108 matches
-
un sentimental sfios, un romantic autocenzurat ce nu vrea să-și dezvăluie numele ca autor al unor elegii de dragoste stinsă. Într-un sonet trimis lui G. Bariț simte în sine "un foc prea fierbinte", pe care îl ascunde "supt șepte tari peceți" (p. 396-397), dar cere să nu-i fie deconspirat numele: "că știți că io nu voiesc să figurez de poet" (p. 389). Extrem de interesant mi s-a părut sectorul de critică și istorie literară, unde Stela Toma plasează
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
memorabilă declarație prin care zice că "deși pe tronurile Principatelor-Unite, el era gata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șepte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor..." Toate instrucțiunile primite de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
buze, Pagină, Redundanță, Fereastră și, în genere, majoritatea bucăților din primul ciclu, intitulat, cu un diafan calc după Ginsberg, Supermagazinul realității. Salvarea lor vine din exersarea unui registru absurd care dă, din când în când, rezultate aproape armonice: „Ca și cum zici șepte/ în loc de șapte,/ ca să nu se înțeleagă șase,/ ca și cum ai căra grele valize,/ ca și cum ai face retorice vocalize,/ ca și cum te-ai antrena pentru/ a trece Styxul,/ ca și cum stiloul poate/ înlocui pixul,/ pentru a fixa sensul/ pentru a putea face/ papirusul/ s
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
de pâine de pe trotuar și-a luat zborul din fața ta... Parcă ai alungat o viață! Parcă ai alungat dincolo o viață! Poezia Poezia este poezie dacă se joacă de trei ori : cu sinele cu tinele cu minele. Ca și cum Ca și cum zici șepte în loc de șapte, ca să nu se înțeleagă șase, ca și cum ai căra grele valize, ca și cum ai face retorice vocalize, ca și cum te-ai antrena pentru a trece Styxul, ca și cum stiloul poate înlocui pixul, pentru a fixa sensul, pentru a putea face papirusul s
Poezii by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/3073_a_4398]
-
zise, vă mulțumesc foarte frumos, Preacuvioase Părinte Arhimandrit, pentru aceste zile binecuvântate aici și pentru aceste convorbiri duhovnicești, deosebite, dorindu-vă să aveți parte, în continuare, de multă sănătate, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești!... Iar acum, după șepte ani de la acest frumos, folositor și duhovnicesc dialog sau moment, și totodată, acum, la sorocul și răgazul împlinirii trei ani de la mutarea sfinției sale în veșnicele și cereștile lăcașuri, ne rugăm cu toții ca Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
o avertizează în legătură cu primejdia pe care o presupune dorința ei de a ajunge la soare. În nuvela Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu, umbra reprezintă partea eternă a ființei; când personajul descoperă secretul cărții lui Zoroastru, umbra prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
a ajunge la soare. În nuvela Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu, umbra reprezintă partea eternă a ființei; când personajul descoperă secretul cărții lui Zoroastru, umbra prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. Călugărul ia locul umbrei sale
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
te supui, că de nu, meri la pârnaie! Adusărăm cu noi niște hârtii, să le semnezi! spuse Mitică și dădu să pună un dosar pe masă. - Ba n-oi semna nimic! se oțărî Niculaie mohorât. Eu nu-s chiabur, am șepte prunci, pădurea o țân păntru ei! Statu` ce mi-o dat mie? Nimic! I-oi vinde-o, dacă îmi plătește bine, da` pă dejaba nu! - Da` cine te-o pus să-ți faci atâția plozi, te-am pus eu? Asta
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > HAINA Autor: Mihaela Suciu Publicat în: Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului - Fa Leano, m-a sunat Jicu, frate-miu, că mâine e musai să fim la ora șepte la livadă. Începe culesul prunelor! Fă bine și anunță-ți neamu’, să vină la noi, să ne organizăm, da’ înainte de asta, toarnă-mi o bere să-mi dreg glasul. Își mângâie cu vădită plăcere haina și continuă: - De haina mea
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
pe ochi - cumva mai pe-o sprânceană, cum se purta ... IV. HAINA, de Mihaela Suciu, publicat în Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012. - Fa Leano, m-a sunat Jicu, frate-miu, că mâine e musai să fim la ora șepte la livadă. Începe culesul prunelor! Fă bine și anunță-ți neamu’, să vină la noi, să ne organizăm, da’ înainte de asta, toarnă-mi o bere să-mi dreg glasul. Își mângâie cu vădită plăcere haina și continuă: - De haina mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
petec de pământ la țară; o livadă de pruni. Din unitate de neam, n-au împărțit bucata în bucăți-bucățele și nici ... Citește mai mult - Fa Leano, m-a sunat Jicu, frate-miu, că mâine e musai să fim la ora șepte la livadă. Începe culesul prunelor! Fă bine și anunță-ți neamu’, să vină la noi, să ne organizăm, da’ înainte de asta, toarnă-mi o bere să-mi dreg glasul. Își mângâie cu vădită plăcere haina și continuă: - De haina mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
că din ziua votului Constituantei, adecă din 29 iunie, când s-a acordat această dotațiune orașului Iași, s-a constituit un drept câștigat pentru municipiul Iași și, după o justă regulă, ar trebui astăzi guvernul să plătească orașului Iași deodată șepte milioane pentru timpul cât plata milionului anual a stat în întîrziere, plus dobânzile legale de la votare până astăzi. Comitetul delegaților însă, având în vedere greutățile financiare în cari se găsește statul și cari poate l-ar pune în neputință de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zile. D[om]nu Gogu Frigelinte trebuie să aibă stomahul lui Flămânzilă din povestea cu cucoșu roș care mâncă câte 12 cuptoare de pîne și câte 12 viței și tot nu-i ajunge. LEIZER Dacă mănîncă? Maniu niu! Mănâncă chit șepte. Da dimialui dupe ce-a beut șampănii, e gits șampanie, e fain șampanie! s-a făcut bier mare, o pornit să dea la cine cerut... Acuma șampanie niu e scump... Eu singăr adus de la Pariz of mane munes... n-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că dintr-o gură îi legăm și-i blestemăm; și într-acesta chip zicem: Să fie blestemați de Dumnezeu, Domnul Atotputernicul, și de a sa preacurată maică și pururea Fecioară Mariea, de slăviții 12 Apostoli și de acele toată lumea sfinte șepte soboare și de toți sfinții. Ferul, petrele și toată firea neputrezitoare să putrezească și să se răsipească, ear trupurile acelora să stea întregi în veci; să aibă parte cu Iuda vânzătorul, și cu procletul Aria și cu alți eretici; să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu mitropolitul Iacov „pentru neprimirea străinilor la tronurile Mitropoliei și a Episcopiilor Moldovei”: Să fie blăstămați de Dumnezeu Domnul Atotputernicul și de a sa Preacurată Maică și pururea Fecioară Mariea, de slăviții 12 Apostoli și de acele a toată lumea sfinte șepte soboare și de toți sfinții. Ferul, petrele și toată firea neputrezitoare să putrezească și să se risipească, ear trupurile acelora să stea întregi în veci; să aibă parte cu Iuda vânzătorul și cu procletul Aria și cu alți eretici; să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
and 1911. O curiozitate e ceea ce un căpitan, Campbel, Îi povestea lui Alecsandri drept inovație colonială a iluminației nocturne: „Ideea d-tale Îmi aduce aminte de sărbarea unei nunți din India, În orașul Singapur. Lordul E..., care este avut cât șepte milionari, se Însurase cu fata unui nabab și, În noaptea nunții lui, el prefăcuse toate basinurile din grădina palatului său În vase de punci. Cine n-a văzut acea luminație fantastică, n-a văzut nimică!” (Opere, vol. IV, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vedea scrisă inscripția eșire, care corespundea, desigur, unei anumite perioade ortografice); epure → iepure; voește → voiește etc.; - ea devine a În situații precum: datoriea → datoria; Mariea → Maria; Vieana → Viana; vieața → viața; - e se păstrează În: beutură, strein, pasere, omet, țipet, gemet, șepte, jele etc. și În: ușe, mătușe, jeratic etc., conform pronunțării regionale; - h pentru ch: duch → duh; monarch → monarh; paroch → paroh; - i se Înlocuiește cu â În: gerunziile și participiile verbelor În Î; de exemplu, urind → urând; urit → urât; În poziție
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În 1855 se afla canonic și rector la seminarul român din Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și pedagogice. Astfel sunt Catihetica practică (1843), Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor (1847), Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români (1850). A., care cunoaște pe Seneca, Plutarh, Tit Liviu, se servește de izvoare latinești și bizantine. Numele său apare și în
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
lui Petru Maior carea, prin adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I, 2-3; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 218; Lupaș
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
și un moșneguț mărunt, cu capul gol, cu părul buhos, ieși la lumină. Ce este? Țâbă, Colțun! - Și se răstea la câne plecându-se din șale. — Hăi, dă-te-n colo, du-te-n cotlonul tău, că te dau la șepte draci!... După ce zvârli în Colțun c-o scurtătură și-l alungă spre cotlonul lui, moșneagul cel mărunțel se întoarse spre Niță Lepădatu și-l privi cu luare-aminte. —Așa-i... hm! zise el cu mirare; tu, măi băiete, nu ești de pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nici n-avusese vreme. Moșneagul era pe lângă vânturătorii lui la șopron. Când cânele cel alb începu a zăpăi cu mânie și a se da la picioarele lui Lepădatu, moș Tentea ieși cu scurtătura și cu sudălmile lui. Ai, bată-te șepte draci! marș, Colțun!... Dulăul se trase mârâind la un dos, flăcăul se apropie și bătrânul se înveseli. —Hm! așa-i, strigă el cu vocea-i subțire, n-ai mai fost pe la noi de-acu o lună, când ai venit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să-i povestească și lui că „fata șeia“ o făcut copil din flori, da’ nu-i nimic, s-o arăni ea cumva că omu’, dacă-i liber, sănătos și sătul... Da’ o zis baba că l-o făcut și la șepte luni. Amărâta! Aftă și turnă În pahare. — Iaca! - zice el Înainte de a ciocni și Grințu nu Înțelese ce anume Îi indica bătrânul prin acest cuvânt: un obiect anume, o situație care putea / nu putea fi schimbată (și care situație? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
călugări să le margă lor bine și agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi de desetină și până la șease sute de oi de goștină, și până la optu pogoane de vie de pogonărit, ca nici un ban pre toate aceste să nu dea după mila ce au și sfintele mănăstiri a Ierosalimului”... ― Iată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
șiruri de pietre de mori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc și o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o bucată de stâncă, pe care-o legă din toate părțile cu șepte lanțuri de fier. Înăuntru baba șuiera și se smulgea ca vântul închis dar nu-i folosea nimica. Veni iar la ospăț; când prin bolțile ferestelor, la lumina lunei, văzură două dealuri lungi de apă. Ce era? Mama pădurilor neputând să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un geniu într-un pustiu - astă noapte mi se părea că vorbesc c-o stea, și steaua mi-a spus, că vii din partea împăratului ce mă iubește. În sala cea mare a castelului, în cenușa vetrei, veghia un motan cu șepte capete care când urla dintr-un cap s-auzea cale de-o zi, iar când urla din câte șepte, s-auzea cale de șepte zile. Genarul, pierdut în sălbatecele sale vânători, se depărtase cale de-o zi. Făt-Frumos luă fata
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]