7 matches
-
București,1978,p.131,C. Tagliavini,Originile limbilor neolatine, București,1977, p. 251-252) și a ajuns la turci șatrang, de unde a fost împrumutat de români. Șăineanu, DLRM, DEX amin¬tesc romanescul învechit șatrang „șah“ < turcă și locuțiunea adjec¬tivală în șatrange „în carouri, cadrilat“. Astăzi turcii denumesc sportul minții, al celor 64 pătrațele, satranç cu s. Foarte interesantă este infor¬mația culeasa din D. Udrescu, Glosar regional Argeș, București, 1968, p. 254 care înregistrează romanescul șatrang „șir de flori în pătrațele
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1407820325.html [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
etimologic al lui Al. Ciorănescu, o ipoteză mult mai credibilă, pe care instrumentele ulterioare nu au preluat-o, poate și pentru că nu apare separat, ci în interiorul articolului șatrange. Forma șotron este indicată ca o posibilă variantă a substantivului feminin plural șatrange (cu variantele șatrance, șatranci etc.), vechi împrumut din turcă, denumire a jocului de șah și a tablei pe care acesta se joacă. Șatrange (înregistrat în DLR cu singularul refăcut șatrancă) provine din tc. satranç „joc de șah”; a fost atestat
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
separat, ci în interiorul articolului șatrange. Forma șotron este indicată ca o posibilă variantă a substantivului feminin plural șatrange (cu variantele șatrance, șatranci etc.), vechi împrumut din turcă, denumire a jocului de șah și a tablei pe care acesta se joacă. Șatrange (înregistrat în DLR cu singularul refăcut șatrancă) provine din tc. satranç „joc de șah”; a fost atestat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era termen curent în secolul al XIX-lea, fiind folosit, de exemplu, în prima lucrare de
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
XVIII-lea și era termen curent în secolul al XIX-lea, fiind folosit, de exemplu, în prima lucrare de șah din română: o traducere manuscrisă din 1838, Giocul șatranci (descrisă de Virgil Nistorescu în Cercetări etimologice, 1999). Trecerea de la variantele șatrangi, șatrang, șatran (înregistrate în DLR) la forma șotron e ușor de acceptat din punct de vedere fonetic, iar extinderea unei denumiri de la un joc la altul, în baza unei analogii, e o evoluție semantică normală. Asemănarea dintre tabla de șah
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
vedere fonetic, iar extinderea unei denumiri de la un joc la altul, în baza unei analogii, e o evoluție semantică normală. Asemănarea dintre tabla de șah și desenul șotronului e destul de evidentă; în româna veche și populară exista și expresia în șatrange „în carouri”. Sunt și alte argumente în favoarea acestei explicații: tabla de șah este folosită și pentru jocul de dame; în traducerea din 1838, se vorbește despre „câmpul bătăliii”, respectiv „ace știută scândură de damă” (p. 145). Or, în bulgară numele
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
acea odaie care era mobilată cu două sofale turcești; pe una era o masă rotundă cu picioarele scurte, pe care erau așezate două sfeșnice și mai multe perechi de cărți de joc; iar pe cealaltă erau table pentru jocul de șatrange și pentru țintar”. În franceză, termenul marelle denumește atât șotronul, cât și țintarul (cunoscut și ca jeu du moulin). Așadar, o denumire trece destul de ușor de la un joc la altul în temeiul asemănării dintre traseele pe care se mișcă piesele
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
calpac de hîrșie fumurie cu fund de serasir; pe dînsul avea o hlamidă de sevai roșu, cusută cu palme de fir de poale și încinsă d-a curmezișul, pe sub supțiori, cu un lat brîu sau omofor, semănat cu motostaturi în șatrange; iar d-asupra o largă mantie de buhur alb cu ceaprazuri de aur și îmblănită cu jder, căci d-atunci începuse cazaclîii să aducă în }arigrad scumpele blăni din Mosc" (Doamna Chiajna, II). Așa arată fraza nuvelistului Odobescu, la jumătatea
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]