46 matches
-
a lui Piram și Tisbe sunt aristocrați în lege. Cum se explică aceste metamorfoze? Mister! Puck nu prelinge licoarea vrăjită pe ochii îndrăgostiților, ci le-o injectează cu o sârguință malefică pe post de drog. Meșteșugarii s-au metamorfozat în șantieriști, pompieri și instalatori autohtoni, care mai mult vorbesc decât lucrează. Fundulea repetă cu obstinație adverbul efectiv, iar eu nu mă pot opri să observ că destul s-au amuzat de respectivul tic verbal al unei vedete de televiziune cârcotașii Huidu
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
ce ordonase cu sânge rece asasinarea a milioane de oameni nevinovați era intolerabil chiar după standardele vechilor agenți sovietici. A continua să fii colaboratorul unei publicații numite "Lupta de clasă" după revoluția din Ungaria, după "primăvara de la Praga", după revoltele șantieriștilor polonezi, mi se pare un exemplu cras de fanatism. A vedea "educația estetică" drept "o parte importantă a formării conștiinței socialiste" (așa cum susținea, în plin "liberalism" românesc, în aceeași grotescă publicație) înseamnă a fi rămas pe vecie prizonierul unei ideologii
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
a fost... poftit să se înscrie în partidul comunist. Lucru pe care l-a refuzat hotărât, amenințând cu sinuciderea. „Nu mi-au făcut nimic, m-au lăsat în pace, dar nu m-au mai lăsat șef“. A fost trimis ca șantierist la mina de uraniu din Ciudanovița, unde s-a reprofilat repede în sectorul administrativ. A împărțit salarii, a fost gestionar magazin auto, magaziner, distribuitor de materiale și, în final, merceolog, meserie pe care o descrie plastic: „hamal de lux și
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
intelectualii. Vadim se înșală. în noile condiții, vor pleca mult mai mulți români decât ne imaginăm. Vor pleca și se vor întoarce. S-a întâmplat să discut mult, în ultimele luni, cu oameni mai de la coada ierarhiei sociale: țărani proletarizați, șantieriști, muncitori necalificați, mici meseriași rămași fără loc de muncă sau chiar fără meserii. Nici unul dintre ei nu-și vedea rezolvate problemele în România, dar nici unul nu-și punea problema să se stabilească definitiv în străinătate. Idealul lor coincidea cu cel
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
zis cineva mai jos, nici “orb” nu e ok să zici, atunci când, de exemplu, cineva îți taie fața în trafic. Dacă strigi după el, nervos, “Ce faci, bă, ești orb?”, înseamnă că ai jignit orbii. Dacă zici “vorbesc ca un șantierist”, jignești șantieriștii și așa mai departe, până în pânzele albe. Mi se pare atât de absurd... LATER EDIT 2: Oare cuvinte ca “nebunie”, “demență”, “delir” avem voie să folosim? “Am mâncat o înghețată, mmm... demență”. Sau “Mamă, știi ce-a fost
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
mai jos, nici “orb” nu e ok să zici, atunci când, de exemplu, cineva îți taie fața în trafic. Dacă strigi după el, nervos, “Ce faci, bă, ești orb?”, înseamnă că ai jignit orbii. Dacă zici “vorbesc ca un șantierist”, jignești șantieriștii și așa mai departe, până în pânzele albe. Mi se pare atât de absurd... LATER EDIT 2: Oare cuvinte ca “nebunie”, “demență”, “delir” avem voie să folosim? “Am mâncat o înghețată, mmm... demență”. Sau “Mamă, știi ce-a fost azi la
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
astfel o imensă eroare: capitalul lui de încredere de până acum era de băiat subțire, mereu cu cravată bine asortată, școlit, manierat, care reprezintă competent România în diverse întâlniri internaționale la vârf. Încercarea de a convinge că are vocație de șantierist, că e băiat de cartier n-a putut să stârnească decât zâmbete sceptice, cu rezultate corespunzătoare în sondaje. Ceea ce nu-l împiedică pe domnul Geoană să forțeze nota și mai rău, perorând ieri, obscen, în fața unei asistențe preponderent feminine: „Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de ecran. El, bișnițarul de bilete, nu se umilea să stea pe scaunele numerotate ale sălii, locul lui era deasupra noastră, pe scenă, și n-avea număr. Zăceam într-o dimineață vineție de început de iarnă, zgribulit în pufoaica de șantierist, la o coadă de cel puțin 3 ore. Mexicanul meu era pe aproape, făcuse câteva biznisuri, își îndesa banii în buzunare. „Hai, bă, să machim ceva la geamuri multe, că m-am căcat pe mine de frig!” îi zice un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
liceeni, în podul sau prin șopronul uneia din fostele femei de servici(u) ale blocului. Nu vă e milă? Mie îmi e. Mi-i cumpărase tata de pe Lipscani într-o duminică dimineața, atunci când magazinele păreau a fi deschise anume pentru șantieriști, ca să poată și ei să fie folositori familiilor, măcar arătându-se drăguți și cu bani dacă tot lipseau întreaga săptămână de-acasă. Au costat 330 de lei, vă spun precis, iar tata n-a avut rețineri din cauza prețului, ci din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
alteori eu. Indiferent de deznodământ, pierdeam mult timp cu disputele alea tăcute, iar timpul însemna joacă și prieteni. Libertatea mea nemărginită se ciuntea serios când tata era zi de zi în Drumul Taberei, deși își respecta și acolo ritualurile de șantierist. Juca iams de unul singur, umplea tot felul de caiete cu calcule probabilistice pentru loto și pronosport, avea la capul patului, pe perete, o fotografie format A4 a marii lui iubiri (una, Ioana Domșa, care-l lăsase pe vremuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în cazul tău, concursul nu va fi corect. Tu nu trebuie să știi de 8-9, ci de peste 10. Decodat, perfect înțeles, trebuie să mănînci cartea. Mănînc-o". Așa și era. În '61 se mai concura cu "dosar". Fiilor de ceferiști, de șantieriști, de mineri, de colectiviști (ca să nu mai pomenim de copiii "aparatului") li se asigura loc la admitere; pentru ceilalți, fără "dosar", se scotea la concurs un număr infim de locuri. Concura o mulțime pe unul singur. Fișa fiecăruia dintre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și "ghilimetele" lui Ioan Constantinescu, mai făcea ceva școală. Fără ei și alții ca ei, puțini, ne năpădea cultura proletară: "Notați, tovarăși studenți, pentru poetul nou, Partidul nu-i concept abstract, ci forța or-bi-toa-re-de -ca-re-a-re nevoie ca de a-er. Poetul șantierist e tonic. El se dăruiește clocotului muncii. Cum? Răspuns: cu ochii închiși". De discuțiile/dispute cu pătimașul (și pătimitul) I.C. mi-e dor. Parcă-l văd suflînd în paginile lui Camus, să le deschidă. S-a luptat pînă la stop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Bănică nu a ratat momentul de a-și continua cariera de sex simbol, lansând videoclipul intitulat - ați ghicit! - ”Sexy”! Melodia mediocră și interpretarea banală sunt condimentate cu afișarea diverselor părți anatomice ale diseuzei, picanterii care îi pasionează, în general, pe șantieriști, tractoriști și șoferi de TIR (vezi pozele pe care obișnuiesc să le expună la vedere). Ceea ce interpreta înțelege prin senzualitate este, de fapt vulgaritate/trivialitate. Întotdeauna am vrut ca prin videoclipurile mele să transmit tot ceea ce simt legat de piesa
Andreea Banică, o campioană a show-ului erotic () [Corola-journal/Journalistic/67199_a_68524]
-
electoral, se arată într-un comunicat de presă, primit la redacția De Ce News. Potrivit documentului, PNL a ales această zi de 14 ianuarie pentru că ”dorim să ne amintim că armata română a avut și eroi adevărați, nu doar chelneri și șantieriști ridicați peste noapte la rang de general, în urma unei ”ploi de stele” venită de la Cotroceni”. ”De ziua femeii sublocotenent căzute la datorie, la numai 23 de ani, pe frontul Primului Război Mondial, noi, filiala PNL a Sectorului 2, fiindcă respectăm haina militară
PNL, sector 2: Într-o ţară a generalilor de carton, comemorăm eroii adevăraţi! () [Corola-journal/Journalistic/46451_a_47776]
-
el de ceva vreme văduv. Hasenfuss își iubea mult nepoatele, le răsfăța cum putea, dar cu fiica nu se prea înțelegea, fiindcă era rea de gură și leneșă. Îi pute lucru’, obișnuia să se plângă bătrânul cu un aer resemnat șantieriștilor săi, cu care mai zăbovea după program la grădina de vară. Se văieta că fata îi lua banii și că abia avea cu ce să-și plătească berea, singura slăbiciune pe care și-o putea îngădui. A fost printre ultimii
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C.
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C.
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
mai căra pumni sau picioare împiedicatului, însă de spaimă să nu cadă acesta în groapa cu var, s-a hotărât, după numai două zile, să-l gonească de pe șantier dăruindu-i cu generozitate un set de înjurături cum numai un șantierist adevărat are. În consecință, pe la treizeci de ani se putea spune despre Maradona Pălugă că era un tip prezentabil. În sensul că se prezenta ca fiind șomer fără să se sinchisească de faptul că pentru această calitate ar fi trebuit
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
închirieze o cameră unui cuplu de tineri a ținut să le arate că deține, în stare latentă, material de soacră mare. Au înțeles faptul că se aflau în cartierul ,,aristocrației locale,, și că ar trebui să se îndrepte către periferie. „Șantieriștii” le-ar fi rezolvat problema dacă ar fi știut din timp. Avuseseră însă, chiar de la ei, cu ceva timp în urmă, infomația că și-au asigurat cazarea. Nu aveau decât să-și găsească, măcar provizoriu, o gazdă. Îndrumați fiind „mai
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C.
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
lucru a mamei și trec pe lângă grupuri de oameni care se grăbeau către capătul străzii, unde locuiam cu familia mea, curios să aflu ce se întâmplă. Acolo se auzeau voci puternice de bărbați și femei, îmbrăcați cu pufoaice groase, de șantieriști, care au intrat cu încredere într-o lume nouă, pentru care nu au fost pregătiți și care a adus prea multă dezamăgire. După Revoluție, îmi aduc aminte fascinația pe care o aveam pentru pâinea întreagă și albă, cumpărată fără cartelă
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” () [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
ei, pe care brodase cu drag: “Bata 10”. Un alt caz de persoană cu dizabilități fizice este d-nul Gigi, contabilul de la fosta stație Peco, din Mangalia, județul Constanța (vizavi de gară). Născut de o mamă minoră, violată de un șantierist, Gigi și-a petrecut primii ani de viață într-o Casă de copii. Când mama a devenit majoră, a reușit să-l ia acasă, după câțiva ani de demersuri, timp în care și lucrase ca infirmieră la acel leagăn. Gigi
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
situațiilor comice și predilecția pentru observația morală în registru ironic și sentimental. Sunt decupate din banalul cotidian încurcături ciudate, farse voluntare și involuntare al căror erou sau victimă generică este omul comun. Mici funcționari în birouri obscure, șoferi, lucrători forestieri, șantieriști, țărani, secretare, tineri căsătoriți, purtând nume deseori bizare, sunt implicați în situații, întâmplări, dialoguri ingenios articulate. O vizită așteptată ca un eveniment sărbătoresc se transformă într-o adevărată „ocupație străină”, mutatul într-o casă nouă devine un dezastru, iar plecarea
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
dincolo. Un spațiu plin de promisiuni, de taine, altele decât cele ale sălii de față. Deocamdată, din spațiul de dincolo răzbate, statornic și mizer, vacarmul șantierelor. Răzbate mai ales torentul de urlete, înjurături, cântări lălăite, chemări și invective cu care șantieriștii români își însoțesc cele ale muncii de peste zi. Intenționam, cândva - unul dintre cele multe proiecte pe care nu le voi mai duce până la capăt -, să descriu românul prin locul său de muncă. Cartea noastră de vizită cea mai autentică, nemăsluită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mult mai nobil și mai autentic: ne distrugeam noi înșine viețile, fără a mai lăsa cuiva satisfacția de a crede că a reușit să ne termine. Căci dacă anii aceia de avânt și elan constructiv socialist au adus în viața șantieristului român (șantieriști fiind toți cei nevoiți să muncească pentru a-și ține cât de cât viețile) ceva autentic, a fost sila profundă față de muncă. Pentru că permanent era un altul, pe umerii săi, care îi indica, cu înjurătura de rigoare, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]