13 matches
-
Dumitru 104. Spînu Doru 105. Stan Florea Marin 106. Stan Ioan Liviu 107. Stanuletiu Valeriu Mihaela 108. Stoian Ion Gheorghe 109. Stoica Ion Eliza 110. Stoicescu Clinciu P. Gabriela Constantă 111. Stupineanu Teodor Ilie 112. Suciu Ioan Ioan Silviu 113. Șalgău D. Silviu 114. Ștefănescu Gheorghe Eugeniu 115. Țâț N. Nicolae 116. Târlici Nicolae Mihai 117. Teodorovschi Dimitrie V. Natalia 118. Teleman Gheorghe Petra 119. Tileaga V. Octavian Corneliu 120. Timiș Iacob Mihai 121. Toman Ioan Ioan 122. Tomescu I. Mugur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131701_a_133030]
-
lui Alexandru și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Herklotzgasse 28/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bosanci, județul Suceava. 386. Drăgoi Violeta, născută la 23 martie 1972 în localitatea Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Șalgău Gheorghe și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Herklotzgasse 28/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, str. Dan Nistor nr. 5A, județul Suceava. 387. Suingiu Vasile, născut la 10 iunie 1956 în localitatea Stroesti, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Macarenco I. Emilian 1831. Niculiță C. Nicolae 1832. Palaghianu V. Petru 1833. Palaghieanu M. Costache 1834. Precop G. Ioan 1835. Procopiuc Vasilca Traian 1836. Scălicău V. Costache 1837. Semcu G. Matei 1838. Serediuc H. Amuliu 1839. Smuc A. Constantin 1840. Șalgău D. Gheorghe 1841. Șopîrlă N. Costică 1842. Știrbu C. Gheorghe 1843. Titi D. Vasile 1844. Tîrnovean I. Gheorghe 1845. Ursu Gh. Teodor 1846. Zaieți Ț. Vasile ♦ județul Timiș: 1847. Axente Gh. Mircea 1848. Chirica I. Victor 1849. Iutchin N. Valeriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158749_a_160078]
-
se află localitatea. Prin forma sa, căpriorul undat simbolizează binecunoscutul deal Măgura, la poalele căruia se află localitatea, iar spațiul pe care el îl mărginește la baza scutului indică intrarea în mină. Cele trei brațe sunt purtătoare ale ciocanelor de șalgău, unealtă specifică minelor de sare. Coroana murală cu cele trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159174_a_160503]
-
Guver I. loan 946. Cazacu Ț. Mihai 955. Ifrim D. Ion 956. Ilisoi G. Vasile 969. Pascar V. Vladimir 957. iordache N. Gheorghe 970. Răstoaca Ț. George 958. Istrati N. Viorel 971. Rostos A. Dorimedont 959. Lăcătuș V. Maftei 972. Șalgău D. Leon 960. Lupulesi I. Vasile 973. Șecman G. Gavril 961. Mandanac Fevronea Ananie 974. Țăran F. Aurel 962. Marcu G. Vasile 975. Țăran L. Nistor 963. Marcu I. Nicolai 976. ��aranu G. Gheorghe 964. Marian Ț. Dumitru 977. Ungurean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
domnișoarei Dumitru Alina, sportivă. Articolul 3 Se conferă Medalia Meritul Sportiv clasa a II-a, cu o baretă: - domnului Batkai Adalbert, antrenor secund; - domnișoarei Câșlaru Beatrice, sportivă; - domnului Câșlaru Eduard, antrenor; - domnului Coman Dragoș, sportiv; - domnului Deac Petre, antrenor; - domnului Șalgău Silviu, antrenor; - domnului Tileagă Octavian, antrenor. Articolul 4 Se conferă Medalia Meritul Sportiv clasa a II-a: - domnului Florea Răzvan, sportiv; - domnului Gherghel Ioan, sportiv; - domnișoarei Lăcustă Larisa, sportivă; - domnișoarei Păduraru Simona, sportivă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158475_a_159804]
-
din Târgu Ocna. Pecetea veche din Târgu Trotuș reprezenta un braț de muncitor, ținând un ciocan în mână, iar o variantă a acestei peceți, păstrată în unele acte de la sfârșitul sec. al XVII-lea, înfățișează un muncitor de la ocnă, adică șalgău, ținând câte un ciocan în ambele mâini. Un document, din 25 ianuarie 1857, păstrat în arhiva parohiei, cere preotului paroh catolic să intervină la autoritățile civile, pentru a li se îmbunătății soarta: ... pentru că slujbă ne ceri și noi nu avem
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia se mută definitiv la Târgu Ocna iar pecetea localității înfățișa un ciocan încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de libertate arestate preventive, condamnate definitiv care au săvârșit fapte penale. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor de sare se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
poate scoate mai mult decât 3 droburi de sare, adică până la 240 ocă. Aceste sînt cuvintele pentru care, neputându-se scoate sare din adâncime mai mare, se părăsesc groapele îndată ce agiung la 360 palme adâncime Săparea sării se face de șalgăi și de arestanți; acei întâi sînt scutelnici așezați pe moșia statului, iar ceialalți, pentru crimene osândiți pe un număr de ani sau pe viață sînt îndatoriți a lucra o câtime hotărâtă de sare. Încât, în 14 sau 16 ceasuri lucrătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nivela (cumpăna) părăului Vâlcea, de unde s-ar porni galerii subpământene, adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]