71 matches
-
cuvînt sînt dependențele lui, și într-o propusețiune complesă pot să fie cît de multe, încît și cuvintele dependenti pot să-și aibă mai încolo dependențele sale, pr. «cartea nașterei lui Is. Chr., fiului lui David, fiului lui Abraam», cu șeasă genetivi de dependență, cu aposite cu tot" (în Opere, II, 1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
a informat că în 2004, de exemplu, pe raza ocoalelor silvice din județ s-au dat în exploatare 17,5 km de drumuri forestiere: Hamoș-Honoș - ramificație Honoșul Mic (6,2 km); Gosta-Cârlionț (5 km); Sârbova-Bacova (2,4 km); pe Valea Șasă (2 km) și Pârâul Român-Pârâul Deak (1,9 km). La o serie de drumuri forestiere lucrările au demarat în acest an și vor continua și în 2005: Brețcu-Pârâul Mare (2,1 km), Ticolini (2 km) și pe Valea Mică (2
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]
-
serie de drumuri forestiere lucrările au demarat în acest an și vor continua și în 2005: Brețcu-Pârâul Mare (2,1 km), Ticolini (2 km) și pe Valea Mică (2,2 km). Anul viitor vor începe lucrările la drumurile forestiere: Cheia-Valea Șasă (5,4 km) și Cheia-Luca Largă (12 km), Sarica (2,1 km); se vor reface 13,6 km de drumuri forestiere de pe raza ocoalelor silvice Lugoj și Timișoara. O. Nica Starea ecologică a orașului l Amenajarea de perdele forestiere Încă
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]
-
de construcție a drumurilor forestiere de la Hamoș la Honoș (6,2 km), între Gosta și Cârlionț (5,04 km), Pârâul Roman - Pârâul Deac (1,9 km), Sârbova - Bacova (2,4 km), Bretea - Pârâul Mare (1,7 km și pe Valea Șasă 2 km). De asemenea, urmează să înceapă lucrările la drumurile forestiere ce se vor construi de la Valea Șasă, la Cheia (5,4 km) și în perimetrele: Valea Mică (2,6 km) și Ticolinii (2,9 km). O investiție importantă o
Agenda2004-20-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282418_a_283747]
-
km), Pârâul Roman - Pârâul Deac (1,9 km), Sârbova - Bacova (2,4 km), Bretea - Pârâul Mare (1,7 km și pe Valea Șasă 2 km). De asemenea, urmează să înceapă lucrările la drumurile forestiere ce se vor construi de la Valea Șasă, la Cheia (5,4 km) și în perimetrele: Valea Mică (2,6 km) și Ticolinii (2,9 km). O investiție importantă o reprezintă proiectul de reamenajare/modernizare a bazinului hidrografic Bega Superioară, care prevede construcția unor mici baraje, refaceri și
Agenda2004-20-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282418_a_283747]
-
de la începutul anului, pe raza de activitate a instituției s-au finalizat 8,7 km de drum forestier, la ora actuală fiind în execuție 14,3 km, respectiv, pe traseele: Gosta-Cârlionțu (5,4 km), Bretea-Pârâul Mare (1,9 km), Valea Șasă (2,2km), Valea Mică (2,6 km) și Ticolini (2,2 km). Sunt elaborate proiecte pentru încă 15 km de drum forestier în zona Poieni (12,8 km, între Cheia și Lunca Largă) și în perimetrul Sarica (2,2 km
Agenda2004-39-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282916_a_284245]
-
4,2 km), Jdioara - Culmea (1,9 km; încep lucrări noi între Gosta și Carilion (5,04 km) și Bretea - Pârâul Mare (1,4 km). În contrapartidă cu furnizarea de masă lemnoasă urmează să se execute drumuri forestiere pe Valea Șasă (2,01 km), Hodoș II (1,2 km), Valea Mare (1,25 km) și Baia Calites (1,56 km). O. N.
Agenda2003-19-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280987_a_282316]
-
Alba...Sau hai să-l căutăm pe tipul care a luat interviul, să ne spună despre ce local era vorba, apoi întreabă la local dacă știe cineva. Și asa am ajuns la ei.”, povestește Titus Dumitrescu. Reclama Cosmote cu Gaborul Șasă cai Filmul care l-a făcut celebru pe „Șasă cai”
Gaborii din „Șasă cai frumoși”, actori într-o reclamă - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79883_a_81208]
-
Timișoara, dl ing. Valer Bercia, am aflat că, la ora actuală, în zona noastră de interes sunt în execuție/refacere drumuri forestire care totalizează aproape 30 km, respectiv: între Cheia și Valea Largă (10,3 km); de la Cheia la Valea Șasă (6,5 km); Bretea- Pârâul Mare (1,6 km); Ticolinii (2 km); Hamoș (7 km). Direcția Silvică Timișoara beneficiază, de asemenea, și de un suport financiar de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru reabilitarea D.A.F. Cârlionțu (3,5 km
Agenda2006-26-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
-
la dreaptă făptuire, Iar acestuia-n necazuri ea-i liman de mântuire. Amândoi prin moarte învață Și căință ș-altă viață! În sală se afla aninate stemile lui Ghete, ce înfățișa o stea în ceriu albastru, sicriu era încongiurate de șese chiparese, simbolul întristării și între aceste era așezate diplomele de evghenie, de doctorie și de dregătoriile, împreună cu ordinile răposatului, pentru a căruia slavă poetică, le-au dat curțile: Rosia, Austria, Prusia, Saxonia, Franța și alte și alte, asemene și o
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
zise, vă mulțumesc foarte frumos, Preacuvioase Părinte Arhimandrit, pentru aceste zile binecuvântate aici și pentru aceste convorbiri duhovnicești, deosebite, dorindu-vă să aveți parte, în continuare, de multă sănătate, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești!... Iar acum, după șese ani de la acest frumos, folositor și duhovnicesc dialog sau moment, și totodată, acum, la sorocul și răgazul împlinirii trei ani de la mutarea sfinției sale în veșnicele și cereștile lăcașuri, ne rugăm cu toții ca Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
La popice), mizeria biologică e copleșitoare (Cina, Ion Ion). Sânge, foame, ațâțare (Streche, Rada, Tinca). Instinctele arată disperarea lipsei de ființă. Moartea, despuiată de suferință, de speranța redempțiunii se reduce la recea numărătoare a cadavrelor (Dimineață, Morții). Închisoarea e „Golgotă șeasă, fără altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru (Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu suprafirescul genealogiei lui metaforice, de androgin („Cine știe din ce zmârc,/ Morfolit de o copită/ De făptură negrăită
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
o rouă, pîn-ești dulce ca o floare, Pîn-nu-i fața mea sbîrcită, pîn-nu-i inima bătrână. {EminescuOpI 43} EGIPETUL Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur, Peste el cerul d-Egipet desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări îmblînzite-n cuiburi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
locul ei. Asta o face Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 19 noiembrie 1741 (7250), când spune că înainte sătenii de pe moșia Buciumi făceau „clăci și alte poslușanii la câte... poruncie călugării și... erați mulțămiți, dară acmu... pentru ușurința voastră,... numai șasă zile într-un an să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ven)tâi Sava”. Ei, da’ Costantin Năstase vistiernicul, deși a primit “niște loc sterpu, fără nici un vinit”, mai face trei dughene, tot în chervăsărie, cu cheltuiala sa, pe care le dă de asemenea mănăstirii “pentru sufletul său, care să fac șese dugheni de ia S(ven)tâi Sava chirie”. Se înțelege că “patrierșia” sa aprobă acest gest al vistiernicului, spunând: “văzând un lucru făcut cu dreptate și cu cale, iată că de la noi încăș(i) am întărit dumisale, lui Costantin Năstase
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
școală. Considerând acuma numărul de 152 școale publice și private din circumscripția subsemnatului, împrăștiate pe o suprafață de mai multe sute de kilometri patrați (1143570 p. ), considerând minunatele căi de comunicație dintre comună și comună, că amândouă județele nu sunt șese, ci pline de dealuri și păduri, că pentru inspectarea lor sunt abia șase luni lucrătoare dacă subtragem sărbătorile și vacanțiile de preste an; considerând, în urmă, că într-o zi nu se pot inspecta conștiințios decât două școale, de vreme ce ziua
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot barbarul, la coastă atârnat.” Sistemul de luptă al Geților, de călare, se potrivea la locuri șese, nu însă la acele muntoase precum era centrul țării Dacilor, tocmai unde ei fuseseră atacați de Romani. De aceea se vede pe columna lui Traian predomnind infanteria. Nu poate fi vorba despre o vârstă la care se începea recrutarea, precum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cărunte; Pe-a hlamidei sale cute Flori de aur sunt cusute; Și cu fața înțeleaptă Și cu skiptru-n mâna dreaptă. Iar l-a tronului picioare Se înșiră pe covoare Jețuri de lemn de stejar Săpate cu meșteșug; Icea șese, colo șese Pentru boierii alese: Vornicul țării de jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; .................................. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stetea pe lance, Dar pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dupa ce ne clăteam ochii prin magazin la fel de fel de lucruri frumoase, însă cel mai mult ne plăceau rusoaicele blonde, tinere și frumoase și foarte amabile. Noi vorbind stricat rusește ne credeau Gruzini (ruși), deoarece pe parcurs am aflat că șeși credeau că românii sunt țigani, știind că au fost deportațși la Bug, și vorbeau țiganii n-ar mai ajunge domnul Ion că s-a dus la Bug să se dea pământ și plug. și dacă îl întreabă, care Ion măi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cavalerului atârnau afară de scări, ostenite, de-a lu [n]gul pântecelui calului său. " Dracu să te ia, gândi el [în] sine, nu mai ajungem în astănoapte și m-a apucat întunericul în mijlocul drumului, sub cerul gol". Câmpia era cu desăvârșire șeasă, cam lunecoasă și ninsoarea se-ntindea netedă. El îi da mereu înainte. Vrând nevrând trebuia s-ajungă undeva și ar fi deschiat din curele îmbrăcămintea de fier, dar ce știa unde va ajunge. Îi era și de cal. El trosni
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca păreți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpelor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
externe, fost secretar al comisiunei grănițuirii Dunării, fost secretar al comisiunei Regulamentului Organic, fost director și efor al școalelor naționale, fost membru al consiliului superior de instrucțiune publică și fost deputat și-a dat obștescul sfârșit vineri la 1 iulie, șese ore sara, în etate de 76 ani. Ceremonia funebră au avut loc duminică 3 iulie la 12 ore din zi, la locuința decedatului, de unde cortegiul a pornit la cimitirul Șerban Vodă din București. Marcovici face parte din generația aceea care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete dupăolaltă și toate trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ninive?, el ridică mîna-i lungă, Unde este? nu știu - zice -, mai nu știu nici unde-a fost. Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jăratic, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblînzite-n cuiburi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Aripele de pară-n cer pornite, Pîn-am pierdut pămîntu-n depărtare, De unde-albastre scîndure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? {EminescuOpIV 207} Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adînc și înnălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah! ce văd? E vis? O-ntunecime Ridică colți înnalți din frânta mare. Cine îmi spune ce minune-i? Nime? Din ce în ce un rai în depărtare Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]