9 matches
-
comuna Ilieni, județul Covasna. Aceasta păstrează în morfologia mânerului elemente specifice pumnalelor "akinakes" (butonul cu "antene" sau "gheare de vultur" și gardă antropomorfă) dar este prevăzută cu o lamă dreaptă cu lungimea neobișnuită de 1,12 m. și dotată cu șănțuiri. Se estimează că sabia datează din secolele VI-V î.Hr., fiind produsă de sciți. A nu se confunda spada cu sabia, care are doar un tăiș.
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
prezentând unul sau mai multe planuri de amenajare prin cioplire. Cea de a șasea grupă este dată de obiectele receptoare, constituită de mânere cu diferite utilități, cu morfologie variabilă în funcție de materia primă utilizată și de modul de receptare al inserțiilor (șănțuire sau perforație axială). În funcție de materia primă, gradul și modalitatea de fasonare/finisare a pieselor, fiecare din aceste grupe a fost împărțită, la rândul ei în tipuri morfo-funcționale. Vârfuri În această grupă au fost încadrate 27 de artefacte caracterizate prin partea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cumpărată de dr. J. Gaussen în 1955 (J. Gaussen, 1964). Cercetările arheologice au identificat bogate și variate resturi osteologice de cai, reni, antilopa saiga, lup, vulpe, păsări, puține bovidee, unelte din roci locale, specifice Magdalenianului, 9 sulițe din os, cu șănțuire longitudinală. Figurația parietală se întinde în 20 de săli ale culoarului, uneori separate de extinderi laterale. Au fost identificate două sanctuare, primul la intrare (distrus de excavații), cu gravuri de cai-bizoni-semne diverse; al doilea, bine păstrat, reprezintă adevăratul sanctuar, cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cenușă și pământ. Nu a avut inventar. Urna a fost acoperită cu un capac, reprezentat de o strachină cenușie, lucrată la roată, fundul inelar, umărul bine marcat, gâtul scurt și buza ușor răsfrântă și rotunjită, în interior are o mică șănțuire, probabil pentru folosirea drept capac (Pl.118/1,3; 171/4; 172/1-5). Mormântul nr. 21. Înhumat. Schelet de copil, descoperit la adâncimea de 1,95 m, în secțiunea VII. Se păstrează destul de bine, mai ales craniul, oasele lungi și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la roată, care provine de la o cană, cu un decor realizat cu rotița dințată-129/2, formând romburi sau triunghiuri în interiorul cărora sunt realizate cercuri concentrice, decor delimitat la partea superioară de o nervură în relief, iar pe umăr de o șănțuire realizată la roata olarului. Orientarea gropii NNV 61-SSE 29 (Pl. 129/1,2; 190/1-6). Mormântul nr. 44. Reînhumat. Un schelet de matur, într-o groapă ovală, oasele împrăștiate pe partea de est a gropii. În partea de vest s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
47. În fine, un al treilea exemplar s-a descoperit în mormântul de înhumație nr. 64 (Pl. 140/4; 210/1). Acest bol are altă formă, este cu corpul emisferic, buza ușor subțiată și evazată oblic, delimitată de o ușoară șănțuire, fundul bombat. Nu are decor. În necropola de la Bârlad-Valea Seacă este înseriat în tipul 1 de bol, iar la Mihălășeni, încadrate, de asemenea, în tipul 1. Vase asemănătoare au mai fost descoperite în necropola din sec. IV de la Izvoare-Neamț, Arsura
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
constă în aceea că lemnul finisat superficial, chiar despicat, este secționat la dimensiunile determinate de distanța dintre „amânarii” dispuși vertical în talpa casei și prinși prin întapare în costoroabe. Pentru întaparea lemnului de umplutură se folosea sistemul mai vechi de „șănțuire” a amânarilor, cu toporul, barda și dalta. În funcție de locul ocupat de amânari, „șănțuirea” se făcea pe două sau trei părți unde întaparea lemnului, dispusă de josă în sus, între doi amânari, constituiau pereții exteriori și interiori. În locul șanțurilor se putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
determinate de distanța dintre „amânarii” dispuși vertical în talpa casei și prinși prin întapare în costoroabe. Pentru întaparea lemnului de umplutură se folosea sistemul mai vechi de „șănțuire” a amânarilor, cu toporul, barda și dalta. În funcție de locul ocupat de amânari, „șănțuirea” se făcea pe două sau trei părți unde întaparea lemnului, dispusă de josă în sus, între doi amânari, constituiau pereții exteriori și interiori. În locul șanțurilor se putea aplica, de o parte și de alta, riglă de 3-4 cm, iar între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
superior sânt atât de hotărâtoare încît cel nechemat nu se poate ridica asupra cercului lui natural, nici poate să ia refugiu la o stăruire asupra unei închipuiri prejudecate sau prin o hărățire asupra dreptului, pentru că libertatea expresiunii îl alungă din șănțuirea îndărătniciei și câștigă învingere inteligenței. Ce fructe însă ar ieși din o asemenea tratare a opurilor clasice ale lui Shakespeare, Calderon, Lessing, Gothe, Schiller și alții! Dacă undeva numai mâna dirigentă a unui om la înălțimea cunoștințelor științifice și dotat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]