9 matches
-
unor viticultori pricepuți și anonimi și nu pe criterii științifice. Ion Ionescu de la Brad a fost primul specialist din țară, care s-a ocupat de soiurile românești de viță de vie, de sortimentele de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în semiobscuritate. Se-auzea doar un plescăit, apoi geamătul lui Cezar. „Ce faci, bă, te dai la nevastă-mea?!“ Ne trăgeam cu toții mai în spate. „Bă, vă sparg! Vă calc cu lomocotiva!“ În lumea exactă, dar misterios oligofrenică și puternic șampanizată a tovarășului Misleanu, „lomocotiva“ putea oricând ieși din depou, pentru a-i strivi pe dușmani, pe străini sau doar pe copiii neobrăzați din cartier. Ca-n filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu trenuri burgheze care demarează din triaj cu luminile stinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de fundu' lui! Precis că se duce cu râtu' la șip, ca robotu' la priză! îl ponegrește și Vierme. Iar Sile, pare să-i dea dreptate momentan, Micuțului. Mai întâi, Matahala paralizează ca hipnotizată, petrecând cu privirea balansul lichidului auriu, șampanizat, cu bule mici, din recipientul agitat prin fața sa, de piticotul cel straniu. Încet-încetișor, bălăngănindu-și tălpile bocancilor, expandate de un platfus dublu, uriaș, Sile se urnește și se dislocă pe tânjeală înscriindu-se, cu o dexteritate lentă, de vâslaș, pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o viață-caleidoscop și, de ce nu?, o viață document. Antoaneta Ralian nu este - și nu știu să fi fost vreodată - grefierul acru al propriului destin. Prezența ei destinde în loc să crispeze. Avem de-a face cu un om care vorbește și scrie șampanizat, cu sinceritate, cu umor și cu o vioiciune pe care nu i-a avariat-o nici una dintre încercările cărora a fost supusă. Avem de-a face cu un om care își administrează vaccinul inteligenței ironice pentru a combate exasperarea („Cred
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
sînt îngropați morții după fiecare asalt în fiecare por se adună zeci de cadavre care îmi întunecă orice perspectivă personală. Sînt cimitirul cel bun al familiei cu nume scrise pe pietre care într-o zi vor dispărea în plesnetul norilor șampanizați. Va fi furtuna de dinaintea liniștii? Dar lucrurile nu se opresc aici Luptătorul de la Marathon coboară din cînd în cînd ca să vestească lehamitea de după izbîndă. Învinșii coboară și ei istoria le-a dat dreptate pulberea rodește deopotrivă în valea mănoasă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Poemele secretarei, de Ștefania Mihalache și încă vreo zece romane cumplite, unde numai de tihnă și alinturi autumnale n-ai parte?!? Și că, într-un așa context, Funeralii fericite, de Adrian Lustig, m-a fericit prin colecția sa de gaguri șampanizate (împletind comicul de replică și situație cu cel de caracter, într-un savuros amestec de Amălie Poulain, Titanic vals și Două loturi)!? Văzând că astfel de crize mă încearcă periodic, mi-am spus că, poate, la urma urmei răul o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
scriitor ca mine de ce n-ar putea sta binișor în Oradea? Imaginează-ți, dacă te ajută inspirația, că ai fi ajuns în 1990 la București. Cam care ar fi fost poziția ta, cum te-ai vedea astăzi? Funcții? Cronici spumoase, șampanizate, la cărți? Ai mai fi scris aceleași cărți? N-am imaginație și nici nu știu bine ce-i inspirația (deși ele există și mi le-aș dori mai viguroase) și ca să răspund la întrebare cred că ar fi nevoie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne încînte. Ca și autorul însuși, jovial, deschis, histrionic, dar care-ți alunecă printre degete în clipa cînd crezi că ai început să-l înțelegi. Sunt ceva decenii de cînd Jean d'Ormesson încarnează spiritul francez prin excelență, un spirit șampanizat, malițios, care forfotește spumos în mintea cititorului. Și asemenea băuturilor fine, se bonifică an după an, astfel încît ultimul său opus reprezintă un adevărat tur de forță. O îndrăzneală nemărginită, aproape o impietate. Se pune, nici mai mult nici mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a unui Johann Strauss care avea în vedere acea societate vieneză fin de siècle, spre care încă ne uităm cu ochi mirați, nevenindu-ne a crede că pe lume ar fi existat așa ceva. Și atît de aproape de noi. Protagoniștii din șampanizata operetă, plictisindu-se de traiul cu ștaif sclipitor, își doresc pentru o noapte să facă pușcărie, să simtă adică pe propria piele ceva ce alți semeni de-ai lor, năpăstuiții soartei, îndurau ca atare. Numai că și pentru aceștia din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]