34 matches
-
culegi fructe din copaci, știi că acolo sunt tot soiul de reptile, animale otrăvitoare care abia așteaptă să sară la tine. Cred că Iohannis este conștient de asta, nu se duce acolo să lupte după regulile boxului englezesc, știe ce șerpărie e la Interne și înseamnă că își asumă. Acolo sunt tot felul de șulfe grele pentru care nu înseamnă nimic autoritatea de neamț sau de orice altceva. Aș vrea să reușească, ar fi victorie și o speranță pe mai departe
CTP, despre Iohannis la MAI: Își poate frânge gâtul. Știe ce șerpărie e () [Corola-journal/Journalistic/46183_a_47508]
-
în loc să-i strîngă cu ușa pe alți evazioniști, mai mari, se leagă de cluburile de fotbal, care ar trebui protejate. Mitică Dragomir nu moare de mila fotbalului românesc cu aceste declarații, ci de grija sistemului existent. Un sistem a cărui șerpărie a fost mai puternică decît legea, cu largul concurs al politicienilor. Nu te poți atinge de fotbal, fără să-ți pregătești o scădere a popularității printre alegători. Dacă sistemul se dovedește, însă, mai slab decît legea, chiar și în fața alegătorilor
S-a rupt cuiul lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11219_a_12544]
-
serviciile secrete și de încercările lor de a se poziționa cît mai favorabil în momentul integrării europene a României. Ceva, acel ceva care se tot repetă la noi, mă face să bănuiesc că direcția Macovei din Justiția română a atins șerpăria suprapartinică în care, indiferent de unde încep, anchetele devin periculoase pentru toți.
Ce ascunde soluția Vanghelie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10710_a_12035]
-
este, în schimb, o ardeleancă integră și cu principii etice solide, imună la promiscuitatea „Centrului” și - vindecă- toare prin vocație - mereu înarmată cu o trusă medicală pe care, ca absolventă de liceu sanitar, știe s-o întrebuințeze făcînduse acceptată în șerpăria căminului. Intră în scenă și alte personaje ciudate (nimeni nu e normal aici) care se rețin. De pildă, manticiana Diana (e plin de ocultiști, chiromanți și ghicitori în Universal!), grupul „turnenilor” (rockeri din Turnu-Măgurele) și o întreagă faună de securiști
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
de niște miniștri catastrofali, plasați în mod special în funcții de decizie, pentru a sta în poziție de drepți în fața stăpînului și a executa orice dispoziție, pentru a fi niște instrumente purtătoare de ștampilă, bune de dirijat afaceri dăunătoare statului. Șerpăria din sînul Puterii din România este mai mare decît Casa poporului și nu s-a născut încă patriotul în sînul justiției care să descîlcească în mod eroic ițele acestor mega-corupții transpartinice. Sau, dacă există, nu poate mișca în front, nu
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
se îndrepte a suferit modificări majore. Paris scria pe fruntea lui Mitică! Deși trecuseră decenii de când se petrecuseră aceste momente din viața lui, povestindu-mi despre ele, nea Mitică le retrăia cu aceeași intensitate: Bă, Mitică, ce căutăm noi la șerpăriile alea din Australia, mai ales că tu-i ai pe Bunești, ești un băiat muncitor și descurcăreț; mai bine spălăm vase la Paris decât să omorâm iepuri în Australia!, îi spusese profesorul Ionescu amicului meu, înainte cu mai puțin de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
o ruptură în spațiu, ci un loc în care timpul însuși regresează, un loc al splendorilor precambriene. Brusturi gigantici, praguri de șiroire, bușteni smulși și îngrămădiți de torenții de primăvară, păsări vorbărețe, un pat de albie secat, dar încă jilav, șerpării, pereți de loess intens însoriți în care se cască grote inaccesibile, crengi care se mișcă spasmodic în adierea neîntreruptă a celui mai misterios curent de aer. FOTO: Niculae Ardelean Chiar și scufundat în această vale a uitării de sine, echipajul
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
trăiască. PSD, PNL, ALDE, PMP, PRU, UDMR - toate aceste partide au reprezentat și reprezintă cumulul intereselor meschine ale acestor clanuri. Sunt aceiași indivizi sau cel puțin același tip de indivizi de 26 de ani încoace, combinați în vechi sau noi șerpării aflate într-o nesfârșită orgie. „Rechizitoriul” nu ar încăpea în Biblioteca Națională, oricine a trăit în România în ultimele decenii ar putea contribui lejer cu zeci sau sute de pagini despre fărădelegile comise. Doi colegi „contributori”, Sebastian Burduja și Alin
România nu poate fi salvată de o mână de oameni () [Corola-blog/BlogPost/338646_a_339975]
-
deținutul-scriitor prezintă culoarele sumbre, soba ”godin de pe vremea burgheziei”, rece și iarna, becul ”chior”, camerele vechiului Reduit (centru strategic al fortului 13) “erau croite cam pentru 60 de oameni fiecare”. La sosirea scriitorului, erau ”cam câte 160 de oameni”; peste ”șerpărie” se înălțau cele două rânduri de priciuri pe care totă lumea stătea întinsă pe o coastă. Papadima s- a învelit și iarna cu un pardesiu salvat ca prin minune și- n momentele de liniște din aceste beciuri, a scris și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
să deseneze, prin șopron, pe fundul farfuriilor golite, prin closete, modele de vase. Cu mâinile sale pufoase, vag scandalizată, doamna Frefrony îi mută hainele, lipsite de șic, din camera servitoarei, într-unul dintre paturile de sus ale ghetoului lucrătorilor, la "șerpărie". - Mai gîndește-te, îi șoptește, impresionată, femeia. Mai gândește- te și destăinuiește-mi și mie dacă părinții dumitale au fost foarte fericiți că te au. Ușa de la menajeria cu ceramiști se trântește și, o dată cu bufnetul, ei, tânărul e propulsat în noua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de râs. Strada. Până ce și gazetarii comuniști îi vor multiplica pijamaua în pozele din ziarele lor infecte, Securitatea își va relua ședințele de disecții predate pe fizicul lui, IF-ul îl va bănui că nu degeaba nimerește periodic în sânul șerpăriei de nebuni la Mociornița. Iar totuși dacă ar deveni, cu totul din întîmplare, poet, gazda sa îi va procura și lui o iubită, mai mult pentru a avea ce să-i fure, atunci când va preda poezia pe care era obligat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
știi cine ești ? Pe cine vrei să scapi ? Vocea se auzise acum dintr-o parte. Bătrânul se întoarse spre direcția din care venea sau, neputând zări prin beznă, bănuim că așa a făcut, căci îl auzim împleticindu-se și căzând. — Șerpăria... susură Vocea, venind, de astă dată, de peste tot. Vrei din nou la șerpărie... N-ai ieșit niciodată de acolo, așa-i ? Când auzeai lovindu-se fier peste fier și așteptai să se deschidă gratiile... Nu mai știi să dormi cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o parte. Bătrânul se întoarse spre direcția din care venea sau, neputând zări prin beznă, bănuim că așa a făcut, căci îl auzim împleticindu-se și căzând. — Șerpăria... susură Vocea, venind, de astă dată, de peste tot. Vrei din nou la șerpărie... N-ai ieșit niciodată de acolo, așa-i ? Când auzeai lovindu-se fier peste fier și așteptai să se deschidă gratiile... Nu mai știi să dormi cu lumina stinsă... ți-e frică să te întorci noaptea în somn... Bătrânul se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
RESICZ" din inscripția "Reșița 1898". Zoologica alteritate, prima dată cînd am intrat la maimuțe mi-am scos pieptenele, buha mare iepure cald, păpușă-buhă udă, șarpele șarpespațiu odrăslește zoo Tîrgu Mureș, al doilea frate, "pirana" piranha, tot românizat pronunță și bucureștenii, șerpăria în anaconda, caiman, papagalul-capră, nu se adună cît în grădina călătoriei, soare vuietul bolii de oraș, Tatăl Meu pînă acum lucrează! trei tigri siberieni prea mari de salivă, linge gardul, cască pînă apucă aer cu colții. Vineri, 30 decembrie, ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se aflau în curs de judecată; ca să poată ajunge vii în fața instanței, administrația a luat măsura să se scoată cercevelele. Erau mulți bătrâni, bolnavi, care abia își mai trăgeau răsuflarea. Unii nu mai puteau vorbi, alții mureau sub priciuri, la șerpărie. Organele înțelepte care conduceau partidul stabiliseră ca întemnițații să fie terorizați prin maltratări și schingiuiri. Fiindcă milițianul nu putea identifica persoana vizată, mulți tineri ieșeau în locul celor vârstnici, Voloșniuc Nică, Românașul, cum îi spuneam noi, bucovinean, fiind unul dintre aceștia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o scos toate priciurile afară și-o băgat paturi cu saltele și cu cearceafuri. Atunci am văzut cearceafuri pentru prima dată, că nu era’ cearceafuri, numa’ saltelele alea murdare... Deci o început să modernizeze un pic Jilava, care era o șerpărie... cum o descrie bietul [Ion] Ioanid... Jilava e o închisoare de tranzit... Dumneavoastră cât ați stat acolo? Păi la sfârșitul lui noiembrie o fost procesul și am stat până în iulie anul celălalt, în ’54. Da’ de ce ne țineau acolo, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cuvinte despre fiecare! La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a dus la secția Grind. Acolea era o insulă... Domne, era o șerpărie... Domne, ce era acolo n-am văzut în viața mea! O pădure numai de tei și vie... De acolo ne-a dus iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot foia... Io știu ce program avea ei? Nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ieșiseră reginei lor unse cu uleiurile tuturor încuietorilor și balamalelor, umbrite de rege parcă anume spre a-i tempera protector atracția asupra privirii, făcătoare și desfăcătoare de noduri alunecoase (unii spuneau chiar că ar fi inventat spânzurătoarea) și îmblânzitoare a șerpăriei gestuale ce mișuna liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lumea întoarsă pe dos: mâini și guri conectate înșelător se căscau, se întindeau, căutau, apucau, strângeau, se degajau, alunecau mai departe, se insinuau iarăși în desime, abandonau și reveneau, încropind o dantelă de umbră deasă în jurul ferfenițitelor limite umane. Ce șerpărie! Mare îi trebuise, mare găsise! Noroc cu femeia blondă ce-și înfășurase salvator în jurul lui pulpele a centură de lubricitate, ca altădată biata Marieta în căruța cu coviltir - vorba vine ca ea, că afurisita de pirandă s-ar fi voit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Se arcui a curcubeu protector deasupra ei, într-un salt avântat mult dincolo de sine. Își afundă fața în lutul ei umed, brăzdat de râuri de sudoare. Apoi se rostogoli pe o parte și o ridică în palme deasupra capului, cu tot cu șerpăria-i de zvârcoliri luminiscente, pentru a o cuprinde cu privirea. Fu orbit iarăși de podoaba traficantă de sclipiri și silit să închidă ochii. Scufundă femeia în rana lui deschisă, cu senzația că doar își recuperează legitim o visceră ectopică din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
țintuiți pe podeaua Înecata În fecale. 400 de deținuți colcăiau pe platforma de beton-șerpăria. Noii veniți primeau locurile de lângă ușa. Prima lecție de istorie la Jilava mi-a predat-o Gheorghe Brătianu. Fostul premier al României făcuse deja carieră În șerpărie și mă Încuraja:,, « Lasă, ca și așa se duc cam doi-trei pe zi și poate peste o lună ai să ajungi la partală”, spune Alexandru Tăcu. Când și-a luat În primire „patul” de lângă hârdău credea că va sta acolo
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se dădea apă, apoi îți dădeau apă cu foarte multă sare în ea. În afară de faptul că organismul era foarte slăbit, după luni și ani de înfometare, torționarii inventau pozițiile cele mai chinuitoare: să intri și să ieși de sub prici, la "șerpărie", în zece secunde, dar ore în șir, la comandă; să stai în șezut nemișcat, pe scîndura priciului, cu privirea fixată la degetul mare de la picioare sau cu mîinile întinse la vîrful picioarelor, cîte 16 ore pe zi, timp de cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ochii tuturor, sub privirea complice a zeci de bărbați. Robert Cahuleanu își punea pătura în cap, se băga sub movila de paturi, se ghemuia pe cimentul celulei ca fătul în pîntecele mamei, rămînea nemișcat acolo ceasuri întregi. Cînd ieșea de la șerpărie așa se numea locul de sub pat -, poemul era gata. Îl recita prietenilor, aceștia îl memorau, ca în scurtă vreme, datorită pritocelilor din celule, să facă înconjurul închisorii. Peste cîteva luni, aveam să îl întîlnesc pe Robert Cahuleanu într-un lagăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îl memorau, ca în scurtă vreme, datorită pritocelilor din celule, să facă înconjurul închisorii. Peste cîteva luni, aveam să îl întîlnesc pe Robert Cahuleanu într-un lagăr de muncă și să constat că miracolul poeziei nu avea neapărat nevoie de șerpăria de la Jilava. Poetul izbutea să facă versuri în marș, în pas alergător sau în poziție de drepți, la cărat de cărămizi, la curățatul semințelor de sorg, în timp ce mînca, în timp ce dormea. Ca să salveze opera de la uitare, inventase o formă fixă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
atâta ticăloșie încât cu siguranță s-ar fi întâmplat și ceva mai rău. Poate că a fost mai bine așa. Pentru mine se mai încheia un capitol și abia după ce am plecat de la Tehnoton am înțeles în ce fel de șerpărie trăisem timp de 8 ani. Era în 1983. Alte construcții personale după plecarea de la Tehnoton. Cap.4 ,,Știi tu cine sunt eu?” În primii ani la Tehnoton era și un laborator de testare psihologică condus de profesorul Dorofte. Acesta era
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]