4 matches
-
lor - dupa diferite surse - este incert, avansându-se fie cifre mari - aproape 700, fie cifre relativ apropiate de numărul celor real analizate - de 15-17. Cele mai importante izvoare sunt Simion Lungu (cel cu emisia cea mai importantă de CO2), apoi Șestina, Iacobeț, Truța, Raita, Vâlcănești (I,ÎI,III), Borcut și ve Valea Bistricioarei în zona Hurubă, pe o suprafață de 300-400 m2 - 6 izvoare carbogazoase având că origine o formațiune de travertin. Aceste ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
actuala nu au însemnătate. Majoritatea izvoarelor poartă denumiri ce reprezinta numele unor localnici cu contribuții la îngrijirea și afirmarea surselor hidrominerale. Izvoarele mai importante sunt (cu indicarea elementului mineral caracteristic): Borcut - Filipescu - litiu și mangan, Huruba - acid boric -, Dobreanu - cupru, Șestina, Truță Nr.2 - sulf, Vâlcănești nr.1,2,3 și Iacobeț, Hangan-Albu. Izvorul Simion Lungu are potențial, datorită emisiunii mari de CO2. Indicații : Datorită gradului înaintat de descompunere turba din Mlaștină Dobreanu are potențial de folosire în balneoterapie. Dat fiind
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
definește relațiile dintre tinerii ciobani Scribincea și Huțan, călăuzele la trecerea Tazlăului (283). Pe lângă analogiile propuse prin folosirea acestor citate din marii autori latini, este interesantă și sugestia dintrun pasaj eliminat la redactarea versiunii finale a textului. În capitolul Pe Șestina figura inițial o adresare către tovarășul de drum cu o referință ironică la eposul homeric în versiunea parodică din Războiul șoarecilor cu broaștele: Aș avea prilejul, ce e drept, să-mi îndeplinesc ușor fantazia de a te vedea transformat într-
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
în umbra pagodelor pe care nu le-ai văzut. Ai face mai bine să îngădui un moment măcar de îngrijire și păcătoasei vieți de toate zilele... Mie mi-e foame și mi-i somn (73-74). În fața întinderii fără hotar a Șestinei, scriitorul admiră priveliștea și îi atrage atenția tovarășului de drum asupra Călimanilor, a pământului plin de rouă sau a vânturilor care dezmiardă fața blondului Adonis. Însoțitorul declară însă că el aparține definitiv lumii reale și că nu se poate hrăni
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]