103 matches
-
cu totul alt chip, chipul civilizației. Un drum infernal și recompensa de după Drumul de 65 de kilometri de la Galați până la Rădești, prin Cuca, arată de parcă ar fi fost ținta predilectă a unei lungi serii de bombardamente. Mii de gropi și șănțulețe întrerup asfaltul, traseul dându-ți la propriu dureri de cap. Lucrările se schimbă atunci când intri de pe drumul județean pe porțiunea spre localitatea Rădești. Brusc, mașina nu mai scârțâie din toate bucșele, iar stomacul îți mulțumește pentru răgazul acordat. Concomitent cu
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE by http://balabanesti.net/2015/07/27/viata-libera-galati-radesti-prima-comuna-galateana-de-la-nord-de-targu-bujor-care-va-avea-sistem-de-canalizare/ [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]
-
intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care băuse cineva o cafea, am privit-o și am spus ce mi-a trecut atunci prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de lichid. Și de atunci mi s-a dus buhul că știu să ghicesc la fix în cafea: ceașca aceea aparținuse curierei! Ori de câte ori am puțin timp liber, îmi place să stau de
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care băuse cineva o cafea, am privit-o și am spus ce mi-a trecut atunci prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de lichid. Și de atunci mi s-a dus buhul că știu să ghicesc la fix în cafea: ceașca aceea aparținuse curierei! Ori de câte ori am puțin timp liber, îmi place să stau de
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ceața o învăluie ca o plapumă. Autobuzul se face auzit tot mai aproape. Își strânge poalele fustei de culoarea curcubeului. Tălpile-i deapănă asfaltul protejate de cizmele nou-nouțe. Ploaia îi sapă șănțulețe prin stratul generos de pudră de pe față. Aude clar pe hăitașul care o urmărește. Hainele-i sunt lipite strâns de trupul zvelt, rezultatul a multor ore de ciclism și Zumba la sală. Autobuzul se oprește cu o hurducătură. -Mă eviți
CU AUTOBUZUL de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_zavati_gardner_1455464354.html [Corola-blog/BlogPost/350440_a_351769]
-
intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care băuse cineva o cafea, am privit-o și am spus ce mi-a trecut atunci prin cap: - Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de lichid. Și de atunci mi s-a dus buhul că știu să ghicesc la fix în cafea: ceașca aceea aparținuse curierei! Ori de câte ori am puțin timp liber, îmi place să stau de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_11_.html [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
intreprinderii pentru corespondență, am zărit pe pervazul ferestrei o ceașcă din care băuse cineva o cafea, am privit-o și am spus ce mi-a trecut atunci prin cap: Aoleuu, drumurile o omoară pe fata asta, pentru că văzusem prea multe șănțulețe prin care se scurseseră cele din urmă firișoare de lichid. Și de atunci mi s-a dus buhul că știu să ghicesc la fix în cafea: ceașca aceea aparținuse curierei! Ori de câte ori am puțin timp liber, îmi place să stau de
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_0.html [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
pentru că ele își fac locușor în mintea și inimioara lui pentru totdeauna. Limbajul este și el adecvat lumii celor mici, cuprinzând diminutive: muguraș, frăgezime, copil minune, zână din povești, îngerași, rochiță, steluță, fundiță, fetiță, păpușică, suflețel, coroniță, mâncărică, roșcovița, bobocel, șănțulețe, săndăluțe, cuibușor, rămurică, frunzișoară, mierlișoară, zâna zânelor, fecioreii, voiniceii, practic, orice cuvânt care se poate diminutiva. Epitetizarea și metaforizarea în aceste poezii, sunt mult ajutătoare pentru a da expresie ideii. Iar universul liric se îmbogățește cu expresii amuzante, atractive din
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Universul_copiilor_cronica_l_cezarina_adamescu_1366831927.html [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
împotriva coraziunii și chiar a dezagregării. Eflorescențele întâlnite mai ales în deșerturile cu roci argiloase și mâloase, provin din cristalizarea superficială a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate recristalizează la suprafață, sub forma unei cruste
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
nisipului de la baza lor și oprirea lor pe suprafața cea mai plană. Versanții abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor dau suprafețelor respective aspectul unui fagure. Pe câmpiile argiloase se formează prin coraziune și deflație șănțulețe alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef". Păstrarea în relief a crestelor se datorează mai ales fixării
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor dau suprafețelor respective aspectul unui fagure. Pe câmpiile argiloase se formează prin coraziune și deflație șănțulețe alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef". Păstrarea în relief a crestelor se datorează mai ales fixării argilei de către smocurile de iarbă și tufele rare. Sunt tipice în pustiurile argiloase
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
acestora. Acest proces mai este denumit eroziune deșertică sau eroziune tangențială. Șiroirea difuză ("rill-wash") este constituită dintr-o serie de firișoare de apă, care neajungând să se concentreze pe un canal colector, curg pe suprafața glacisului, formând un păienjeniș de șănțulețe. Datorită încărcăturii cu materiale și a pendulării pe suprafața glacisului, exercită mai mult o eroziune laterală. Pe pantele puțin înclinate, prin unirea mai multor șănțulețe scurgerea ia un aspect pelicular. Eroziunea chimică (dizolvarea) este luată în considerare ca proces principal
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
să se concentreze pe un canal colector, curg pe suprafața glacisului, formând un păienjeniș de șănțulețe. Datorită încărcăturii cu materiale și a pendulării pe suprafața glacisului, exercită mai mult o eroziune laterală. Pe pantele puțin înclinate, prin unirea mai multor șănțulețe scurgerea ia un aspect pelicular. Eroziunea chimică (dizolvarea) este luată în considerare ca proces principal de formare a pedimentelor pe granite. Eroziunea laterală. Uedurile la ieșirea din regiunile de munte abandonează materialele grosiere formând conuri de dejecție, cu panta destul de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
din urmă, se intercalează de-a lungul peretelui stâlpi verticali denumiți căței sau stobori (denumire utilizată în câmpia bănățeană). Cățeii se fixează jos în talpă și sus în cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se introduceau capetele bârnelor orizontale care acum erau mult mai scurte. Bisericile construite după acest sistem aveau pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă si paie tocate, rezolvându-se astfel una
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
principal și imediat avea să se dezlănțuie o goană a oamenilor spre posturile de apărare. Războinicii care se îmbluzeau în spate începuseră să-și piardă răbdarea la gândul de a trebui să folosească o stratagemă pentru a traversa acel biet șănțuleț și se apucară să împingă liniile din fața lor. — Atacați! Atacați! Ce mai așteptăm? — Săriți peste ziduri! Întrecându-se pe negândite să cucerească mai întâi intrarea, îi îmbrânceau în lături pe cei nehotărâți, doborându-i chiar la pământ. Câțiva oameni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se încheie la un capăt al butoiului și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face focul (se "focărește"), pentru ca doagele sa poată fi curbate la cald. După aceea, se confecționează și se asamblează fundurile, se taie "gardina" (un șănțuleț făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul ), "vrana" (o gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate un cep
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
o cuvertură de sol și vegetație, pot fi întâlnite numeroase forme, începând cu cele mai mici, cu aspect de rigole sau caneluri și terminând cu depresiuni întinse de ordinul kilometrilor pătrați. a)Lapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de șănțulețe (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 și cu alți acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
el acolo-i ajutat, el acolo trebe să-și facă o treabă. Dar am impresia, și zic Încă o dată, că ei erau formați Încă de la Suceava cu gândurile astea. Sau un alt exemplu: În incinta curții se prelingea un mic șănțuleț și cu un firișor de apă. Era amenajat un fel de spălător, așa, o țeavă găurită În care veneau șuvoaie subțiri de apă. Și s-a auzit că cineva din sat punea pe o tăbliță de lemn câte-un pachet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să ningă, cam pe la sfârșitul iernii, m-am întâlnit cu Joe Gorman pe care nu-l mai văzusem din perioada cu jaful. Era îmbrăcat într-un pardesiu albastru de stofă, strâns pe corp, și purta o pălărie tare cu mici șănțulețe, asemeni unei franzele frământate cu degetele. Cumpăra reviste, din raftul care era atârnat lângă chioșc. Avea nasul ridicat în sus și arăta sănătos și rumen în obraji, hrănit cu un mic dejun bun și înviorat de dimineața rece - deși ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
împunge la fugă, după cel de-al patrulea călăreț nocturn, zbierând: Dă și mie cinci lei...! Cinci lei! Dă, bă și mie... Dă-mi... Fire-ai... Apoi, cade ca străfulgerat, într-un nor de puf de păpădii, pe fundul unui șănțuleț cu apă stătută și nu se mai scoală de-acolo. Moartea călare, dispare în beznă, pe diagonală, înspre gardul neguros al cimitirului. Îngenunchiat, confuz, cu bluzonul fluturând, descusut la o mânecă, fără caschetă și cu chelia lui lucioasă, mânjită de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
șterse. Epipleurele elitrelor lățite. Primul sternit abdominal este acoperit aproape în totalitate de coxele posterioare, iar sternitul 2 (primul sternit vizibil) este ceva mai lung decât următoarele 5 sternite luate împreună. Picioarele ± dezvoltate, femurele au în jumătatea lor apicală un șănțuleț pentru adăpostirea tibiilor. Coxele mediane depărtate între ele. Tibiile sunt drepte, oblic trunchiate spre vârf, prevăzute cu pinteni scurți. Fața ventrală a tarselor glabră, cu excepția primelor 4 articole ale tarselor anterioare și mediane la ♂ ce prezintă o pubescență tomentoasă. Reprezentanții
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
împreună, adesea evident bombate cu umerii teșiți sau rotunjiți. Suprafața elitrelor are o punctuație neregulată fină, lipsită de rânduri longitudinale de puncte. Stria suturală este prezentă numai în jumătatea postmediană a elitrelor, uneori ea poate lipsi. Metasternul are uneori un șănțuleț pentru adăpostirea femurelor. La ♂ unor specii metasternul mai prezintă o pată pubescentă mediană. Picioarele scurte, relativ îngroșate cu tibiile nedenticulate. Configurația articolelor tarsale este la ♂ 5-5-4, iar la ♀ 5-4-4 sau 4 4-4. Coleoptere întâlnite în iască, pe ciupercile lignicole, sub
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
decât articolul 8. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, este lățit postmedian. Capul și elitrele prezintă o punctuație relativ accentuată, punctuația pronotului fiind mai fină. Elitrele cu umerii puternic rotunjiți și cu o strie suturală postmediană. Metasternul scurt, fără un șănțuleț femural, prevăzut cu reticulații accentuate și cu rugozități punctate slab conturate. Discul metasternului prezintă un șanț transversal ușor arcuit. Este cea mai mare specie a genului fiind răspândită în Europa de nord și centrală. l=2,5-4,3 mm. ♂ Tarsele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
închisă. Penultimele 2 articole antenale de nuanță întunecată. Capul și pronotul netede, lucioase, la o mărire puternică (100 x) pe suprafața lor sunt vizibile reticulații slab conturate. Vârful elitrelor prezintă un rudiment de strie suturală extrem de scurt. Metasternul cu un șănțuleț femural scurtat. În toată Europa până în Caucaz. Specie comună, frecvent răspândită. l=2,1-2,8 mm. ♂ Femurele posterioare au un dințișor apical scurt și lățit. 6 Agathidium laevigatum Erichson (orbiculare Steph.) Corpul negru, relativ lucios, marginile laterale și baza pronotului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ceva mai scurt sau aproape la fel de lung cât articolele 4-6 luate împreună. Umerii elitrelor rotunjiți și aplatizați, iar stria suturală este absentă. Partea dorsală a corpului nepunctată, prevăzută cu reticulații fine (100 x). Metasternul scurt, cu rugozități accentuate, are un șănțuleț femural paralel cu marginea sa anterioară. Din Europa până în Caucaz, frecventă. l=2,2-2,7 mm. ♂ Tibiile anterioare și mediane evident îngroșate, iar unghiul apical al femurelor posterioare este rotunjit. 7 Agathidium marginatum Sturm (orbiculatum Gyll.) Corpul negru, lucios, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
au dimensiuni aproximativ egale. Pronotul evident mai îngust decât elitrele, are cea mai mare lățime în partea sa mediană. Umerii elitrelor bine conturați sub forma unui unghi drept cu vârful rotunjit. Stria suturală este absentă. Metasternul scurt, lipsit de un șănțuleț femural. Din Europa până în Caucaz. Insectele sunt întâlnite în luncile râurilor. l=2-2,5 mm. Mandibula stângă este mai alungită și mai îngroșată ♀ Toate tarsele sunt tetramere 4-4-4. 8 Agathidium banaticum Reitter Corpul negru, cu marginile pronotului și vârful elitrelor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]