416 matches
-
timp, ar fi studiul despre Ovidiu Bîrlea, din 1967. Că grosul informațiilor și cercetării privește valorile tradiționale, pe Anton Pann, care deschide perspectiva și înaintarea de la Alexandru Antemireanu la Andrei Bîrseanu, de la Caracostea și Caraman la Ion Taloș și Ioan Șerb, de la Mircea Eliade la G. Călinescu, de la Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie la Adrian Fochi este adevărat. După cum, tot atît de adevărată este deschiderea spre studii de ultimă oră, manifestînd interes față de cîștigurile științei contemporane din studiile lui Nicolae Constantinescu, Reflexe
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
se închină și ea după Mitică și îi întinse mâna pe neașteptate. Omul nu înțelese gestul și se dădu îndărăt, ca speriat. Cărăuțeanu o privi și el surprins. Era ca și cum, o domniță, o prințesă ar fi dat mâna unui biet șerb. Coana Lenuța apăru și ea în prag în mână cu o tingire mare de alamă pe care o freca înverșunată. Se schimbară salutări. Când să deschidă ușa paralelă ce dădea direct la ei în odaie, Cărăuțeanu, înalt cum era, cu
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
la vedere, iar duminica nu ieșea decît cu joben și cămașă albă. E drept că, dacă se gîndea la mediul din care pornise, putea fi mîndru de ascensiunea lui. Tatăl lui, Egor Mihailovici Ceh (străbunicul patern al lui Anton), era șerb. Șmecher, muncitor, econom, a reușit să ajungă pînă la funcția de administrator al rafinăriei de zahăr a stăpînului său. Pentru că el însuși învățase să scrie, să citească și să socotească, le-a pretins și copiilor același lucru. În 1841, după ce
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
această sarcină de mare răspundere. Timp de zece ani, prost plătit, prost tratat, și-a încovoiat spinarea și și-a ținut cumpătul. Pe 29 octombrie 1854, s-a căsătorit cu Evghenia Iakovlevna Morozov, provenind și ea dintr-o familie de șerbi. Tatăl Evgheniei, negustor de pînzeturi la Morhansk, murise de holeră, în timpul unei epidemii care l-a surprins pe cînd se afla cu treburi la Novocerkask. Aflînd vestea, nevasta lui, plecată cu copiii la o rudă din celălalt capăt al Rusiei
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
slujba ta. 8 Socoți că te-am momit cu vicleșuguri Și pot, ca pe o slugă, să te cert; Al meu pe jumătate, ba pe sfert, Tu ai, e drept, cătușe și lănțuguri. Iar domnii tăi, la care tu ești șerb, Mi-au născocit mulțimi de beteșuguri Și, puși pe clevetiri și pe buclucuri, îmi iau obrazul oacheș în deșert. Iar când ne văd, naivule,-mpreună, Asmut în gând asupră-ne dulăi Și fac ce răutăți le mai cășună, încât, știindu
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
Chițimia, adept al metodei lingvistico-filologice, al comparativismului, si a lui Ovidiu Papadima, care îmbină rigorile istoriei și criticii literare cu ale folcloristicii, s-au format George Muntean, Viorica Niscov, I. Oprișan și, în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb, Oct. Păun. Dicționarul pe care-l discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul va acorda spații etnografilor, în măsura în care au dat atenție și culturii spirituale (Henri H. Stahl, Ernest Bernea, Tancred Bănăteanu) și
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
În schimb... în schimbul părului,... dacă nu l-ar fi avut și ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum, si bunii noștri udemeriști din parlament, din
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
Tzigara nu s-a putut bucura de ea decît cîțiva ani. Memoriile lui Tzigara-Samurcaș sînt scrise tîrziu, în 1948-1952, cînd toate ale lui se prăbușiseră și el nu era decît un nostalgic pensionar. Calități expresive, în ciuda afirmațiilor editorilor (dl. Ioan Șerb și Florica Șerb). Sînt, dimpotrivă, terne, interesul cîștigîndu-l prin ceea ce relatează. Mai întîi, în acest al doilea volum, memoriile evocă atmosfera de la Palatul Regal, pe vremea regelui Carol I, pe care îl prezintă drept "prea generosul meu protector". Și cum
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
a putut bucura de ea decît cîțiva ani. Memoriile lui Tzigara-Samurcaș sînt scrise tîrziu, în 1948-1952, cînd toate ale lui se prăbușiseră și el nu era decît un nostalgic pensionar. Calități expresive, în ciuda afirmațiilor editorilor (dl. Ioan Șerb și Florica Șerb). Sînt, dimpotrivă, terne, interesul cîștigîndu-l prin ceea ce relatează. Mai întîi, în acest al doilea volum, memoriile evocă atmosfera de la Palatul Regal, pe vremea regelui Carol I, pe care îl prezintă drept "prea generosul meu protector". Și cum era secretarul particular
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
prea lungile citate din text, transcrise de autor în limbile germană, franceză, italiană nu sînt traduse, în note, cum s-ar fi cuvenit. Dar bine că măcar, după opt ani de așteptare, apare, la propria editură a d-lui Ioan Șerb, al doilea volum al memoriilor lui Al.Tzigara-Samurcaș. Vom mai aștepta tot atîta vreme pînă la apariția celui de-al treilea volum? Aștept fără înfrigurare, cum anunțam și în cronica la primul volum al ediției. Al. Tzigara-Samurcaș, Memorii, vol. II
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
lui Al.Tzigara-Samurcaș. Vom mai aștepta tot atîta vreme pînă la apariția celui de-al treilea volum? Aștept fără înfrigurare, cum anunțam și în cronica la primul volum al ediției. Al. Tzigara-Samurcaș, Memorii, vol. II (1910-1918). Ediție critică de Ioan Șerb și Florica Șerb. Prefață de Dan Grigorescu. Editura "Grai și suflet - Cultura Națională", Bcurești, 1999.
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
D. B.) Alegeri la AIESEC Filiala locală a organizației studențești AIESEC și-a desemnat săptămâna trecută componența noului birou de conducere: Andreea Neacșu (președinte), Mihaela Scheul (vicepreședinte exchange - pe partea de studenți), Anca Silaghi (vicepreședinte exchange - pe partea de companii), Simona Șerb (vicepreședinte resurse umane), Mădălina Pitea (vicepreședinte financiar), Victor Bou (vicepreședinte comunicare), Anabella Florea (vicepreședinte dezvoltare). Până la conferința locală de motivare programată în perioada 1-2 mai, vicepreședinții aleși trec printr-o perioadă de tranziție în care preiau departamentul și sunt formați
Agenda2006-09-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284813_a_286142]
-
și Hâca, au făcut istoria lumii. Capitolul întâi începea așa: Când lotrul Nebunelea, zis Yakul, zări niște mogâldețe venind pe drumul Fălticenilor, odată slobozi de Yakul Hâca Mozol Aurel Vlaicu Neființă Avion la oblânc pe piticul Ghencea, care-i era șerb, și-l trimise într-un suflet să culeagă niscai bureți, câtă vreme dumnealui Nebunelea se va răfui cu neferii. — Ia aminte, cobure! îi zise voinicul. Să nu te faci nevăzut, că te dau la gâscan. De nimic nu se temea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Editurii Minerva (înființată în 1969), din perioada ei de glorie și maximă eficiență, când director era Aurel Martin, iar redactor-șef Teodor Vârgolici. Redacția pentru clasici avea buni profesioniști: Elisabeta Brâncuș, Aurelia Rusu, Margareta Feraru, Daciana Vlădoiu, Constantin Mohanu, Ioan Șerb și alții. Z. Ornea (director în 1992-1998, după Dumitru Micu) conducea în anii '80 redacția de istorie literară, cu colecții serioase, ca "Universitas", "Confluențe", "Momente și sinteze", "Introducere în opera lui...", "Documente literare", "Memorialistică", iar din acest sector făceau parte
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
Teodor Vârgolici Prin monografia lui Iordan Datcu despre Ioan Șerb, poet, folclorist, editor, însoțită de prefața lui Eugen Simion, apărută la Editura Universal Dalsi, cei doi foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Eugen Simion, apărută la Editura Universal Dalsi, cei doi foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen Simion îl definește pe Ioan Șerb drept "un memorandist întârziat", dispărând odată cu el "ultimul memorandist din București". într-adevăr, născut ca fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen Simion îl definește pe Ioan Șerb drept "un memorandist întârziat", dispărând odată cu el "ultimul memorandist din București". într-adevăr, născut ca fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb, trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-a consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-a consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan Șerb a scos la lumină un florilegiu de Folclor din }ara Zarandului, inclus în volumul Folclor din Transilvania. La apariție, Perpessicius scria în Gazeta literară: "Folclor din Transilvania este, mai presus de toate, o carte de poezie, una din acele demonstrații
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
îmbracă forme din cele mai încântătoare". A îngrijit apoi un număr impresionant de ediții din folclorul românesc, dintre care amintim Flori alese din poezia populară, Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, Basmele românilor, Toma Alimoș ș.a. Concomitent, Ioan Șerb a colaborat la alcătuirea celor șase volume din ediția critică a Operelor lui Ovid Densusianu. Din păcate, Iordan Datcu se rezumă la o înșiruire seacă de titluri, fără a analiza contribuția personală a lui Ioan Șerb la edițiile îngrijite de
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Alimoș ș.a. Concomitent, Ioan Șerb a colaborat la alcătuirea celor șase volume din ediția critică a Operelor lui Ovid Densusianu. Din păcate, Iordan Datcu se rezumă la o înșiruire seacă de titluri, fără a analiza contribuția personală a lui Ioan Șerb la edițiile îngrijite de el însuși. La pag. 12, Iordan Datcu afirmă în mod eronat că G. Călinescu și-a ținut ultimul curs "la 31 ianuarie 1949". Eu am devenit student al Facultății de Filologie în toamna anului 1949 și
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
s-au alunecat în limbă. La străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă de încălțămintea târâitoare".
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
News: "Relațiile publice sunt funcția de conducere care evaluează atitudinile publicului, apropie politicile și procedurile unui individ sau ale unei organizații de interesele publicului, planifică și execută un program de acțiune pentru a câștiga înțelegerea și acceptarea publicului"7. Stancu Șerb: "[...] relațiile publice pot fi definite ca fiind ansamblul de mijloace folosite de către instituții și întreprinderi pentru a crea un climat de încredere și simpatie în rândul propriului personal, precum și în rândul publicului"8. Heinz Flieger: "Relațiile publice sunt înțelese ca
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Editura Institutul European, Iași, 2004. Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Editura Institutul European, Iași, 2002. Rus, Flaviu Călin, Evoluția procesului de comunicare de la forma interpersonală la cea politică și mediatică, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005. Șerb, Stancu, Relații publice și comunicare, Editura Teora, București, 1999. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]