2 matches
-
și pe mine - s-a întins pe canapea, învelindu-se cu pledul... Experiența mea de drumeț “înrăit” mi-a dat dreptate. După câteva minute, Sevastița dormea dusă... Când soarele se afla cam la două suliți pe cer, s-a trezit. ― Îracan di mini, conașule, da’ eu am dormit, nu șagî - a vorbit Sevastița, frecându-se la ochi. ― Ei! Abia acum ai să calci calea fără nici o trudă. Uite, aici ți-am pus ceva de-ale gurii și în plosca asta niște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în cartea lui „Masa umbrelor”... Și cam ce spune el în acea carte? Că „În dulce Târgul Ieșului, tot-omul nu era cine știe ce deosebit de cel de prin alte orașe moldovenești. Adică, vorbind cam molatec, cu <măi>, <bre omule>, <oleacă>, <tăti-cele> și <îracan di mini>; mergând tare domol (că doar nu dau turcii);... și cu vorba plină de ifos și de rouă: Noi iștia di la Ieși!” Tare mă tem, vere, că avea dreptate meșterul portretist în vorbe. Dacă te încondeia el, apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]