1,367 matches
-
showul politic a devenit un fel de estradă cu program continuu, cu cât mai grotesc, cu atât mai gustat(!), cu un rating în permanentă creștere și cu care se mândresc. Opoziția critică puterea și aceasta mi se pare normal. Dar șarja unor parlamentari deviază de la miezul problemei, eșuând în penibile atacuri la persoană. Preopinenții nu mai sunt adversari politici ci considerați potențiali inamici și tratați ca niște dușmani personali! De aici și până la persiflări, incriminări și insultă, nu mai este decât
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
până seara nu mai ... XXV. LAPTELE ȘI SECURITATEA, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015. Era prin 1986, spre toamnă... Tocmai mă pregăteam să cer prin telefon de la secția „PVC II” rezultatele pentru cele două șarje industriale experimentale cu un nou agent de suspensie pe care le încărcasem în ziua precedentă, când, deodată, sună același telefon: - Bună dimineața! Maiorul Popescu la telefon! - Vă salut! - Domnule inginer, azi vă rog să plecați puțin mai devreme și să
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
întâmplat, au ieșit cumva granulate?, m-a întrebat îngrijorată doamna Ichim, colega mea de birou, responsabilă cu ... Citește mai mult Era prin 1986, spre toamnă... Tocmai mă pregăteam să cer prin telefon de la secția „PVC II” rezultatele pentru cele două șarje industriale experimentale cu un nou agent de suspensie pe care le încărcasem în ziua precedentă, când, deodată, sună același telefon:- Bună dimineața! Maiorul Popescu la telefon! - Vă salut!- Domnule inginer, azi vă rog să plecați puțin mai devreme și să
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
această carte surprinde sugestiv caractere, preocupări,îndeletnicirii și profiluri spirituale a 180 de personalități din toate domeniile.Așadar, în acest volum structurat în trei capitole:Victime premeditate(oameni de afaceri,personalități ale vieții publice),Victime colaterale și Victime cu identitate,șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizează pe sine,prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate, cu instrumentele ironiei și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale_0.html [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]
-
Prodan, Vasile Dâncu, Gigi Becali, Mariana Enache,Mircea Chiorean,radu Mleșnița,Doina Morar,Dumitru Sabău,Cornel Purdea, Cornel Porumb, și mulți alții, în care autorul surprinde, ca un adevărat caricaturist, elementele esențiale ale unui portret psiho-socio-profesional al personajului abordat.Aceste șarje sunt blânde ca lumina caldă a lunii mai care prelungește umbra,mângâindu-ne cu răcoarea ei. Autorul, chiar și fratelui său Nicușor Constantinescu, îi rezervă o amicală, în care descoperim o autoironie referențială:Ți-ai dat cred seama c-ai
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale_0.html [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]
-
interesului pentru opera caragialiană a constituit-o studiul „Caragiale și «eternul feminin» - dame, madame, eroine (o fizio-caracterologie-epică și teatrală”, eseu critic publicat în anul 2002 la propria editură, studiu în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă «figuri și personaje feminine» care îl urmăresc o viață pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
femeile[...]au credibilitate și autenticitate”, chiar dacă ele sunt „fixate bufonard, satiric, realist ori fantast”. În următoarele trei capitole dedicate personajelor feminine din proză și din creațiile dramatice, cu deosebire din comedii, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă „figuri și personaje feminine” care îl urmăresc întreaga viață pe oricare cititor al nemuritoarei și mereu actualei opere caragialiene. Eseistul nu scapă din vedere kitsch-ul care caracterizează aproape întreaga lume lume a scrierilor „Maestrului
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
tv, cât și de moderator/moderatoare sau „analistul de serviciu”, care ar trebui să aibă o oarecare decență în dezbatere. Mercenarii joacă la scenă deschisă. Când vorbește cel care i-a plătit, analistul tac mâlc. Cum vorbește oponentul declanșează adevărate șarje pentru reducerea sa la tăcere. Din tot acest carnaval politic, bietul alegător nu mai știe ce să creadă. Albul devine negru și negrul devine alb. Penalii defilează în fete mari, cu șiroaie de plasmă după ei. Se dau victime ale
TABLETA DE WEEKEND (175): CU MASCĂ ŞI FĂRĂ MASCĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1480345475.html [Corola-blog/BlogPost/368694_a_370023]
-
clipa-n care / Ne-om contopi în toamna mult râvnită (Toamna mult râvnită). Solilocviile revoltei Și totuși, deși timpuri s-au adunat deasupră-i, poetul nu renunță; mai luptă încă să descopere calea dreaptă, îmbrăcând hainele unui gladiator, pentru o ultimă șarja, chiar dacă și aceasta, ca atâtea altele, va sfârși într-un strălucitor eșec (Gladiator, Ultima șarjă II): Ce nechezat răsună-n univers? / E spațiul dens de strigăte de luptă, / Iar timpul alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405255842.html [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala nu cunoaște marjă, / Lipsit de scut, lipsit și de noroc, / Un cavaler în ultima sa șarjă! (Ultima șarjă II). Solilocviile resemnării Privit de aici, de jos, din praful ce nu-i deloc stelar, în pofida unor sclipiri din ce în ce mai rare, universul galactic pare închis, iar solilocviile poetului nu fac decât să dezvăluie un spațiu sufocant, în care sufletul
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405255842.html [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
îmbătrânit și s-au osificat (Colchida, Înger damnat, Fiorduri, Vita parva, Centaur): ... De timp îndelungat, privind în boltă cerul / Visează generații s-atingă giuvaerul. / Dar visul intangibil se lasă așteptat, / Pe rând adorm cu toții pe-un mit crucificat (Colchida). Ultima șarjă a cavalerului rămâne, așadar, inutilă: totul e în van, orice gest măreț e frânt, oprit, de undeva din necunoscut, de o energie neștiută, invizibilă, ostilă: imposibil demaraj, imposibilă transgresare a unor forțe nevăzute care închid sufletul în fiorduri, peșteri, camere
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405255842.html [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
cu cascadoria exact când fostul mare cascador Pascu a fugit afară (îl dubla ca numeni altul pe F.P în scenele din Haiducii lui Șaptecai și Zestrea domniței Ralu), alături de bunul meu prieten Ion Pampu am tras și eu câteva șarje „cavalerești” și chiar câteva cadre cu „răspopitul” și regretatul Toma Caragiu, apoi m-am retras pentru că satisafacțiile erau ele mari, însă banii erau ăia care erau, doar cu puțină reputație nu-ți puteai permite favorurile și provocările vârstei în căutare
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
dulăpiorul cu rufe murdare s-a umplut de nu se mai închidea ușa, am cerut prin telefon lecții de spălat, pentru că eu nu butonasem niciodată mașina. Mi-a plăcut așa de mult încât, în prima duminică liberă, am tras patru șarje una după alta, pe culori. Am umplut până la refuz sârmele din balcon și, la ultimele două șosete, a căzut suportul din tavan. Evident, rufele s-au murdărit la loc, fiindcă pe jos era un praf de două degete. M-am
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408514870.html [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
turbulențele de pe scena politică", spune Koon Chow, analist la Barclays Capital, una dintre cele mai mari bănci de investiții britanice. El consideră că euro ar putea să coboare spre 4,1 lei. Balon de săpun, care este un element al șarjei finale de cumpărare a României la OUTLET. Pentru că defapt, prin încingerea campaniei electorale, noi avem acoperirea perfectă că nimeni nu mai are timp să ne strice planurile. Iulian URBAN: Ce veți face cu acte active, cu casele românilor? Bancher: Păi
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Iulian_urban_discutie_incendiara_cu_iulian_urban_1346042723.html [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
închisă în paradigma actului pragmatic în sine, a cărui structură apare construită samavolnic dintr-o serie de cuvinte deturnate ca sens și ca formă, cuvinte cărora le este smulsă și călcată în picioare cu violență propria lor semantică sui-generis. Nenumărate șarje de expresii vulgare cu neputință de a fi menționate textual aici - rod al unei vizibile incapacități personale de a naște un produs cultural anume în intervalul de timp caracteristic fiecărui individ în parte pe acest pământ - și nefolosibile nici măcar în
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
Bacău, unde, anual, putea să admire frumoasele defilări din ziua de 10 Mai. Lupta eroic pe frontul de est și de vest, participând la bătălii grele cu Regimentul 12 Călărași din Român, conducând, în Ucraina și Basarabia, escadronul sau în șarja de cavalerie devenită memorabilă. Între 21 martie-22 august 1944 a condus un escadron în apărarea Iașilor, unde divizia a V-a de cavalerie s-a acoperit de glorie respingând inamicul până dincolo de Prut și distrugând multe tancuri Ț 34. La
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Odiseea_unei_vieti_profesor_un_ioan_miron_1393424086.html [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
campania din 1913), cumnat al maiorului de vânători de munte, Radu Sturdza(Ordinul Mihai Viteazul cl. a II-a, pentru fapte de arme cu totul excepționale în războiul antisovietic), și-a împletit de trei ori, absolut involuntar, destinul cu eroica șarjă de la Robănești din 1916 a Cavaleriei Regale Române : 1. La 10 ani de la Șarja de la Robănești, respectiv în 1926, a absolvit Școala de Ofițeri de Cavalerie din Sibiu, promoția sa fiind supranumită "Promoția Robănești". A fost coleg de promoție cu
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
Viteazul cl. a II-a, pentru fapte de arme cu totul excepționale în războiul antisovietic), și-a împletit de trei ori, absolut involuntar, destinul cu eroica șarjă de la Robănești din 1916 a Cavaleriei Regale Române : 1. La 10 ani de la Șarja de la Robănești, respectiv în 1926, a absolvit Școala de Ofițeri de Cavalerie din Sibiu, promoția sa fiind supranumită "Promoția Robănești". A fost coleg de promoție cu Felix Țopescu, câștigător a numeroase concursuri hipice naționale și internaționale, tatăl lui Cristian Țopescu
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
absolvit Școala de Ofițeri de Cavalerie din Sibiu, promoția sa fiind supranumită "Promoția Robănești". A fost coleg de promoție cu Felix Țopescu, câștigător a numeroase concursuri hipice naționale și internaționale, tatăl lui Cristian Țopescu. 2. La 20 de ani de la Șarja de la Robănești, respectiv în 1936, servea ca ofițer activ în Reg. 9 Roșiori, același regiment al cărui escadron 3 a pornit șarja. Acolo, în fața bustului veteranului de la 1877, Gh. Donici (nepot al scriitorului Alecu Donici), a rostit o odă adusă
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
câștigător a numeroase concursuri hipice naționale și internaționale, tatăl lui Cristian Țopescu. 2. La 20 de ani de la Șarja de la Robănești, respectiv în 1936, servea ca ofițer activ în Reg. 9 Roșiori, același regiment al cărui escadron 3 a pornit șarja. Acolo, în fața bustului veteranului de la 1877, Gh. Donici (nepot al scriitorului Alecu Donici), a rostit o odă adusă eroilor căzuți la Robănești. 3. Tot în 1936, a vândut cele 40 ha de la Trestieni Prahova, moștenite de la mama sa și a
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca în pilda veche, stejaru-nfruntă uraganul. Cavalerism sublim de spadă, avânt de zmeu cu pieptul gol, Răpus de glonțul
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
ați dat mărețe pilde nouă și le-om păstra sub jurământ, Din jertfele ce le făcurăți, noi facem astăzi un crez sfânt. Și-n fiecare an de-acum, în ziua aceasta, fiecare, Din călăreți, urmași ai voștri, vom face-a șarjei sărbătoare. Plecați, smeriți, pe-al vostru templu, depunem laurii, ca floare, Strigând în fața morții voastre: Să știți că șarja-n veci nu moare! NOTA: În ziua de 16 noiembrie 1916, escadronul 3 din regimentul 9 Roșiori, comandat de căpitanul Alexandru
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
un crez sfânt. Și-n fiecare an de-acum, în ziua aceasta, fiecare, Din călăreți, urmași ai voștri, vom face-a șarjei sărbătoare. Plecați, smeriți, pe-al vostru templu, depunem laurii, ca floare, Strigând în fața morții voastre: Să știți că șarja-n veci nu moare! NOTA: În ziua de 16 noiembrie 1916, escadronul 3 din regimentul 9 Roșiori, comandat de căpitanul Alexandru Filitti, a primit ordinul să șarjeze o baterie de artilerie germană care se așeza în poziție de tragere la
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]