4 matches
-
voru fi: 1) Literatura în genere; 2) Sciintele matematice și naturali; 3) Teoria imvetamentului, sau filosofia considerată că metodu de cercetarea proceseloru spiritului umanu în litere și în sciinte. 4) Practică celoru mai bune procese de invetamentu și de disciplină școlăria. 313. Personalului pentru administrațiunea și invetatura scolei normali se va compune: 1) De unu directoare alu secțiunii de litere, care va fi decanulu facultății de litere; 2) De unu directoare alu secțiunii de sciinte, care va fi decanulu facultății de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
elu însuși. Capitolul 2 Despre numirea personalelui Instrucțiunii publice Secțiunea I Personalului Adiministratiunii speciali 352. Revisorii și sub-revisorii, directorii de scole secundarie, directricile de scole de fete, provisorii de internate, decanii facultăților, rectorii universităților și toți cei însărcinați cu administrațiunea școlăria, se vor numi sau se vor confirma de Domnu după recomendatiunea Ministrului. 353. Ei vor trebui să fie Români, născuți sau naturalisati, și deosebit, să întrunească și calitățile cerute prin urmatorele article. 354. Nu se vor pute numi revisori, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
odată mama Lenuța care ieșea mereu lăudată. Și să existăm noi cei de odinioară ! Conu Alecu, tata m-a rugat de foarte mult timp să vă scriu, dar boala m-a împiedicat. El a devenit foarte leneș la scris, în afară de școlăria lui Titel, tata cam lasă sarcinile pe noi, neținându-se așa verde ca d-vs., deși e cu ceva ani mai mic. Dar ne ajută mult prin simpla lui prezență tonică, sfaturi bune. Și apoi, doar el ne-a mai rămas
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în Brătulești (1909-1916). Participă la război, ajungând la gradul de căpitan, iar din 1920 se stabilește la Bolgrad. A colaborat cu versuri și proză la revistele „Albina”, „Revista generală a învățământului”, „Universul literar”, „Curentul”. În 1936 era director al revistelor „Școlărie” și „Bugeacul”, condus cu mari sacrificii, iar în decembrie 1938 edita „Bugeacul copiilor”. În 1940, după ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice, grupate în placheta Gânduri revărsate (1936) și proză în maniera lui Ion Creangă (Povestirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]