85 matches
-
nu acum, că ți-l iau jăndarii. O da Dumnezeu ș-om scăpa din iadul ăsta, că n-am răstignit noi pe Hristos! Din membrii staborului făcea parte și Gheorghe Vânătu, însurat cu Bria, care, fără să se știe de șătrari, o avea adoptată, ca fata lui, pe Marița. Va urma) Referință Bibliografică: MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cu cravata din același material și o cămașă ușor mai deschisă la culoare, ea într-o rochie rozie, o crinolină frumoasă, elegantă, ce contrasta izbitor cu tenul de o culoare incertă ce aduce aminte de doamnele bine din fața unui cort șătrar. Singurul obiect indispensabil ce mi se părea ca lipsește din tot acest decor absolut minunat era - totuși! - însuși cortul, specific nomazilor, cu acel vârf ascuțit, sesizabil de la depărtare, de care se ferește adevărata lume bună. Ca să nu mai vorbesc că
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_fotografie_cat_o_mie_de_cuvinte_cristea_aurora_1342370104.html [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
în anul de la facere 6929, adică 1421, la 1402 și în 30 iunie 1392. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare și la generații mai noi, de după Mihail Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) când postelnic și când vornic de poartă și șătrar, apare la 1650 și la 1659, alte documente sunt din vremea lui Alexandru Lăpușneanu și a domniilor fanariote. În timpul lui Grigorie Ghica și al lui Constantin Mihai Racoviță, sub binecuvântarea mitropolitului Nichifor, apare în legătură cu înscrisurile mânăstirii Adam un Grigore Postelnicu
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Laurentiu_badicioiu_interviu_cu_corn_laurentiu_badicioiu_1342861405.html [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
luat la harță cu stăpânul, pentru simbrie; de la harță au ajuns la bătaie; băiatul s-a ales cu un ochi umflat și vânăt; a fugit cu gândul să ajungă în satul lui, la părinți; pe drum s-a întâlnit cu șătrarii lui Ilarion», a fost primit / salvat în șatră; «vreo două săptămâni Gavrea a stat în șatră; și-a pus haine zdrențuite, iar Ilarion îi mânjea fața cu funingine în fiecare dimineață, să pară țigan, și-l sfătuia să-și pună
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > BANII, BANII, BANII! Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului banii, banii, banii! mari hoțomani sunteți, oamenii vă caută cu mâinile prin propriile mijloace, dar voi sunteți ca șătrarii ce umblă din loc în loc. banii, banii, banii! cuceriți mii de inimi, v-agățați de gândurile multora, ademeniți ca amanții, când sunteți, când nu sunteți. banii, banii, banii! verzișori, albăstriori sau ce alte culori ați avea, mai ieșiți din inimi
BANII, BANII, BANII! de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1475574398.html [Corola-blog/BlogPost/358946_a_360275]
-
Culturii Naționale Institutului Cultural Român Centenarului Lipatti concertul aniversar „Lipatti 100”Orchestra Natională RadioCristian OroșanuTeodora GheorghiuSergiu TuhuțiuMatei Rogoz În program: D. Lipatti - Concertino în stil clasic, op. 3; 3 lieduri pentru voce și pian pe versuri de Paul Verlaine; Suita Șătrarii F. Liszt - Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian și orchestră În cadrul evenimentului dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru va recita din lirica lui Mihai Eminescu. Cu același prilej, pentru a marca 100 de ani de la nașterea
„Lipatti 100” – concert aniversar la Sala Radio, de Ziua Culturii Naționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105873_a_107165]
-
își va da seama ce greșeală uriașă a făcut și o va alunga. Cu toții am crezut că i-a făcut farmece băiatului. Îi vedeam un asemenea viitor strălucit, dar nu alături de o țigancă. Am pus condiția ca familia ei de șătrari să nu vină să o vadă iar de vor, numai pe înserat spre a nu fi văzuți de vecini. Am crezut că nimeni nu va afla dar vestea s-a răspândit cu iuțeală și toți se prefăceau doar, de dragul meu
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuțiu și Matei Rogoz. Soprana Teodora Gheorghiu În program: Concertino în stil clasic, op. 3, Trei lieduri pentru voce și pian pe versuri de Paul Verlaine, Suita Șătrarii de Dinu Lipatti și Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian și orchestră de Franz Liszt. În cadrul evenimentului, dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru va recita din creațiile lui Mihai Eminescu. Cu același prilej, pentru a marca
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
sat. Ofereau spre vânzare așa zisele tingiri și cazane din tablă, fărașe, țesale și fel de fel de obiecte din tablă. Eu și alți copii din sat aveam datoria să ne păștem cârlanii pe acest teritoriu, acum ocupat vremelnic de șătrari., căci așa le spunea lumea din sat. Într-o zi tata mă cheamă și îmi spune că vom merge la șatră. Eu eram în vacanța de vară, și terminasem de curând clasa a treia. Desigur că fiind copii de multe
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/None.html [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
poate un fel de răboj. Astfel am început să învăț carte pe fiul bulibașei Stănescu. Munca mi-a fost cumva ușurată și de faptul că ucenicul meu avea și o tablă de ardezie de pe care puteam șterge în voie greșelile. Șătrarul Mihăiță mai avusese și alți învățători până la mine, căci știa multe lucruri, unele chiar bine. Tata mi-a atras atenția să nu pierdem vremea jucându-ne și în plus eu trebuia să am grijă de cârlani. Iar când băiatul nu
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/None.html [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
164.V.A.Urechia, Istoria Școalelor, tom.I,București, 1892, p.124.; Mite Măneanu, Repere Istorice românești,p.69- 70. 165.Tabloul ctitorilor cuprinde la dreapta intrării în biserică :”Pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fiul său Teodor, mare șătrar ;”Paul Nicolae braț ego”. Pe peretele de sud sunt zugrăviți Alexandru Constantin Moruzi VV și Nectarie, episcop. La stanga intrării ;”Panița Maria Glogoveanu “și “Jupanița Stâncă “; Radu Pleșoianu, Bălașa Ghitu,Dimitrie Plesoianu,Maria Pan Gheorghe,Ancuța Pan Stoian, Păuna,Ștefan, Ilinca
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi conturează un destin, în care are parte de două iubiri, dar cu o pauză de singurătate între ele. În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii se îndrăgostesc la prima vedere, dar, ca un semn prevestitor de rău, în aceeași zi îi moare tatăl. Prin urmare, Ioniță este numit șătrar în locul tatălui său și trimis să inspecteze locurile de tabără ale oștirii, în Țara de
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii se îndrăgostesc la prima vedere, dar, ca un semn prevestitor de rău, în aceeași zi îi moare tatăl. Prin urmare, Ioniță este numit șătrar în locul tatălui său și trimis să inspecteze locurile de tabără ale oștirii, în Țara de Jos a Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
împărți bucatele și vinul cu el. În afară de beizade Alecu Ruset care-și arată dorința de a-l găzdui pe abate la moșia sa de lângă Hârlău, mai mulți localnici se oferă a-și împărți modestele lor locuințe cu drumețul. Spre exemplu, șătrarul Lăzărel Griga se consideră ofensat dacă drumețul străin și suita sa îi vor ocoli locuința, exprimându-se astfel: "„Măria ta, dacă ești subt acoperământul meu, mai bine pălește-mă în frunte și mă omoară decât să-mi spui asemenea vorbă
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
contribuie la obținerea unei perspective mai blânde asupra stării social-economice a Moldovei, contracarând drama înapoierii țării prin descrierea bucuriei de viață a oamenilor. Mai multe momente din timpul călătoriei prin Moldova a abatelui Paul de Marenne, precum prânzul sardanapalic de la șătrarul Lăzărel Griga, sunt impregnate de un umor sănătos. Romanul poate fi considerat astfel un jurnal de călătorie, scris la persoana a III-a, ce prezintă o perspectivă inedită și neutră asupra unor evenimente istorice, conținând o serie de meditații grave
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Edvard Grieg, Maurice Ravel, Domenico Scarlatti. Era modest și exigent cu sine însuși - „Dinu Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul său geniu" (pianista Clara Haskil). Compozițiile sale, printre care "Fantezie pentru pian, vioară și violoncel" Op. 1 (1933), "Șătrarii, suită pentru orchestră" Op. 2 (1934), "Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră" Op. 3 (1936), "Simfonie concertantă pentru două piane și orchestră de coarde" Op. 5 (1938), "Sonatină pentru mâna stângă" (1941) au rămas în cea
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
fost ridicată în anul 1779 de șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri care au cumpărat pământuri în moșia Buciumi a fost logofătul Solomon Birladeanu. Acesta a cumpărat o bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a daruito ulterior Minastirii Bogdana. Șătrarul Gheorghe Aslan a cumpărat de asemenea anumite pământuri în Buciumi, pe care le-a dăruit apoi banului Nicolai Roset, după cum se deduce dintr-un zapis încheiat la 1 septembrie 1779. Din actele de vânzare încheiate de buciumeni la sfârșitul secolului
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
(var. Șătrar) este un termen care desemna o dregătorie în Evul Mediu românesc. A apărut în secolul al XVI-lea și se ocupa de corturile armatei în timp de război; rolul său sporește în a doua jumătate a secolului al XVI-lea
Șetrar () [Corola-website/Science/311697_a_313026]
-
s-a trimite om gospodu și-i va aduci cu cibote" (Ciubotă - Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia). Comisul Stroescu era feciorul jitnicerului Ioan Stroescu și tatăl șătrarului Gavril, al cărui fiu Ienache Stroescu s-a așezat în valea Moșani (probabil Moșeni), unde i s-au născut feciorii Vasile și Ion, cei doi ascendenți ai nobililor Stroescu din Basarabia. Printre urmașii jitnicerului Ioan Stroescu se numără marele filantrop
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
-și face nevoile. Parohul Apostolachi Ioanovici și epitropul Grigoraș Popovici au înaintat la 18 august 1801 o plângere către Consistoriul episcopal din Cernăuți în care au cerut remedierea acestei situații. Pe lângă dughene, din inițiativa episcopului Dosoftei Herescu și cu cheltuiala șătrarului Ilie Cârste și a altor credincioși, pe terenul biserici a fost construită în anul 1782 o casă de lemn cu patru camere și cerdac (la răsărit de biserică) pentru a servi ca școală. Școala a fost demolată în 1817. La
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost ridicată în anul 1779 de șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
prea creștin”" să-și țină făgăduiala. A îndeplinit-o însă un boier buzoian, ridicat prin mijloace proprii la rangul de ceauș (1680 - 1684), la cel de logofăt (1685 - 1687), căpitan de Buzău, de lefegii, de margine, mare căpitan (1693 - 1704), șătrar (1705 - 1715) și mare clucer (1715 - 1723) conform Teodor Rădulescu, după cum reiese dintr-un document din 20 iunie 1742 prin care domnul Mihai Racoviță refăcea documentele Episcopiei Buzăului pierdute în răzmerițe la începutul secolului (Arhivele Statului, București, Episcopia Buzăului, XIII
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
vândut partea sa din Drăgușeni vornicului Necoară Bantăș, nepotul său, se numără și Simion și Ioil din Frenciuci (Freașiușe) . Un Tudor Scântee vinde partea sa din Drăgușeni vornicului Bantăș prin zapisul din 12 ianuarie 1596, În care apar ca martori șătrarul Poiană și Ionașcu din Frenciuci (Freaciuci) . Ștefan Tomșa II (a. 21 / 31 decembrie 1611 - p. 12 / 22 octombrie 1615; octombrie 1621 - septembrie 1623) poruncește din Iași la 8 aprilie 1613 diacului Rusu din Frenciuci să cerceteze jalba lui Ionașco din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bârlădianul vel dvornic Nij(e)<endnote id="1"/>, Miron Costin vel dvornic Viși<endnote id="2"/>, Nicolai Răcoviț(ă) hatman i parcalab Suceavschi, Stamatie vel postelnic, Toderașco Iordachi vel spatar, Ursachi vel vistiérnic, Gligorașco Hăbășescul vel stolnic, Lupașco Buhuș vel șătrar, Gavril Néniul vtori log(o)f(ă)t, Enachi al doilea spătar, Ion Răcoviț(ă) al doile păharnic, Contăș tretii log(o)f(ă)t și Dumitrașco Roșca, și Toader Ciocârlie, Enachi, Frăncul, Roman, vornicii de poartă. Și pentru credința
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]