93 matches
-
elemente plastice, o recuzită expresivă și diversificată. Masa imensă de oameni, împărțită în trei compartimente distincte, s-a transformat într-o metaforă a revoltei. Participanții, îmbrăcați în negru și în roșu, cu fața acoperită de cagule, poartă în față portretele șarjate ale lui Ion Iliescu și Nicolae Văcăroiu. Le urmează un car alegoric sub forma unei pubele de gunoi, după care vin, în planul trei, grupuri compacte agitînd mături, pancarte, lozinci, furculițe și tigăi goale. Dincolo de plastica lui propriu-zisă, de cromatică
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
inalienabilă și ca pe o aspirație sacră, aș fi tras cu ochiul, asemenea unui puber cu prohabul în flăcări, direct în camera secretelor a lui Big Brother să văd dacă năsoasa aia cu părul policrom și cu un accent ardelenesc șarjat, semn că în momentele marilor adevăruri, cum ar fi rutul, nașterea sau rugăciunea, femeile își redescoperă idiomul originar, îl încalecă de-adevăratelea pe efebul cu părul ca pana corbului și cu un început promițător de burtică precoce, sau aș fi
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
februarie, a murit mama mea. 23 februarie era Ziua Armatei Roșii. Nici nu se putea o dată mai bine aleasă de Dumnezeu pentru sfîrșitul vieții ei"... Mai avem în carte și cîteva portrete autentice ( Iliu, Lovinescu, Dan Nuțu), și multe portrete șarjate, de o subiectivitate delirantă ( de pildă viziunea lui Săucan asupra lui Pintilie, cît se poate de nedreaptă). Dar să nu călcăm cu bocancii unei logici elementare peste fantasmele lui Mircea Săucan... Volumul, editat în seria de acum prestigioasă a "Caietelor
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
din punct de vedere al gîndirii plastice și al cercetării formale, Brâncuși se situează în descendența lui Paciurea. Dacă Paciurea mai păstrează încă elemente fabulatorii, dacă încercările sale rămîn mai departe într-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației și de sub fatalitatea oricărei arhitecturi exterioare. Ca și Paciurea, dar într-un alt timp și într-o altă perspectivă filosofică, Brâncuși recurge, în disputa sa fundamentală cu statuarul istoric, cel căruia
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Paciurea, din punct de vedere al gîndirii plastice și al cercetării formale, Brâncuși se situează în descendența acestuia. Dacă Paciurea mai păstrează încă elemente fabulatorii, dacă încercările sale rămîn mai departe în- tr-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației și de sub fatalitatea oricărei arhitecturi exterioare. Ca și Paciurea, dar într-un alt timp și într-o altă perspectivă filosofică, Brâncuși recurge, în disputa sa fundamentală cu statuarul istoric, cel căruia
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
ca un document psihologic elocvent pentru starea de spirit a unui popor întreg. Reconvertirea lui Titus Popovici la adevăr a părut însă tardivă și, pentru mulți, neconvingătoare: o nuvelă scrisă gîfîind de furie, Cutia de ghete, ori suita de portrete șarjate ale activiștilor din jurul lui Ceaușescu nu au putut răscumpăra o viață întreagă de compromisuri. Romanul Cartierul primăverii, caricatural în exces și de un tezism strident, nu se ridică la nivelul celorlalte proze; iar Disciplina dezordinii nu este decît o autobiografie
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
la N. Steinhard, au să se bată cap în cap). Râsu-i, oricum, e mai benign decât se crede, Caragiale agreîndu-și, în secret, personajele, în, cel puțin, măsura în care le antipatizează. De unde și umanitatea lor. Ele pot fi (și sunt) șarjate, fără să fie marionete; fac schime, dar schematice nu sunt. Ele se poartă foarte natural, fără teamă că, din stal sau de la lojă, se râde în exces de ele. În interiorul lumii lor, acestea nu prea au nimic rizibil. Râsul este
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
și Paula Niculiță, cât și pentru cei doi gropari evocați prin mișcare de Marian Ghenea și Laurențiu Lazăr, stilul lui Răzvan Mazilu definindu-se tot mai limpede drept unul care reușește să îmbine derizoriul cu prețiozitatea și în care linia șarjată joacă un rol important. Plastica mișcării sale a fost excelent împletită cu prețiozitatea costumelor Doinei Levintza, moderne ca factură, dar cu ingenioase trimiteri la linia costumelor de epocă, iar întreaga compoziție scenică a avut ca suport decorul simplu dar sugestiv
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
pulsând stroboscopic, revoluția „bio” și alte asemenea gadget-uri din imaginarul cotidian. Sigur că, voltairian prin natură, Mușina nu poate fi altfel decât ironic în fața acestui bâlci multicolor. Dar ironia lui nu e a unui reacționar moralist. Până la urmă, chiar șarjată, lumea din Dactăr Nicu... e lumea lui (și a noastră), situată dincolo de bine și de rău. Sarcasmul lui, atât cât e, e străin de ideologii. Mușina nu pozează nici în anti-, nici în pro-consumerist. Uneori dă senzația că doar luciditatea
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
mai și suparăm? Tot pe ei?". Sau, iconoclast: "Corelativ, nu am evlavie pentru scriitorii mari. Îi iau așa cum sînt și le tăi din crengi cît mă pricep. Și lor le-a fost dat". Chiar imaginea de sine a cărturarului e șarjata, necruțătoare. Diogene e, firește, un antinarcis: "Bătrînețea ieșită în lume e umilitoare. Ești urît, femeile nu te mai văd, tinerii s-au plictisit să tot dea peste tine. Li s-a acrit de atîta admirație și respect. În sine, pîna
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
unele române ale lui Jules Verne, Peter Pan, ori de peripețiile baronului Munchhausen. Cu toate acestea, ceva le diferențiază profund de celebrele cărți pentru copii: convenția imaginarului e mult mai subtil (de fapt adult ar fi cuvîntul) propusă, e cumva șarjata uneori, iar alteori e diminuată de verosimilul întîmplărilor, un verosimil plusat dincolo de limitele unei motivații literare sau ale unei coerențe narative, în plin firesc cotidian. Ce dacă e practic imposibil că o făptura omenească să își poată duce întreaga existența
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
apoi la disputa în jurul miresei, ori "banchetul" încropit la masa înecată în fumul poftelor imediate. Memorabilă e, de asemeni, imaginea jocului dintre Fiokla Ivanovna (Panek Kati) - mireasa jinduită pentru dotă și Jevakin (Bacs Miklos). Mișcarea scenică ingenioasă, uneori puțin prea șarjată are un suport stimulator în scenografia creată de T.Th. Ciupe, vechi colaborator al Teatrului Maghiar de Stat și al regizorului Tompa Gabor. În spectacolul Căsătoria T.Th. Ciupe este un partener artistic cît se poate de inspirat al Monei Chirilă, plusînd
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
este preocuparea pentru marginal. Întregul volum de versuri valorifică bestiarul ființelor "livide" și "colaterale". Oamenii stenici, infectați de morbul succesului nu-l interesează pe autor, în schimb, exemplarele decadente, cu fața schimonosită și chinuite îl fascinează. (Tocmai de aceea portretele șarjate ale unor ființe mult mai luminoase nu-i reușesc poetului, de exemplu gioni.) Aceste figuri îi inspiră, în același timp, înclinația de a creiona un peisaj urban gri. Mocirla, cheagurile de sânge, proximitatea viețuitoarelor parazite, devenite atât de familiare, încât
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
auriu, nu i-a ascuns corpul, ci din contră i l-a pus în valoare. A fost foarte plăcut să îl revedem dansând pe Mihai Mihalcea, după mult timp, și anume într-o formă foarte bună, chiar și în momentele șarjate, pe muzică de mahala, dar și, după o secvență ironică, cu autenticitate, în Lacul lebedelor. Și evocarea ușor caricaturală a celor doi profesori ai săi, Ioan Tugearu și Adina Cezar, a fost reușită, căci o caricatură de calitate scoate totdeauna
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
de proaste, sunt atît de inabil contrafăcute încît ele lasă impresia unui spectacol de varieteu pe teme nostalgic-ironice împletind cuplete cu Stela Popescu și Alexandru Arșinel și parcă nici Limbă (Jean Constatin) nu mai are haz ca odinioară. Oricît de șarjate și ideologizate, filmele primei serii cu comisarul pistolar păstrau un anume șarm, glumele cam gonflate mergeau, iar teatralismele ciocnirilor prin săli de teatru goale, măcelării sau cimitire erau de efect. Din păcate, Sergiu Nicoleascu nu mai poate să ducă rolul
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
Bauby, și fiu, care, grație unui mare actor, Max von Sydow, se transformă într-un moment antologic pentru filmul de artă. Fiul joacă rolul de bărbier într-o scenă de o mare sensibilitate, dragostea transpare printre rînduri, printre lăudăroșeniile conștient șarjate și autoironice ale tatălui care-și servește astfel fiului și o serie de sfaturi de viață în timp ce acesta mai croșetează mici retușuri numai pentru a prelungi apropierea. Deși filmul nu dă curs unei aventuri psihedelice ușor si-fi și artificiale
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
vie. Mica escapadă a acestui trio estivalier nu reprezintă decît o clipă suspendată, un interstițiu temporal în care s-a strecurat cu nostalgie o întreagă lume dispărută. Radu Muntean reușește să prindă fragilitatea acestui moment, și chiar dacă glumele și frivolitatea șarjată a convivilor lasă impresia de dolce farniente adolescentin, în poveste se insinuează o tristețe crepusculară. Povestea dobîndește o identitate foarte bine reliefată, prin cuprinderea recuperativă a acelui timp privilegiat al aventurii cu atmosfera estivală exotistă prin turiștii străini veniți la
Ubi sunt valurile de altădată? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8018_a_9343]
-
pe cei doi îndrăgostiți, Robbie scriindu-i o scrisoare împăciutoare Ceciliei care își aranjează părul în oglindă, în timp ce fumează nervos o țigară, mașina de scris țese refrenul amoros, iar peste umărul lui Robbie putem citi un fragment relevant din varianta șarjată a scrisorii de dragoste "I kiss your cunt, your sweet wet cunt" care brizează atmosfera mélo. Talentul lui Joe Wright este de a juca melodrama printr-o serie de abateri care n-o parodiază, nu se sustrag complet, ci rafinează
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
șăgalnică a unei dinamici interioare de o indicibilă savoare, de un percutant umor. Recitalul a fost inaugurat de acea celebră pagină bachiană care este adaptarea pentru pian a Coralului "Isus, bucuria nazuințelor mele", moment declamat cu gravitatea unei elocvențe deloc șarjate, de bună inspirație. în adevăr, culminația serii a reprezentat-o această evoluție a muzicianului nostru pe parcursul unui program de miniaturi muzicale din care nu au lipsit și anume creații cu iz jazzistic provenite din patria însăși a acestui gen atât
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
expluzată din America după 16 ani de rezidență, fără acte, ce-i drept. La capătul celălalt al lumii, în Tokyo, o adolescentă surdo-mută, fiica japonezului vînător ocazional, exteriorizează trauma sinuciderii mamei sale, dar și a propriului handicap printr-un comportament șarjat, provocator erotic care-i pune în dificultate pe cei din jur. În Babelul lui Ińárritu intră în coliziune lumile cele mai diverse, - niponă, mexicană, islamică, americană, ea însăși un melanj etnic - și trebuie spus că în filmele sale nu există
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
în articolele din "Evenimentul" și "Adevărul", "vedea ce tendinți greșite animă pe socialiștii noștri". Faptul că pe pamfletar nu-l interesa veracitatea acuzelor aduse lui Stere, ci numai impactul emoțional, transpare limpede: el însuși și le subminează, căci, în portretul șarjat pe care i-l creionează mai departe siberianului, acesta este cel în jurul căruia orbitează pretinșii "patroni"6.) Z. Ornea trece, de asemenea, prea ușor și peste neasumarea de către C. Stere a pseudonimului C. Șărcăleanu. Se cuvenea, poate, subliniat mai apăsat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
saitsfacție, dar nici cei în proximitatea cărora s-a aflat, nume de frunte ale culturii autohtone, nu-i inspiră îndeobște decît aprecieri distante, ironice. Precum un corectiv, expresivitatea portretelor este remarcabilă. Chipul cel mai prezent și totodată cel mai violent șarjat e cel al lui Camil Petrescu, socotit totuși un apropiat. Mostre: "Camil Petrescu îmi cere să-i sugerez lui Rosetti ca să vorbească cu Ralea și Armand, într-o chestiune capitală. Are anume intenția să plece de la Teatrul Național pentru a
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
Răzvan Vasilescu face un rol reușit de nevertebrată politică, iar Gheorghe Dinică, deși nu stă mult în cadru, e necurăția întruchipată, parcă s-a născut cu țigara Bucegi în colțul buzelor, gata aprinsă. Cu toate acestea, scenariul este slab, discursul șarjat lasă să se vadă tot mecanismul poveștii, mi se explică inutil atunci cînd sare în ochi că ticăloșii sunt ticăloși. Grotescul nu mai trebuie îngroșat, riscă altfel să transforme filmul în autoparodie. Încercarea de a realiza o frescă a culiselor
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
lor, privindu-se cu intensitatea și profunzimea unui sentiment constant, ce nu putea fi calificat decât iubire. De cele mai multe ori, schița câte un mic gest, studiat, grațios, vaporos, nonșalant, și oglinda îi răspundea pe măsură: de dincolo gestul survenea dilatat, șarjat sau exacerbat, adesea încetinit. De data aceasta, chipul din oglindă îl privea surâzător, dar liniile aproape verticale de la colțurile gurii atârnau într-un rictus fals, ce ascundeau cumplitele dureri ce-i torturau coloana. Și a recunoscut, în acel rictus, zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
linia lui Marin Sorescu - poezia cu subînțeles, care în general place cititorilor pentru că îi flatează (limbajul aluziv dovedind că poetul se... bazează pe inteligența lor). Într-un mod neinspirat, Radu Herjeu vulgarizează însă modul de exprimare sorescian, printr-o oralitate șarjată și prin obiceiul de a face cititorilor cu ochiul: „măi moarte, stai așa pe vine / și aranjează-ți faldurile / să-ți spun eu cum stă treaba / văd că ți-ai luat-o-n cap / și te dai mare / te lauzi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]