93 matches
-
în care se remarcă acea înclinație naturală de a observa totul a publicistului ,,cârtitor”, cultivând un ,,stil viu, direct, nervos, cu viziuni de calambur, anecdotic, paradoxal, bășcălios și nonconformist”. Urmează etapa ,,comediografică”, unde apare o ,,lume burgheză, voit caricaturizată și șarjată, de realism social, de moravuri, cu verism și culoare locală”. Etapa ,,nuvelei tragice” se caracterizează prin ,,naturalism (cazuri clinice) și farsa tragică, horror și suspans”, amintind de Dostoievski și Zola (vezi Călinescu, n.n.). Etapa ,,Momente și schițe” este cea în
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
ei, care vizează caractere, atitudini, mentalități etc., iar clasicismul acestor creații lirice este asigurat de conciziunea stilistică și de ținta moralizatoare urmărită de autor. După evenimentele din 1989 de la noi din țară s-a răspândit „boala” ... hanndicapaților, a bolnavilor închipuiți, șarjată astfel: „Cu prea banalul meu statut / De sănătos, am tot pierdut / Dar m-am zbătut și-am triumfat, / De mâine sunt handicapat!”/ Tranziția prelungită, tot după acest an de răscruce, este văzută cu scepticism: „Chiar de nu sunt un pesimist
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
ei, care vizează caractere, atitudini, mentalități etc., iar clasicismul acestor creații lirice este asigurat de conciziunea stilistică și de ținta moralizatoare urmărită de autor. După evenimentele din 1989 de la noi din țară s-a răspândit „boala” ... hanndicapaților, a bolnavilor închipuiți, șarjată astfel: „Cu prea banalul meu statut / De sănătos, am tot pierdut / Dar m-am zbătut și-am triumfat, / De mâine sunt handicapat!”/ Tranziția prelungită, tot după acest an de răscruce, este văzută cu scepticism: „Chiar de nu sunt un pesimist
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
șarja, ironia, satira sunt omniprezente în toate poveștile lui Ovidiu Creangă, chiar și atunci când povestea are un subiect trist. El știe, precum românul cel bun, să facă haz de necaz, chiar în vremuri potrivnice. Un proverb, o cugetare, o reflecție șarjată, o poezie, un catren, pot smulge omul din necazul cotidian. Și atunci, scriitorul și-a atins scopul. Pentru că literatura, are acest nobil țel: de a te face să zâmbești, să te înseninezi, chiar să râzi. Chiar și de o oală
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_persoanelor_varstnice_o_carte_fermecata_a_unui_copil_de_90_de_ani_ovidiu_creanga_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
încununată, conform tradiției, cu câte un spectacol de teatru, asaltat pur și simplu de iubitorii Thaliei din Bistrița. Prima seară a fost dedicată la Sinagoga din oraș Teatrului muzical din Galați, sosit cu spectacolul Țiganiada, în regia Isabelei Oancea, prea șarjat, poate, dar gustat de public pe linia comică a situațiilor și limbajului. Teatrul Național din București a fost prezent cu o adaptare după Eugene Labiche, în regia lui Dan Tudor, intitulată Amor în farmacie și având în distribuție actori cunoscuți
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA by http://uzp.org.ro/cand-artele-isi-dau-mana-la-bistrita-2/ [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
un zid imens. În rest, / Bucăți de lenjerie și prosoape / Stau agățate-n corcoduși de ceară, / Prin naufragiul marelui vapor, / Aceleași la același numitor, / O garderobă pentru zi sau seară”. Stăpânirea corectă a termenilor din limbajul popular și utilizarea lor șarjată este o caracteristică a volumului de față. Volumul Crosa de golf e realizat cu elemente din vecinătatea realității trăite cu lectura, crosa fiind profesia care-l propulsează pe autor în timpuri mitice ori mai apropiate: „Dar vreau să știi că
Costinel Popescu: Crosa de golf by http://revistaderecenzii.ro/costinel-popescu-crosa-de-golf/ [Corola-blog/BlogPost/339560_a_340889]
-
folosite pentru masele plastice), precum și produsele care înlătura produsele siliconice; ... b) produs de precuratare - un produs de curățare destinat pentru a înlătura contaminarea suprafeței în timpul pregătirii și în cursul aplicării produselor de acoperire; ... 2.1.2. chiț/mastic - compuși puternic șarjați, destinați pentru acoperirea imperfecțiunilor adânci din suprafața, înainte de aplicarea vopselei intermediare; 2.1.3. grund - orice acoperire care este destinată pentru a fi aplicată pe metal, pe finisările existente pentru a asigura protecție împotriva coroziunii, înainte de aplicarea grundului de suprafață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178406_a_179735]
-
sexul unei statui neprecizate din Piața Universității (să fie Mihai Viteazul, călare pe cal?), tăiat pentru a fi înfipt între picioare... Curios acest iconoclasm neoavangardist: nu dărâmarea statuilor, dar amor sălbatic cu ele. O femeie dada" apare foșnind din volumul șarjat și ratat al Elenei Vlădăreanu. O prefer pe tânăra și talentata autoare spunând nu-nu literaturizării și efectelor silnic-retorice, urmărindu-și acel timbru al unei voci naturale și neprefăcute.
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
folosite pentru masele plastice), precum și produsele care înlătura produsele siliconice; ... b) produs de precuratare - un produs de curățare destinat pentru a înlătura contaminarea suprafeței în timpul pregătirii și în cursul aplicării produselor de acoperire; ... 2.1.2. chiț/mastic - compuși puternic șarjați, destinați pentru acoperirea imperfecțiunilor adânci din suprafața, înainte de aplicarea vopselei intermediare; 2.1.3. grund - orice acoperire care este destinată pentru a fi aplicată pe metal, pe finisările existente pentru a asigura protecție împotriva coroziunii, înainte de aplicarea grundului de suprafață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239673_a_241002]
-
folosite pentru masele plastice), precum și produsele care înlătura produsele siliconice; ... b) produs de precuratare - un produs de curățare destinat pentru a înlătura contaminarea suprafeței în timpul pregătirii și în cursul aplicării produselor de acoperire; ... 2.1.2. chiț/mastic - compuși puternic șarjați, destinați pentru acoperirea imperfecțiunilor adânci din suprafața, înainte de aplicarea vopselei intermediare; 2.1.3. grund - orice acoperire care este destinată pentru a fi aplicată pe metal, pe finisările existente pentru a asigura protecție împotriva coroziunii, înainte de aplicarea grundului de suprafață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239674_a_241003]
-
reluat retragerea înspre Bisamberg. Decis să răzbune moartea lui Lasalle, Marulaz s-a adresat regimentului 8 de husari: „Husari! Sunt 30 de ani de când vă comand. Numele meu vă este cunoscut. Iată inamicul. Nu vă dezmințiți de vechea voastră valoare. Șarjați, Marulaz este cu voi!” Urmați de trei regimente de vânători călare, husarii s-au repezit către inamic cu strigăte de „Trăiască Împăratul, trăiască Marulaz!”. Austriecii au fost trecuți prin sabie, însă calul lui Marulaz s-a prăbușit, lovit de o
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
îl considera „un film fără forță, inutil politic”, „la fel de insipid că talk-show-urile lui Radu Moraru sau Dan Diaconescu”. Criticul literar Angelo Mitchievici scria într-un articol publicat în "România literară" că „filmul este cam prost” din cauza scenariului slab, a discursului șarjat care „lasă să se vadă tot mecanismul poveștii” și a frazelor pline de clișee. Potrivit criticului, „grotescul nu mai trebuie îngroșat, riscă altfel să transforme filmul în autoparodie. Încercarea de a realiza o frescă a culiselor politice românești rămâne la
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
fără note cuprinde o poveste de iubire, atrăgătoare prin personajele implicate, pline de viață, de o mare spontaneitate, dar și un tablou în tușe acide al vieții orădene de la sfârșitul celui de-al treilea deceniu din secolul trecut, poate prea șarjat, precum și un episod de epică senzațională, legat de reînscăunarea lui Carol al II-lea, în fond prilej al unui elogiu peste poate al noului rege. Stângăcie în însuflețirea unui personaj ideal, ca și în atingerea obiectivității se înregistrează în romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
dat un ordin de evaluare a tuturor proiectelor existente. Discutând cu Joe Haas, director adjunct al ministerului, acesta ne privea uimit. Habar nu avea despre ordinul ministrului. 6.4. Portretul Teoria presei identifică mai multe tipuri de portret: necrolog, medalion, șarjat sau caricatură etc. Dintre toate, ne interesează portretul mai amplu - cel evocator (medalion). În presă, rareori se practică portretul ca atare. Considerăm că portretul face parte din discursul descriptiv și, în linii mari, se supune acelorași exigențe: luarea în posesie
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
el. Sfaturile profesorului francez sunt extrem de utile: ample citate din vorbirea personajului, citate venite din anturajul său, o bună și riguroasă documentare. Ar mai fi de adăugat că portretul suportă cele mai diverse abordări: poate fi neutru, liric, ironic sau șarjat. Iată un memorabil și inegalabil portret în cheie ironică: N. Iorga avea multe afinități cu smeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă, pentru a se așeza apoi singur în cui, tot astfel glasul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scriitorul Octav Daniel e un alter ego al autorului), cu dosarul de existențe. În jurul celor trei grații de la Pădureni (Victoria, Tereza și Marcela), reprezentând trei tipuri ale eternului feminin, gravitează o suită de personaje masculine, cu o personalitate bine conturată, șarjată oarecum în cazul unora (Gaby de Severin și Ernest Corodeanu). Pregnante, personajele trăiesc în paginile romanului, care, cu o construcție mai riguroasă, cu un final în logica narațiunii, iar nu expediat (și din cauza apropierii periculoase de schema epicului de senzație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
a lirismului și, prin experimentarea unor formule poetice variate, exprimă o continuă căutare. Versul alb alternează cu cel rimat, rezonanțe incantatorii, de descântec, se alătură formei șlefuite, amintind poezia lui Ion Barbu; frazarea naivă e în dispută cu o sintaxă șarjată savant, adesea lacunară, cuvântul rar, vocabula arhaică se integrează expresiei cotidiene, într-un efort de construcție originală. Lirică fundamental ambiguă, versurile la A., polarizate în structuri oximoronice, creează o tensiune semantică între conținut și expresie, cu efecte ironice izvorâte din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
proză înclinația de moralist a lui V., interesat de caractere, se dă de îndată în vileag. Titlurile, chiar, sunt elocvente: Cămătarul (Un profil din trecut), Profiluri, Tipuri de acum 20 de ani. Sunt fiziologii (Schițe din viața contimporană) comprimate, surprinzând șarjat tipuri ale epocii, năravuri și patimi. Șarja nu este foarte intensă, dar incisivă și cu pregnanță. O siluetă grotescă, aceea a cămătarului evreu, e conturată cu oarecare finețe. Un „filosof”, aspirant la deputăție, ține un logos incoerent, inept, nu departe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
tir de hărțuire. Țintele sunt „ridicate” mai întâi în forma lor consacrată, pentru că apoi contururile lor solemne să se degradeze până la năruire. Simbolismul rămâne doar un drapel ferfenițit, căci poetica lui este subminată, motivele îi sunt profanate. Procedeele sunt prozaizarea șarjata și asocierile imagistice ironice, insolente: „Pe cer păsările nemișcate / Că urmele ce lasă muștele / Stau de vorbă servitori în pragul grajdului / Și-au înflorit pe cărare rămășițele dobitoacelor // Trece pe strada domnul în negru cu fetiță / Bucuria cerșetorilor la inserare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Urăsc femeile curate ca un pahar/ Din care nu poți sorbi niciodată", Munți de vise. Se păstrează însă fronda lingvistică reprezentată de încălcarea convențiilor, de renunțare la pudibonderii, poeziei idealului de iubire romantic i se opune o poezie a sexualității șarjate, uimește însă întotdeauna capacitatea deosebită de a valorifica ludic resursele vocabularului evitând clișeizările: "Rochia ta seamănă cu un câine de vânătoare care aleargă prin oraș/ Între noi stă acest lubric obiect", Mâinile libere, "Știu să mă îmbrac mai frumos/ (...) Știu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
părtinind vinovata, care recurge la eternul șantaj al vărsării de lacrimi. Pentru triumful total al spiritului de melodramă, imorala pocăită, suferindă de inimă, se sfârșește înainte ca Iorgu și Maria să ajungă la căpătâiul ei. Un pigment ironic aduc scenele, șarjate, în care se fandosesc ipochimeni din înalta societate. Dialogul, pe lângă sforăitoare patetisme, conține replici inspirate și unele sclipiri de spirit. Decretată de Mihail Dragomirescu, cu argumente exorbitante, o „capodoperă”, piesa într-un act Jertfă (1909) a avut mai întâi premiera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
dinspre care radiază, de la 1947 încoace, energia demonică a dezunirii, urii și spionajului. Montajul dramatic al lui Baranga răstoarnă polaritatea mitului și apare ca o operă demonologică, ca atâtea ale epocii. Statele Unite sunt o cetate a rapacității, bigotismului și suspiciunii. Șarjată și butaforică, umanitatea americană a lui Aurel Baranga anticipează colonia de spioni și sabotori capitaliști din filmele polițiste ale anilor 1970. Prezența tentaculară din Cântecul libertății, domnul Pepper, are conturul reptilian al unui prădător. El este samsarul de pe Broadway, omul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
de moravuri. Histrionismul funciar al autorului (primul poem amenință că „L. Perța” se va „implementa” în întreaga țară) înscrie întotdeauna o notă de autoironie, de umor bonom, care camuflează fibra moralistă în ludicul până la urmă gratuit. Multe rondeluri sunt portrete șarjate ale unor noi tipuri și vicii umane: managerul, „omul de bine”, sponsorul, șomerul, securistul, „șeful cel nou”. Altele se dedică obiectelor ori evenimentelor vieții obișnuite: Rondelul caloriferului, Rondelul genții diplomat, Rondelul lemnelor ce vin, noilor manuale școlare sau noilor bancnote
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]