29 matches
-
se întorc triști la Focșani. Din nou eșec. Trupa se destramă. Leonard rămâne cu Poenaru. Din prima seară: lovitură! Le revine cîte 1 leu și 50 de bani fiecăruia... Și tot așa, seară de seară, întreaga lună cît joacă la șantan. Zile calme, asigurate, în care Leonard are răgazul să împrumute de la Poenaru noianul sfaturilor meseriei de artist (...)Suflă vînt de nebunie cu el și școlărițele, din cursul superior, încep să-l urmărească, de frumos ce e! Una din ele, Roro
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_leonard_0.html [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
răgazul să împrumute de la Poenaru noianul sfaturilor meseriei de artist (...)Suflă vînt de nebunie cu el și școlărițele, din cursul superior, încep să-l urmărească, de frumos ce e! Una din ele, Roro, își imploră părinții, s-o ia la șantan... Ajunge să-l cunoască. Fata e de vis; petală de floare, sărutată de zefir, în zi însorită. Se încinge între tinerețele lor superbe o iubire pătimașă, în care sărutările fac mai mult decît vorbele... înlănțuirile le lunecă prin primăvara despletită
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_leonard_0.html [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
și o sală de teatru. Proiectul a căzut din cauza opoziției agentului consular rus. Terenul a fost cumpărat de un antreprenor ungur, care a construit aici hotelul "Stadt Pesht" cu 9 camere la etaj, iar la parter cu o cafenea cu "șantan". La sfârșitul secolului, hanul Villacrosse a fost demolat fiind înlocuit cu un ansamblu de clădiri mai moderne. Între aceste clădiri s-au construit pasaje acoperite după modelul pasajelor care existau în alte orașe din Europa și care începuseră să apară
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
Sică Alexandrescu, George Vraca, Toma Caragiu, Victor Eftimiu și a pasiunii lui despre etimologii neașteptate - „săndulie” din „descente du lit”, mujdei din „mousse d ail”, dar cele mai tari sînt explicațiile pentru „pațachină”, de la fratele mezelarului Pațac care avea un „șantan” pe Bulevardul Elisabeta, prin fața căruia se plimbau fetițe vesele aduse de la Viena, care să atragă clientela, fetele lui Pațac, deci, „pațachinele, și pentru „joben”, numind cu totul altfel decît în oricare limbă acest soi de pălărie, după numele negustorului francez
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
Înfrîngă pe Noe. Profitînd de vremea cea bună, Wakefield se plimbă pe faleză. Înainte de noul boom economic, locul era Împînzit de figuri sumbre, de baruri Întunecoase, fetițe la lucru, librării anarhiste. Nimic din toate acestea nu mai există: nu tu șantane, nu tu indieni, nu bețivani, nu curve, nu marinari - plictiseală de moarte. Restaurante strălucitoare se Înghesuie pe malul apei oferind „fusion cuisine“: simplitate asiatică, ierburi proaspete, chestii fierte, nu prăjite, vinuri fine, deserturi franțuzești. CÎnd Wakefield era tînăr și sărac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
întinderea și uscarea țesăturilor" < fr. rameuse[-sécheuse] "idem" (DEX); rom. rotofoto "instalație de culegere fotografică bazată pe sistemul monotip" < fr. rotophoto[graphe] "idem"; rom. saleu "preparat alimentar crocant, cu gust sărat, în formă de bețișor" < fr. [bâton] salé "idem"; rom. șantan "local unde se dau spectacole de varietăți" < fr. [café] chantant "idem". * Română < franceză și germană: rom. coloniale "articole alimentare de băcănie" < fr. [denrées] coloniales, germ. Kolonial[waren] "articole comerciale (îndeosebi alimentare) importate din colonii" (fr. denrées, germ. Waren "articole, produse
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cver s.n. < germ. Quer[stellung] s.f. (quer adv., adj. "oblic; orizontal", Stellung s.f. "poziție, așezare"); rom. gren s.n. < fr. grain s.m. [de vent]; rom. rotofoto s.n. < fr. rotophoto[graphe] s.m.; rom. saleu s.n. < fr. [bâton s.m.] salé adj. m.; rom. șantan s.n. < fr. [café s.m.] chantant adj. m.; rom. șpiral s.n. < germ. Spiral[pumpe] s.f. (Spirale s.f., Pumpe s.f.); rom. ștaif s.n. < germ. Steif[leder] s.n. (steif adj., Leder s.n.); rom. șvaițer s.n. < germ. Schweizer[käse] s.m. (schweizer adj. m., Käse
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sfert, 141 shop, 86, 128, 187, 197, 207 sibir, 133 simfonic, 102 sirec, 138, 139, 189, 197, 207 sofită, 129, 187, 199 soft, 138, 174 stamboală, 133, 189, 191, 199 stambol, 133, 189, 199 stâng, 119 stângă, 119 stejar, 131-132 șantan, 186, 198 șelană, 154, 187, 199, 207 șoș, 130, 139, 188, 197 șpighel, 130, 187 șpiral, 154, 187, 198, 207 ștaier, 133, 187 ștaif, 107, 138, 139, 187, 198 șteamp, 130, 187 șvaițer, 139, 160, 198 tanagra, 133 Tăriceanu, 125
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail Macca și a prințului sârb Alexis Karagheorghevici, care avea proprietăți în zonă. 133. Hotelul Stadt Pesth - Orașul Pesta (în 1872 avea 9 camere care se închiriau cu luna, o cafenea, un restaurant cu „șantan“ și o grădină de vară), se afla pe locul unde s-a deschis pasajul Villacrosse („Timp de treizeci de ani a fost Stadt Pesth locul de întâlnire a tot ce era femei de viață și «jeunesse dorée» în București. Iarna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Las căr Catargiu 123; Colței (I.C. Brătianu) 123; Iancu de Hunedoara (Șos. Bonaparte) 123; Regina Elisabeta 114, 125, 127, 130, 134, 399; Schitu Măgureanu 117; Universității (Academiei, Carol I) 112, 129 Bursa: v. Palatul Camerei de Comerț și Industrie café-chantant-ul („șantanul“): Pațac 137, 138; Stadt Pesth (Orașul Pesta), 118, 138 cafeneaua: „La Brener“ 133; Briol 133; Bruzzesi 116; Café Français (N. Cazes) 133; Capșa 59, 118, 127, 130, 131, 141, 246, 303 ; Café Labes 133; Concordia-nouă 129, 133; Corso 121; Fialkovsky
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vienei (Vămii; Wilson; Dem. I. Dobrescu) 120; Aurel Vlaicu (Țăranilor) 197; Wilson (Vămii; Vienei) 120; Duiliu Zamfirescu 123; 11 Iunie (Filaret) 136; 13 Septembrie (Spirei) 49, 142, 222, 311, 377, 386, 391; Uranus 41 Ströbel (berăria; birtul; cafeneaua): 133, 145 șantanul: v. café-chantant-ul Șapte nuci (grădina): 402 Școala de băieți no. 3: 268 Școala de chirurgie: 178 Școala națională de medicină și chirurgie: 60, 178 Șoseaua: Bonaparte (Bd. Iancu de la Hune doara) 123; Cotroceni 376; Franc masonilor (str. Mircea Vulcănescu) 376
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În odaia mea, tremurând de dorinți ca un june stătut, cum eram. În curte cu mine locuia notarul satului, cu tinerețile și sănă tatea lui mâncate de nopți petrecute prin șantanele de la oraș, de unde rămăsese cu nervii zdruncinați, stomacul ruinat și cu amintirea unor stupide refrene de cuplete: Holera este datoare să te ducă mai curând, să te ia la sub țioară și să-și facă apoi vânt, apoi vânt... Nenorocitului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-L STRICA A-L DEMONTA DUPĂ CUM EL ESTE AZI FĂCUT SEL ARZI CU FOC DIN CER SE ARUNCI PE EL TOATE BOALELE DUPE PĂMÂNT ASUPRA LOR SE NU SE MAI VINDECE NICI O DATĂ AMIN 1932 N-AM CUNOSCUT FEMEILE DIN „șANTAN“, DUPĂ CARE SE dădeau În vânt tinerii mei colegi provinciali, depravați Încă din leagăn de aceste păsări călătoare din oraș În oraș, dintro țară În alta. Costică Dissescu, cinicul epicurian, răspundea Într-un „șambru“ de la Capșa unei frumoase franțuzoaice, nimfă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
24; Spielmann, J., str. Smârdan, 20-24; Stein, R., str. știrbei Vodă, 11; Sterian frații & Pavlidis, Calea șerban Vodă, 3; Sterie, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Tomescu, I., str. Bibescu-Vodă, 10; Vasiliu, At., Piața Amzii, 7 (pp. 318- 319). Varieteu (șantan): Cazino Labes, str. Sf. Ionică, 4; Coloseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și pe alți scriitori, ca Ury Benador, în romanul Ghetto veac XX. El inaugura totodată o galerie de personaje caracteristice, plasate la periferia vieții, romanul fiind axat pe ideea predestinării. Haim Vraciul, fiul unei prostituate, trăiește în lumea imundă a șantanurilor și a barurilor de noapte. Vrea să evadeze de aici prin dragoste, dar horoscopul său îl condamnă să aibă ca amante tot niște prostituate, ca Ida și Margot. Va rămâne, așadar, prizonierul promiscuității în mijlocul căreia s-a născut. P. tinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
din biografia lui. Și i-am adăugat că în alte pasaje l-am urît, pentru că mă împingea să fac un slalom de la cele mai elevate culmi nirvanatice, la rock'n roll. De la sublimări și imaculări, la bordeluri și formații de șantan. Mi-a explicat că el execută permanent acest slalom, care ține de însăși structura lui și se simte,,acasă" în ambele limburi. A recunoscut că e un bon viveur, căruia îi plac mult femeile, vinul bun, sportul, muzica rock. - Cum
Cu Salman Rushdie la un pahar de vin by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/6632_a_7957]
-
de sfoară”, chiar dacă unele versuri sunt suprarealiste de-a dreptul: „ca două bomboane în pantaloni de velur albăstrui și în ciorapi de mătase / înșurubând pe asfalt îmbrățișări fără rost, apos-veninoase / ca yin și yang chinuind un flipper bubos într-un șantan din fanar”. Și s-a vorbit îndeosebi de ironizarea poeticului dublată de valorificarea lirică a prozaicului, a banalului cotidian, iar acest tablou complet de sonete nu slujește altceva. Fie și numai versurile de deschidere a câtorva poeme, așezate unul după
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
atîta de la fel, O să mă-opresc de-odată, și-o să-mi aduc aminte. Am să mă-întorc pe banca de lemn negeluit. Ei îmi vor spune numai: "Noroc! Bine-ai venit! Sau poate îți e foame? Hai, ia, domnu^Săndel..." Șantan Timpul? A adormit cu capul pe masă, Delirînd despre Shakespeare, despre Eminescu... Slab, numai piele și os, mîncat de-un abces, cu Haina boțită, pătată, cămașa zoioasă. Păcat. Vorbea atît de frumos. Descu- Rajant de frumos. Îți venea să Plîngi
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
Constantin Mateescu are o corectă intuiție a episoadelor. Nu și discernământul serialității. Exact aceasta e situația din Ramona-Vals. Primele trei povestiri sunt aproape ireproșabile. Pe cea dintâi tocmai am rezumat-o. A doua se desfășoară într-o capitală compozită, a șantanului și a delațiunii. Panica există și aici, dar numai ca normă, nu ca substanță. În ciuda aerului moral fetid, personajele continuă să trăiască firesc. Intimitatea (și chiar o anume mondenitate de cerc restrâns) rămâne, în plin deceniu al șaselea, se ghidează
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
știa: Păstorel trăsese din fligorn (expresie folosită des de P.). Biata gambetă! Trecuse prin multe, dar alta nu se găsea! - Măi Jorjâcă! uită-te bine la ea... să vezi și tu ce înseamnă lucru de Englitera... La o pitreșere, la șantanul din Roman, am primit trei contrabasuri în cap. Dar păstrasem pe dumneaei. Așa am scăpat cu cinste." (pag. 348) Din această zonă stenică a unor coduri comportamentale așezate - și tocmai de aceea ușor de reținut - și a unor jonglerii inteligente
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
vreo trei-patru ori, „documentul” din spatele ficțiunii! „Se spunea, În anturajul lui, că avusese legături cu o balerină și, de asemenea, cu o actriță franțuzoaică de la Teatrul Lentovski. Chiar el mărturisea că Îi plăcea să frec venteze Salonul de Varietăți, un șantan renumit al Mos covei În care, pe lîngă ofițeri desfrînați, Întîlnea și multe femei ușoare”( ne amintește Troyat). Prudent și pudic, scrii torul trata mereu În glumă subiectul, nimeni neștiind cuadevărat care era adevărul...Plus că la 30 de ani
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
conținând tot soiul de anacronisme, în "Romînia literară". Am mai curățat din inadvertențe ulterior, fără ca "Zaraza" să aibă, mai departe, pretenția de a fi altceva decât un gratuit joc al imaginației. 311 cum nu se mai văzuse până atunci, iar șantanurile atrăgeau o clientelă veselă și petrecăreață, între care distingeai nu rareori ofițeri germani însoțiți de femei de lux, femei fără oase, cum le-a spus cineva, cele mai multe întreținute de unul sau de altul, dar destule și dintre cele care nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
eu s-o ocolești pe fata asta. Îți spun în interesul reputației dumitale, al fericirii dumitale! Ce știi cine e asta? Am știri rele de tot despre ea. Mi-a spus cineva lucruri grozave, că ar fi ieșit dintr-un șantan de la Brăila, șantan de marinari. Azi să n-ai încredere în nimeni. Fata asta poate să-ți fie nefastă, poate să-ți transmită, pricepi... ești băiat inteligent, ce naiba, viitor doctor. Dumneata trebuie să te păstrezi ca un crin pentru Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ocolești pe fata asta. Îți spun în interesul reputației dumitale, al fericirii dumitale! Ce știi cine e asta? Am știri rele de tot despre ea. Mi-a spus cineva lucruri grozave, că ar fi ieșit dintr-un șantan de la Brăila, șantan de marinari. Azi să n-ai încredere în nimeni. Fata asta poate să-ți fie nefastă, poate să-ți transmită, pricepi... ești băiat inteligent, ce naiba, viitor doctor. Dumneata trebuie să te păstrezi ca un crin pentru Otilia. Las' că-ți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
explică Georgetei că venise cu moș Costache pentru niște treburi și că mâncase, pur și simplu. - Așa? Ei, atunci, iartă-mă. Știam eu că ești băiat cuminte.Înțelegi că nu pot să am iluzia unei logodnice cu un stâlp de șantane. Nu știi însă ce rude ai! Stănică al tău e o perlă. De-abia am scăpat de el. Cum ai plecat de la mine, a venit și mi-a făcut o morală strașnică. Întâi mi-a spus că te stric, că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]