763 matches
-
cu îndârjire toată ziua, lovind cu sete bulgării de pământ uscați de arșiță. În următoarele două zile, băiatul nu fusese văzut de niciun sătean, parcă-l înghițiseră apele, apele secate de luni de zile din cauza secetei. Poate plecase cu vreo șatră de țigani sau își luase singur lumea-n cap, după ce se întremase puțin cu mâncarea celor din sat. A treia zi, îl găsise sprijinit de gardul casei sale, în aceeași poziție, cu genunchii la gură și cu brațele încolăcite în jurul
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
ministru Ioan Rus și celor de la PNA. Pa! Că altfel cum să fi putut raporta Doamna Puwak realizarea sută la sută a planului bătăliilor anticorupție? Iar în ceea ce privește căsătoriile dintre minorii rromi, urmează ca Ministerul Justiției să înființeze judecătorii în fiecare șatră, în preajma containerelor și câteva prin gările și metrourile Europei cu scopul stabilirii de sentințe de divorț pentru miile de rromi minori funcționând sub formă de mariaj tradițional... - Haralampy! - Am priceput, bade, am terminat cu sufletul împăcat că Doamna Emma nu
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
titluri, începând cu Bijuterii de familie de Petru Dumitriu. Cu câte trei romane din această epocă intră în prima sută din toate timpurile: Eugen Barbu, Groapa, Princepele, Săptămâna nebunilor, și Zaharia Stancu, Jocul cu moartea, Ce mult te-am iubit, Șatra; cu câte două: G. Călinescu, Bietul Ioanide, Scrinul negru; Marin Preda, Moromeții, Viața ca o pradă (putea fi altul în loc de ultimul); Nicolae Breban, Animale bolnave, Bunavestire; Augustin Buzura, Fețele tăcerii, Drumul cenușii, și Petru Popescu, Prins, Dulce ca mierea e
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
tata, scrie scrisori de sertar. Și s-a terminat și partea a doua de roman. Urmează acea a treia istorie, de care vorbeam la început, adusă în Frăsinet, unde Ștefania se întoarce, cu o prietenă, în vacanță, de zarva unei șatre de țigani. Lumea din care veneau ele, a recalificării și-a cincinalelor, a planificării familiale rezolvate de chiuretă, intră în ritm cu o precauție în care găsești, pe alese, și silă, și îngîmfare, și calcul strîmb, de orășean. , Omul rămîne
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
vorbă cu vrăbiile/ care se ceartă toată ziua pe umărul meu. Niște țigănci/ care îmi ciugulesc din palmă, care mă prind întotdeauna/ cînd deschid ferestrele. Și numai ce le deschid, că au și dat năvală în sufletul meu cu toată șatra.../ Și dacă n-aș sta de strajă, clipă de clipă de strajă,/ ele m-ar ciuguli nerv cu nerv și vers cu vers./ Pînă la ziua dintîi m-ar ciuguli,/ cînd întuneric era deasupra adîncurilor/ și Duhul Domnului plutea peste
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
poți să nu observi că valurile de turiști asigura realmente supraviețuirea acestor oameni care, altfel, ar fi nevoiți să se întoarcă la furat și la cerșit, în mereu reînnoitul dispreț al majorității. Și nu poți să nu te gândești la șatrele noastre de țigani pe care încă nu s-a gândit nimeni să le exploateze că pe niște focare de turism exotic. Interesant articol. Ar fi bine să-l vadă și “ministra” noastră de turism. Poate îi vor veni niște idei
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
aventura se oprește, parcă, iese din timp, și o mireasă merge în cercul arenei pe un cal alb, ireal, fluturîndu-și, la fel de ireal, voalul. E noapte, e tîrziu, clopotele bat în arenă, caii se strîng lîngă apă, țiganii prin coviltirele din șatră. Dimineața devreme, la cinci și jumătate, Bartabas intră în arena special amenajată la Boulbon. Lever de soleil, cel de-al doilea spectacol al lui. Luna e încă pe cer. Bartabas și calul lui, un cavaler și însoțitorul lui se desprind
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
i, cu â din a“ (Polirom); Premiul pentru literatura în limbile naționalităților, Bodó Barna - „Mica noastră regiune“ și Liubinca Perinaț-Stancov - „Cifraj în șoaptă“; debutanții anului 2003 sunt Dan Cărămidaru, Ștefana Ciortea-Neamțiu, Adriana Tudor Gâtan, Goran Mrakici și Nicolae Toader. Cu „șatra“ la teatru l Premieră absolută în maghiară Cea de-a treia premieră a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ în stagiunea cu numărul 52 va purta semnătura Beatrice Rancea, regizoare care a cucerit un loc privilegiat în istoria teatrală recentă
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
stagiunea cu numărul 52 va purta semnătura Beatrice Rancea, regizoare care a cucerit un loc privilegiat în istoria teatrală recentă a Timișoarei, cu spectacolul „Cerșetorul“, la Teatrul Național. Duminică, 12 decembrie, de la ora 19, ea propune un alt proiect provocator: „Șatra“, adaptare de Florin Sicoe după nuvela lui Gorki, tradusă de Koczka György, pe muzica lui Csemer Géza. Premieră absolută în limba maghiară, spectacolul reunește toate forțele actoricești ale teatrului (plus întăriri), grupate în trei „tabere“: șatra lui Nur (jucat de
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
un alt proiect provocator: „Șatra“, adaptare de Florin Sicoe după nuvela lui Gorki, tradusă de Koczka György, pe muzica lui Csemer Géza. Premieră absolută în limba maghiară, spectacolul reunește toate forțele actoricești ale teatrului (plus întăriri), grupate în trei „tabere“: șatra lui Nur (jucat de Szekeres Gábor), șatra lui Zobar (avându-l „bulibașă“ pe Demeter András) și orășenii avându-l lider pe contele Antal/Balázs Attila. Rolul focoasei Rada i-a fost încredințat Laviniei Răducan, studentă la Conservator. Decorurile sunt opera
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
Florin Sicoe după nuvela lui Gorki, tradusă de Koczka György, pe muzica lui Csemer Géza. Premieră absolută în limba maghiară, spectacolul reunește toate forțele actoricești ale teatrului (plus întăriri), grupate în trei „tabere“: șatra lui Nur (jucat de Szekeres Gábor), șatra lui Zobar (avându-l „bulibașă“ pe Demeter András) și orășenii avându-l lider pe contele Antal/Balázs Attila. Rolul focoasei Rada i-a fost încredințat Laviniei Răducan, studentă la Conservator. Decorurile sunt opera lui Werner Jozsef, costumele au fost create
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
11. 12, ora 19; Sinucigașul după Marin Sorescu, 16. 12, ora 19. Opera Națională: Rigoletto de G. Verdi, 15. 12, ora 19. Teatrul German de Stat: Regele Cymbelin de W. Shakespeare, 16. 12, ora 19. Teatrul de Stat Csiky Gergely: Șatra după M. Gorki, premieră, 12. 12, ora 19, în Sala Mare, 14. 12, ora 19, în Sala Mare; Unde-i revolverul? de Görgey Gabor, 17. 12, ora 19, Sala Studio, 18. 12, ora 17, Sala Studio. Teatrul pentru copii și
Agenda2004-50-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283163_a_284492]
-
Nicoleta Colcear (soprană), Marilena Mihăilescu-Grama (soprană), Mariana Șarba (soprană), Aura Twarowska (mezzosoprană), Gergely Nemeti (tenor), Mircea Dan Petcu (bariton), Remus Alăzăroaie (oboi), Aurel Pișleagă (trompetă), Vlad Pop (nai), Andrei Șaramet (violoncel) și Alexandru Petria (orgă). Intrarea este liberă. ( O. N.) „Șatra“ Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ își reia activitatea în 2005 cu spectacolul „Șatra“ după nuvela lui Maxim Gorki, regia: Beatrice Rancea. Reprezentațiile sunt programate în zilele de vineri, 7 ianuarie, și sâmbătă, 8 ianuarie, de la ora 19, în Sala
Agenda2005-01-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283239_a_284568]
-
tenor), Mircea Dan Petcu (bariton), Remus Alăzăroaie (oboi), Aurel Pișleagă (trompetă), Vlad Pop (nai), Andrei Șaramet (violoncel) și Alexandru Petria (orgă). Intrarea este liberă. ( O. N.) „Șatra“ Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ își reia activitatea în 2005 cu spectacolul „Șatra“ după nuvela lui Maxim Gorki, regia: Beatrice Rancea. Reprezentațiile sunt programate în zilele de vineri, 7 ianuarie, și sâmbătă, 8 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare. ( S. P.) Reluarea activității Întreruptă pentru perioada Sărbătorilor de iarnă, pe data de
Agenda2005-01-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283239_a_284568]
-
de Miloš Nikolić, regia S. Andreas, E. Bencző, 21. 01, ora 19. Teatrul Maghiar „Csiky Gergely“: Cumătră, unde-i revolverul? de Görgey Gábor, regia Vadas László, 14. 01, ora 19; 16. 01, ora 17; 19. 01, ora 19, Sala Studio; Șatra după M. Gorki, regia Beatrice Rancea, 15. 01, ora 17, 20. 01, ora 19, Sala Mare; Matias Gâscarul de Fazakas Mihály, regia Lábadi Éva, 21. 01, ora 11, Sala Studio. Teatrul „Merlin“: Capra cu trei iezi, după I. Creangă, 16
Agenda2005-03-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283292_a_284621]
-
ora 18. Teatrul Maghiar „Csiky Gergely“: Matias Gâscarul de Fazakas Mihály, regia, Lábadi Éva, 21. 01, ora 11, Sala Studio; Cumătră, unde-i revolverul? de Görgey Gábor, regia, Vadas László, 23. 01, ora 17; 26. 01, ora 19, Sala Studio; Șatra după M. Gorki, regia, Beatrice Rancea, 30. 01, ora 17, Sala Mare; Teatrul „Merlin“: Gulliver în țara piticilor, 23. 01, orele 11 și 12; Năzdrăvăniile lui Nica, 27. 01, orele 10 și 11; Prințesa adormită, 30. 01, ora 11. Arad
Agenda2005-04-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283319_a_284648]
-
Lipova, cumpărînd și vînzînd de toate. Chiar dintru început, romancierul ne creionează, în chip de recomandare, portretul, memorabil, al Marei. "Muiere mare, spătoasa, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vînt, Mara stă toată ziua sub șatra, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stînga e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treaba
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
nu puteau lipsi de la parada premierelor mondiale: la noi, pentru prima oară în istoria omenirii, orbii au intrat în grevă! Și tot la noi, ortacii lui Miron Cozma încep să-și dea foc! între timp, scufundați în metafizica lor de șatră, un primar general și unul de sector arată, printre sudalme și înghionteli televizate, gradul de civilizație al aleșilor națiunii! Ne-am obișnuit cu absolut totul: cu foetușii aruncați de tinere mame românce în apa scârboasă a râurilor din marile orașe
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
faptului că era și poet, și încă unul remarcabil, si romancier. O dată cu Desculț, 1948, prozatorul este cel ce se impune atenției generale. Dintre numeroasele și inegalele sale scrieri de ficțiune sau memorialistice, două române (Ce mult te-am iubit și Șatra) au fost considerate cele mai originale. În ultimul sfert de veac, peste această operă întinsă și variată s-a așternut o uitare la fel de nedreaptă că și laudele de care era copleșită în deceniile 6 și 7. Zaharia Stancu ar merita
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
că, pentru o bucată de slănină... Aș da toți porcii din lume pentru a-l readuce la viață pe bunul meu Țânțu, prietenul din copilărie. Din păcate, așa ceva nu se poate...“ conchide, cu tristețe, ziaristul. „În timp ce dădea jos zăpadă de pe șatra unei bătrîne, Vulturica s-a prăbușit prin acoperișul putred, trezindu-se în afumătorie. După ce s-a dezmeticit, a luat o bucată de slănină, a ascuns-o sub pufoaica și a fugit cu ea acasă. Apoi a revenit la treabă, ca și cum
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
2016 Cine caută „țigani români” pe google.ro găsește 84.000 de documente. Robi ai moldo-valahilor secole de a rândul, țiganii continuă și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a șatrei de care se folosesc azi și ortodocși supuși presiuni statului de drept, agresiunii raționalității occidentale, mai ales după aderarea la UE/ANTO. După dezrobire, țiganii sunt folosiți de ruși și de președinții ortodoxo-comuniști moldo-valahi. Moscova a instalat la București după
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
moldo-valahilor are tradiție. Țarul îl trimite pe Alexandru S. Pușkin la Chișinău cu această misiune. În poemul său „Țiganii” e vorba de urmașii Romei la Dunărea de Jos: românii sunt romanes, adică țigani. URSS promovează filmele moldoveanului Emil Loteanu „O șatra urcă spre cer”, „Lăutarii” în care țiganii cantă românește. Rezultatul: România este „un stat artificial locuit de țigani italieni” (Vladimir Jirinovski), „Romanii sunt țigani” (Vladimir Voronin). Confruntați cu „Bolnavul de la Bosfor” și expansiunea rușilor, occidentalii îi ajută pe români, pe
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
2016 Cine caută „țigani români” pe google.ro găsește 84.000 de documente. Robi ai moldo-valahilor secole de a rândul, țiganii continuă și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a șatrei de care se folosesc azi și ortodocși supuși presiuni statului de drept, agresiunii raționalității occidentale, mai ales după aderarea la UE/ANTO. După dezrobire, țiganii sunt folosiți de ruși și de președinții ortodoxo-comuniști moldo-valahi. Moscova a instalat la București după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
urban 2016Cine caută „țigani români” pe google.ro găsește 84.000 de documente. Robi ai moldo-valahilor secole de a rândul, țiganii continuă și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a șatrei de care se folosesc azi și ortodocși supuși presiuni statului de drept, agresiunii raționalității occidentale, mai ales după aderarea la UE/ANTO.După dezrobire, țiganii sunt folosiți de ruși și de președinții ortodoxo-comuniști moldo-valahi. Moscova a instalat la București după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
săgeți în creier. Nu-și închipuise că tunul ăsta este așa de complicat și așa de riscant. Aproape trei sute de kile, el și țiganii, patru-cinci sute, porcii, noaptea pe ploaie pe drumuri desfundate, prin satul ăla. De dormit,unde? În șatra lor? Să-l tâlhărească?..Un client cu două geamantane se îndrepta grăbit spre mașina lui. Brusc, se trezi din visare și se repezi la țigan: --Dă-te jos, că am client! --Ce, ești nebun? Se repezi și țiganul. După ce am pus
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]