uitase regulamentul militar care spunea
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
ca Imperiu creștin universal. Împăratul Bisericii și al Imperiului lui Hristos nu a avut o viață dramatică așa cum relatează diferiți pigmei prinși în vârtejul cercetării și al arginților pe care-i slujesc. Imperiul traco-roman, pe care Bunul Dumnezeu l-a învrednicit pe Alesul său Constantin cel Mare să-l smulgă din tirania politeistă a cezarilor închinători idolilor, a fost destinat să fie slujit și păstorit pentru a-l salva de la pieire, renăscându-l astfel ca un imperiu creștin ortodox nemuritor. Constantin
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
și le-a realizat în cea mai mare parte, a avut conștiința integrității, unității și fidelității Mesajului lui Hristos în lume, a rămas o conștiință plenară și planetară care, a consolidat Monarhia lui Iisus pe pământul pe care l-a învrednicit Dumnezeu să-l slujească. Asemeni Împăratului său absolut Hristos, a fost singurul împărat care a slujit poporul, nu l-a aservit, conducându-l biruitor spre menirea și împlinirea eshatologică. Împărăteasa ELENA este cinstită la demnitatea cerească întocmai cu Apostolii Domnului
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
mai nouă, atunci vom scoate de prin beciuri și un vin mai vechi, care de n-o fi de 140 de ani, tot o fi de pe la începutul veacului trecut. Vin cu care să închinăm în cinstea celor care s-au învrednicit și se învrednicesc să facă o presă vie, adevărată și desigur respectată. Mihai GOLESCU
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
vom scoate de prin beciuri și un vin mai vechi, care de n-o fi de 140 de ani, tot o fi de pe la începutul veacului trecut. Vin cu care să închinăm în cinstea celor care s-au învrednicit și se învrednicesc să facă o presă vie, adevărată și desigur respectată. Mihai GOLESCU
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
Alipie. Merge apoi la Sfântul Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste 80 sihaștri români. Este tuns în monahism, devine lucrător al rugăciunii neîncetate a lui Iisus și se învrednicește de darul lacrimilor. La schitul acesta petrece nevoindu-se aproape 15 ani și apoi alți 4 în Mănăstirea Esfigmenu unde primește îngerescul chip al schimniciei sub numele de Antipa. Se pare că tot acum a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
încât în noiembrie 1865 se va reîntoarce și se va stabili aici pentru tot restul vieții. Își împlinește canonul într-o chilie din schitul cu Hramul Tuturor sfinților și se nevoiește încă 17 ani în post, rugăciune și sărăcie desăvîrșită, învrednicindu-se și de darul preoției. Cea mai mare nevoință a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea gîndurile cele necurate și gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfînt. La care adăuga
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
de toată noaptea, lacrimile, nenumărate metanii și alte neștiute osteneli duhovnicești. Săvârșea încă adesea dumnezeiasca Liturghie și se ruga mult pentru lume și pentru țara în care s-a născut și pe care nu a uitat-o niciodată. Se mai învrednicise de darul vindecărilor și al înaintevederii. Ajunsese să cunoască gândurile oamenilor și-i povățuia pe toți pe calea mântuirii. A încetat din viață în 1882 la vârsta de 66 de ani.Numele lui ajunsese cunoscut atât în Carelia cât și
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată cu voce joasă și am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă îndeletnicire. Era una dintre cele trei fete ale familiei vecine cu noi, de vreo 12-14 ani, care purta câteva flori de câmp în mână și mergea alene pe o potecă inundată de pir. Fără să mă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
lui Dumnezeu prin Iisus Hristos și să vestească în lume bunătățile Lui, și „pietre vii” ale Bisericii sunt toți aceia care mărturisesc dumnezeirea lui Hristos, adică pe Hristos Dumnezeu-Omul, Fiul lui Dumnezeu întrupat, ca odinioară Simon din Cezareea lui Filip, învrednicindu-se să fie „piatra vie” (Matei. 16, 16, 18), și care „împreună să se zidească pe temelia Apostolilor și a proorocilor, piatra din capul unghiului fiind însuși Iisus Hristos” ca să fie lăcaș și comunitate a lui Dumnezeu în Duhul Sfânt
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > UN GEAMĂT DIN UMBRĂ Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1687 din 14 august 2015 Toate Articolele Autorului Un geamăt din umbră lui Nicolae Labiș Pruncind pe când căprioarele Se adăpau ”una câte una” Învrednicind plânsul în foame demult, El își potoli setea din copite de ciută Și muri norocos că n-a mai... murit ! Eu, bine că vreau să-l văd printre rouri Când seceta ucide ”orice boare de vânt” , Mă tem că nici
UN GEAMĂT DIN UMBRĂ de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1439562788.html [Corola-blog/BlogPost/373250_a_374579]
-
au ales cu greu blestem și grea povară, închizându-l, ucigându-l pe eternul Eminescu și doar unii să-l regrete, să-l citească, să-l cinstească doar în limba românească, și doar unii să-l repete și să se învrednicească pe nemernici să îi ierte pentru crima eminească... Eminescu, Eminescu, Eminescu... glas de bocet doine-i pună fi`ncă, Doamne, au purces cu ticăloșii prin minciună să-l supună, să-l răpună chiar pe domnul Eminescu și doar unii să
EMINESCU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_romeo_tarhon_1339738528.html [Corola-blog/BlogPost/357557_a_358886]
-
construi amăgiri sau păreri de sine sau merite pe faptul de a respira. Faptul chemării mele la preoție este, cred, răsplata dată de Dumnezeu părinților mei pentru credința statornică și vie a lor și a strămoșilor mei. Apoi, m-a învrednicit Dumnezeu să mă întâlnesc în viața mea, începând cu perioada studiilor și continuând cu perioada carierei mele universitare și a activității bisericești, cu nenumărate personalități, de la care am rămas cu multe învățăminte, uneori la nivel teoretic, alteori la nivel existențial
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
la jocul inocent din Cap. XII. Puțin umor... nu strică. Rugile din "Te chem, Doamne!", "Rugă către Tine", ori "Iartă!" se acoperă cu sonuri psalmodiate, inducând stări de pioșenie și sinceritate. În fapt, eul liric își caută calea spre Dumnezeu: „Învrednicește-mă, Doamne”, „Să te aflu pe tine, să știu”, „Să-ți caut, să-ți aflu iubirea”, „să rezist”, „să pot”, „să citesc”... După zbaterile ce amintesc de zbuciumul psalmistului arghezian, o smerenie îi potolește dorințele: „Aștept cuminte. Facă-se voia
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
întâmpinare a a cărții și autorului, Î.P.S Gherasim Cristea - Arhiepiscop al Râmnicului: „Felicităm pe autor, Gheorghe Puiu Răducan, pentru inițiativa de a identifica aceste lumini, după cum îi place să le numească, rugându-l pe Preamilostivul Dumnezeu să ne învrednicească de lumina cea neânserată a împărăției Sale”. Dacă ați observat din citarea celor câteva nume din 109 conținute în carte, este de lăudat ambiția și reușita autorului de a acoperi mai toate zonele țării, „malurile Oltului” sau „Argeșului, ale Dunării
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
ca popor! Mai putem vorbi oare despre o evaluare a prezentului ca probă a Viitorului? Semnul fatal al Uitării, incultura, neputința „aleșilor noștri” de a pricepe și apăra valorile ființei românești ne așează sub anatema poetului: „...De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii/ Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii....” Memoria, Educația, Învățământul rămân gravele noastre întrebări fără răspuns! În lumea mileniului trei, în care se vorbește despre o societate a cunoașterii, noi am desființat ori am lăsat în
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grâi a îmbrăcat haină celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grâi, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învrednicit Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvantul prin care toate s-au făcut”. Graiul este haină care îmbracă gândurile și trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii și în cutele adânci ale minții omenești. Cuvântul limpezește zonele abisale
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
din partea societăților naționale românești, oaspeților din județul Suceava, Consulatului General al României la Cernăuți, prezent in corpore. Un moment de vârf l-a trăit pe muntele de lumină al Luceafărului poetul, traducătorul, istoricul literar, distinsul om de cultură, Mircea Lutic, învrednicit de cea mai înaltă apreciere a creației sale - Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, pentru poezie pe anul 2011. Un preambul edificator la acest eveniment de excepție pentru comunitatea noastră l-a făcut scriitorul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]