120 matches
-
sân și și-au făcut mărunt cruce, i-au închinat și pe copii pe creștet și au blodogorit în gând, imediat, Tatăl Nostru. Se înăsprea în toți o nedumerire grea întocmai celei care se petrece doar în vise. Anghel Furcilă, înzdrăvenit pe de-a-ntregul, chipeș ca un flăcău, vioi și cu chef, sălta de pe vârful unui picior pe altul, abia atingând pământul, ajutat de un ciomag cu totul și cu totul de aur, care scânteia, în bătaia lunii, uimitor. La puțin
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
trist de astă dată, a venit la noi pe lume o fetiță, pe când eu împodobeam bradul pentru micul Vidi, fratele nostru. Era atât de mică fetița, încât nimeni nu-i prezicea că va trăi. Însă pe zi ce mergea, se înzdrăvenea și se făcea frumoasă văzând cu ochii, iar în scurt timp, mica Mărioara, era marea bucurie a noastră - o consolare în zilele întrunecate de griji, în care trăiam. Dar, încet, încet, grijile dispăreau, mama avea o pensie lunară care însă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
indicele de sănătate a nației. Este însă suficient să luăm în considerație că o treime din români s-au dispensat de mijloacele de încălzire pe timpul iernii, cât ar fi aceasta de viscolitoare, ca să înțelegem în ce încurajatoare măsură s-a înzdrăvenit rasa și ce economii se vor realiza când jumătate din români, fortificați, le vor urma exemplul! Cârtitori vor fi, vai, întotdeauna, fie și după desființarea vizelor Schengen. Necazul e numai al lor. Nu și al nostru, acum când vin sărbătorile
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
de apă vie“) Când ni se aduc flori, de ziua noastră sau cu altă ocazie, de sărbători, ne grăbim să le punem într-o vază cu apă. Este gestul reflex pe care-l facem având convingerea că apa le va înzdrăveni, prelungindu-le viața. De altfel, nu se poate să nu fi observat cum după o secetă prelungită, lanurile de porumb aproape îngălbenite renasc la cea dintâi ploaie. Izvor de viață După ce binecuvântează pământul, ploile se adună în râuri care călătoresc
Agenda2003-18-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280978_a_282307]
-
Cronicar „Am vrut să înzdrăvenesc versurile“ Revista SCRISUL ROMÂNESC (nr. 2, 2014) marchează ziua de naștere a lui Marin Sorescu (dacă ar fi trăit, poetul ar fi împlinit, la 29 februarie, 78 de ani!). Așa cum face, de altfel, și România literară, chiar în acest număr
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
pagini de jurnal și un mic eseu intitulat „ Nu cred în viziuni”. Din acesta, reproducem începutul: „Am vrut să democratizez poezia. Pentru asta, ziceam, n-o să mi se taie capul. Au încercat unii. Eu m-am ferit. Am vrut să înzdrăvenesc versurile, ținute prea mult în borcanele cu eter, să le fac să se transforme ele însele în spectatori sănătoși ai lumii. Am dat însă aurul fals al retoricii pe simțirea curată a zâmbetului cu dinți de os. ” Lecția lui Sorescu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
înțelegi să-ți petreci ultima vacanță? Cum am mai discutat. Sper să-ți ții promisiunea cu referire la calul de foc. Te-ai împrietenit cu el? Bineînțeles. I-am dat, după sfatul bătrânesc, tabla cu jeratic aprins și s-a înzdrăvenit. M-a ridicat în cele șapte ceruri de mulțumire, Așteaptă însă aprobarea ta. Ei bine o veți avea împreună cu binecuvântarea mea. Vă recomand să începeți cu începutul. Calul cunoaște scurtăturile necesare. Nu este cazul să porniți chiar din epoca de
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
autor anonim este genială! Boii cu clopote la gât, pleasna de mătasă a badelui, îndeajuns de avut ca să înjuge la plug șase boi - toate acestea sunt de un farmec fastuos. Mai cuceritoare încă e delicatețea mândrei în stare să se înzdrăvenească din boala cea mai grea ("de-oi fi moartă de beteagă") numai auzindu-i biciul și văzându-l prin fereastră. Fochi conclude: "E clar că poemul lui Coșbuc își află aici doar un punct îndepărtat de plecare." Dar nici ca
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
ce îi face, și cum nu reacționa în nici un fel, o lasă și întinde mâna spre cea măritată, care simte atingerea, ca orice femeie normală, și se răsfață în somn, crezând că este soră-sa, - ce minune, parcă s-a înzdrăvenit!... Fără ca femeia să fie conștientă, lucrând și confuzia cu cealaltă, - actul se consumă... în cele din urmă, are loc și trezirea, femeia sare în sus, sora bolnăvicioasă se deșteptase și ea, băiatul cel vitreg o zbughise din odaia fetelor afară
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
să plece? Lumea era pustie fără bărbați. Vântul întărâtat al verii, zburlit de arșiță, neștiutor de umbră și de tihnă, fierbea ca-ntr-un cuptor, crăpând coaja pământului. Sufletul ei subțire și străveziu aștepta noaptea. Singurătatea nopților răcoroase. Atunci se înzdrăvenea ca prin minune. Se punea din nou pe zburdat. Gonea pe câmpuri ca ciutele dezmierdându-și palmele de grumaji mestecenilor. Cum să asculte de bătrână, rămânând încremenită lângă ea, în odaia bântuită de insomnie, când afară o chema noaptea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și pe Toma de pacoste și dându-i o pildă bună și lui Miluță, care numai atât așteaptă, zbânțuratecul, să se rătăcească și el pe cărări străine! Ah, doamne, ce bucurie, ce liniște! Ce-ar mai întineri și s-ar înzdrăveni din nou să se poată odată descotorosi de pacoste! La ce-i trebuia ei noră-n casă? La ce folosesc toate femeiuștile astea cu vânt sub fuste care dau târcoale în jurul copiilor ca lupoaicele la stână, dacă nu numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să te miști puțin, ca să nu anchilozezi. Încearcă să-ți miști mâinile, picioarele. Se simțea ca după o mare beție. Dar cum făcuse atletism de performanță, știa cum să se miște și ce să facă și, în scurt timp, se înzdrăveni de-a binelea. Într-o zi, când lucra la verandă, îi spuse lui Carmen: Uite, aici vor sta soția mea și copiii când vor veni. Ești însurat? Desigur! Ea se îmbujoră și coborî încet pe potecuță. N-o mai văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mi s-a rezervat un loc, așadar nu-ți face griji. În loc să te agiți pentru alții, mai bine te-ai gândi puțin la tine și ai mânca tot ce-ți place... orice și oricât. Dacă te hrănești bine, te mai înzdrăvenești. Vin și mâine. O las pe asistenta mea să aibă grijă de tine. Doctorul îi făcu apoi semn lui Naoji să-l conducă. Când s-a întors, după câteva minute, se vedea că făcea eforturi disperate să-și înece lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
apoi Îngerul său binefăcător, tăria omului de la munte și dorința de a se Întâlni cu „omul negru de la Securitate” Îl cufundau Întrun somn profund și Întrerupt adesea de câte un Ah! sau Of! perfect omenești. Chiupul cel mare se mai Înzdrăvenise un pic și atunci când mintea sa era suficient de limpede purta discuții cu cei doi olari pe care Îi numise „Îngerii mei pământeni” și li se adresa cu Nene Victore și Mamă Marie. La rândul lui solicitase insistent să i
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a oprit din plâns, s-a aplecat și și-a lipit obrazul de al băiatului, care ardea ca focul... A rămas așa, șoptindu-i mereu: „Vanea, Vanea, Vaniușa, moi dorogoi...” Ei, din ziua aceea, nenea Jănel o început să se înzdrăvenească, dar să prindă și mare drag de fată...De rusoaică. Pentru că îngerul cel alb era rusoaică. Când o vedea dimineața intrând în salon, nenea Jănel o pierdea din ochi de dragă, iar pentru rusoaică nu exista nimeni în jur afară de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cineva care te-a cunoscut pe vremuri. — Cine? Întrebă Digby, cu inima bătîndu-i să se spargă. — Nu-ți spun. Vreau să descoperi singur. — Știu că sînt ridicol, dar parcă m-a apucat un leșin. — E firesc, Încă nu te-ai Înzdrăvenit Îndeajuns. Și deschizînd un dulăpior, doctorul scoase o sticlă de sherry și un pahar. Băutura asta o să te Întărească, zise el. — „Tio Pepe“, exclamă Digby sorbind din pahar. — Vezi? Amintirile Încep să-ți revină. Mai vrei un păhărel? — Nu, mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
băiatul de care-și amintea. Se temea mai degrabă să Înfrunte uriașele răspunderi pe care i le-ar fi pus pe umeri reușita În viață, decît să accepte ideea unei ratări. — Am așteptat atît de mult pentru că voiam să te Înzdrăvenești mai Întîi, Îl auzi pe doctorul Forester. — Înțeleg... — SÎnt sigur că nu ne vei dezamăgi, urmă doctorul. Semăna mai mult ca oricînd cu un profesor, iar Digby era ca un elev ce se pregătește pentru examenul de admitere la universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să se-ntîmple ceva de bine și a simțit Îndată că talpa lui atinge o piatră. Soldatul i-o Împin sese ușor cu piciorul ca punct de sprijin. În acea clipă, a În țeles că va supraviețui. CÎnd s-a mai Înzdrăvenit și a revenit la muncă, i-a spus lui Valeriu că pe prietenul lor Izsi nu-l mai găsise acasă. De fapt, toată casa Reiszmánn era goală, ca și casa Hermánn. Pe cele două familii jidovești din sat le ridicaseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
îl întâlnește pe copil jucându-se cu scoicile de pe țărm, iar când se apropie de cadavrul soției, aceasta se trezește ca din mrejele unui somn adânc. Rugăciunile Mariei Magdalena o susținuseră doi ani de zile, iar pruncul crescuse și se înzdrăvenise sugând lapte proaspăt de la sânul unei moarte. Mai mult decât atât, femeia îi mărturisește soțului că parcursese împreună cu el și cu apostolul Petru toate etapele pelerinajului palestinian. După acest miracol, Maria Magdalena se retrage într-un loc pustiu de lângă Aix
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tine. Știi, eu am doi băieți. Unul e foarte curajos, dar unul dintre ei e fricos nevoie mare, nu știu ce să fac cu el... Ce era mai greu și mai greu se pare că trecuse. Mezina mult iubită a familiei se înzdrăvenea văzând cu ochii, spre nesfârșita ușurare a lui Arm, care își făcuse atâtea griji și atâtea gânduri negre în orele, și zilele, și săptămânile acelea lungi și apăsătoare în care Mădălina ei se zbătuse ca o frunză în bătaia puternică
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dădea ea însăși Iovancăi cu lingurița. Grigori, cu dungi pe față și pe mâini de la biciușcă stătea mai mult prin curte și, din cînd în cînd, își dădea cu pumnii în cap. De-abia după vreo două luni s-a înzdrăvenit bulgăroaica. I se întristase frumusețea. Grigori a adus meșteri să-i facă o troiță cu candelă în fața casei. Își lăsase barba să-i crească și, una, două, se ducea la biserică. Noaptea, cînd se întorcea acasă după ultima cursă cu
Grigori by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7902_a_9227]
-
să facă aceste companii mai atrăgătoare pentru investitori locali și internaționali". "Politica și schimbările pot întrerupe sau întârzia eforturile de reformă, dar echipa mea și eu credem că, pe termen lung, democrația și piețele de capital din România se pot înzdrăveni", conchide Mark Mobius.
Mobius: România poate fi liderul creșterii economice în Europa () [Corola-journal/Journalistic/51886_a_53211]
-
întâi de himen, cele care-l mai aveți. Și eu aș face totul în acest sens. Voi încerca cu popa. Parcă m-ar fi vrut. I-am citit gândul și i-am zâmbit deși eram pe moarte. Dumnezeu m-a înzdrăvenit. Este o minune ca și schimbarea de atitudine pe care o vom avea toate din această clipă. Acasă și la treabă! Referință Bibliografică: De ce, Doamne? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015. Drepturi
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
îndoiască de buna ei credință. Împlinisem deja cinci ani. Aveam acum vârsta la care aș fi putut să mă duc la școala districtuală, dar tanti Mae a zis c-ar fi mai bine să aștept încă un an să mă înzdrăvenesc puțin. Pe lângă plimbările noastre de duminică, a început să se joace cu mine pe-afară, și trebuie să recunosc că știa o groază de jocuri dure. Când nu se simțea prea bine, stăteam pur și simplu în praf și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
a făcut, hai la derdeluș, unde e, zi-mi te rog? -nu dragă la patinoar.. Acolo mai mare hazul de noi, până să ne reînvățăm pe patine, cădeai tu, dar te țineam, cădeam eu, dar mă duceam..)) Până m-am înzdrăvenit și-am căpătat mobilitate, la scurt timp și tu.. dar, tendința ta spre artistic mai mare, deja parcă erai de acum o baleniră și tot explorai mișcări noi. Las”Că la un moment dat te învârteai..eu ținându-te de
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]