8 matches
-
, publicație apărută la Madrid, lunar, din iulie 1950 până în iulie 1951, realizată de Horia Stamatu prin procedeul șapirografierii. Primul număr, într-un format de cinci pagini dactilografiate și într-un tiraj de o sută de exemplare, cuprinde un Cuvânt înainte, unde redactorul, nemenționat, al acestei curioase serii de „răvașe”, cum pare a fi gândită gazeta, specifică intenția „de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
exilului, numele său fiind întâlnit mai ales cu eseuri și versuri în „Luceafărul”, „Îndreptar”, „Caete de dor”, „Destin”, „România” (New York) sau „Revue des études roumaines” și „Revista scriitorilor români”, „La Revue de culture européenne”. În colecția de volume multiplicate prin șapirografiere a Editurii Cartea Pribegiei, semnează un Breviar de istorie a literaturii române. În 1963, într-o selecție ce cuprinde, transpuse în românește, doar opt poeme ale ciclului Innominada luz (1949), George Ciorănescu îi publică o plachetă. Un prim volum de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
din frontispiciu - „Le premier journal publié dans le pays roumain, le 8 Avril 1829, par J. Heliade Rădulesco” - sugerează ideea de continuitate culturală, intenția fondatorilor revistei de a se menține, dincolo de granițele țării, în tradițiile presei românești. Revista, imprimată prin șapirografiere, este alcătuită din două secțiuni: prima, scrisă în franceză și engleză, este consacrată actualității politice internaționale, în special evenimentelor care privesc și situația României. Semnează aici G. Mugur, Fred Reiser și mai rar, Pamfil Șeicaru. Cea de a doua secțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
nimeni nu poate face mai mult rău României decât politicienii ei. M-am înșelat - în acest an, oamenii de presă s-au dovedit „mai performanți”. Detestații politicieni au armate de sosii în mediile de informare în masă. Rezultate ale unor șapirografieri primitive ori ale unor clonări sofisticate, aceste duplicate s-au dovedit nimic altceva decât cele mai performante tulumbe de produs ceață electorală din dotarea politicienilor. Este aproape imposibil să-ți dai seama dacă un jurnalist tună și fulgeră împotriva aroganței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
GÂNDURI LIBERE, revistă literară și culturală apărută la Paris din ianurie 1951 până în 1952. Inițiată de Șerban Voinea și multiplicată prin șapirografiere, publicația are o pronunțată atitudine social-democrată, definindu-se ca „organ de apărare a culturii naționale”. Primul număr nu indică nici direcția, nici colegiul redacțional. Un Cuvânt înainte stipulează însă destul de clar misionarismul revistei: „Într-o perioadă ca aceea prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
o apariție semestrială, apoi au apărut de două ori pe an, pentru ca, în cele din urmă, să apară o dată pe an. Numărul de pagini a variat de la 25 la 148 de pagini. Tehnica de editare era destul de rudimentară, folosindu-se șapirografierea, iar paginile revistei erau pur și simplu capsate. Printre oamenii de cultură din exil era destul de răspândită ideea că singura cultură adevărată se face în exil. Virgil Ierunca s-a opus constant acestui complex de superioritate al exilaților, apreciind că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ideologiei la modă, reîncărcând difuz sensurile elitei intelectuale. Și asta în timp ce se manifestă o mică preocupare pentru inventarea suportului pe care să se testeze inovarea ca o componentă a localizării și a efectivizării presupuse de glocalizare. Diversitatea este amenințată de șapirografierea identității, adică se exersează algoritmii preglobalizării pentru a falsifica ciclul globalizării. În plus, este o exagerare a fixării în fragmentarismul ultraspecializării în care nu mai este nevoie de perspectivă, de coerența ansamblului și de urgența soluțiilor pentru schimbarea radicală a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o apariție semestrială, apoi au apărut de două ori pe an, pentru ca, În cele din urmă, să apară o dată pe an. Numărul de pagini a variat de la 25 la 148 de pagini. Tehnica de editare era destul de rudimentară, folosindu-se șapirografierea, iar paginile revistei erau pur și simplu capsate. Printre oamenii de cultură din exil era destul de răspîndită ideea că singura cultură adevărată se face În exil. Virgil Ierunca s-a opus constant acestui complex de superioritate al exilaților, apreciind că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]