1,046 matches
-
Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. 07.08.2006 Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493011200.html [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 16 septembrie 2011 În primăvara acestui an am fost contactat de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN cel care păstorește biblioteca din Bunești, fiind întrebat dacă doresc să particip la o șezătoare literară pe care primăria și biblioteca din Bunești intenționează să o organizeze. Cu toata starea mea de sănătate precară am acceptat invitația. Dumnealui nu mi-a precizat de la început că de fapt poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare al
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
primarul comunei Bunești Suceava. Am fost transportat la casa părintească din Petia de unde am fost preluat de același autoturism în dimineața de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală. Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală. Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei din Iași distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-iști dar și alte personalități locale și ale culturii sucevene
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
264997416854833 Video http://www.dailymotion.com/video/xl4yte flori-de-pe-yomuz-poetul-mihai-leonte creation BUNEȘTI SUCEAVA ÎNTÂLNIREA DE SUFLET 16 septembrie 2011În primăvara acestui an am fost contactat de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN cel care păstorește biblioteca din Bunești, fiind întrebat dacă doresc să particip la o șezătoare literară pe care primăria și biblioteca din Bunești intenționează să o organizeze. Cu toata starea mea de sănătate precară am acceptat invitația. Dumnealui nu mi-a precizat de la început că de fapt poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare al
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
primarul comunei Bunești Suceava.Am fost transportat la casa părintească din Petia de unde am fost preluat de același autoturism în dimineața de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală.Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală.Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei din Iași distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-iști dar și alte personalități locale și ale culturii sucevene
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
Nicolae” la Râmnicu-Vâlcea, le continuă la Roman, după care revine la Vâlcea. Este hirotonit preot pe seama parohiei Oltenița-Ilfov la 23 Decembrie 1928, parohie unde a ridicat o nouă Biserică, un cămin cultural cu bibliotecă și sală de festivități unde organiza șezători populare, dispensar, s-a ocupat pentru elecrificarea comunei, fiind cu adevărat Păstorul comunității. Părintele Dumitru-Palanca a fost un zelos slujitor al Domnului și al comunității sale, prin predică, liturghie și condei. A publicat articole, broșuri, nuvele, poezii, schițe, traduceri, fondând
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi de iarnă, câte întâmplări nu s-au depănat aievea sau poate numai rostite. Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
și puteau discuta despre evenimente literare la care fuseseră prezenți și chiar participaseră activ. Eu eram un „străin” printre ei, un om care a avut rare ocazii să se exprime public pe probleme exclusiv de literatură. Vorbeau de cenacluri și șezători literare cu dezinvoltură și cu dragoste, aminteau nume și lucrări cu nemiluita, în proză și versuri, iar eu nu participasem în viața mea la acest gen de manifestări. Am lucrat în medii depărtate de actul de creație în proză ori
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
donatori mai înstăriți de pe raza parohiei. Totodată, a constituit corul bisericii, din elevi de la școala primară, care a dat în mod constant răspunsurile armonice la Sfânta Liturghie, și a înființat un comitet cultural, împreună cu care a organizat serbări populare și șezători sătești. S-a remarcat și prin predicile duminicale, fiind apreciat ca un bun cuvântător bisericesc. Încât, consilierul referent eparhial care i-a făcut inspecția la parohie în anul 1933, pe bună dreptate scria în raportul său: "Plin de energie și
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
ani am avea în urma noastră! Fără s-o uităm pe Maria cea mică, tămânjită de sus până jos cu ouă masacrate și să o cunoaștem pe Maria, adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
din Timișoara, facultatea de filologie, fiind repartizată la Caransebeș, la același liceu unde a fost și elevă, alături de foștii ei profesori. Îsi îndrumă elevii mai ales în activitatea literară, stimulându-le talentul, organizează activități culturale ca: montaje literar-artisitice, serate și șezători literare , întâlniri cu scriitori locali, vizionări de spectacole și muzee, excursii literare, brigada artistică a școlii si echipa de teatru. În creația ei, preponderentă este poezia, ca de altfel pe tot parcursul creației sale, dar scrie și proză de natură
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Emy_Lys.html [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
Nașterii Domnului este Intrarea Maicii Domnului în biserică din 21 noiembrie, numită conform tradițiilor și obiceiurilor Vegenia. La Vegenie, seara, fetele își află ursitul în funcție de obiectul ascuns sub un blid (castron). Cum se lasă seara, ele se adună ca la șezătoare, în casa unei bătrâne ce a pregătit obiectele, pentru ca ele să-și afle sortitul. Fiecare obiect pregătit este acoperit cu un blid. Fata care alege blidul sub care este ascunsă oglinda înseamnă că va avea parte de un soț frumos
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint de la Mânăstirea Curtea de Argeș, care se aud atunci când aripile vântului îi mișcă în liniștea serii, cânta și ea alături de alte fete mai mari sau de seama ei, căci prisese un așa drag de șezători... că tot ar fi vrut să se țină, dacă s-ar fi putut, în fiecare seară, dar cum școala nu-i premitea, fiindcă trebuia să-și facă temele, aceste întlniri erau pentru ea adevărate sărbători așteptate cu nerăbdare. Pentru a
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Unul dintre soldații care îl prezentau, s-a bucurat auzind grai românesc și a mărturisit că, până nu demult, a fost în Afganistan, unde a cooperat cu români, pentru care a avut cuvinte de laudă. La Toronto , am participat la Șezătoarea Cenaclului „Observatorul”, mediată de d-l Dumitru-Puiu Popescu, punctul culminant al șederii mele în Canada . Am fost de-a dreptul copleșit de personalitatea unor oameni care au ieșit în prim-plan. În primul rând, neobositul și plin de râvna muncii
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită la fiecare șezătoare din sat, ierni la rând. * * * La vremea adolescenței, l-am întrebat pe bunicul: - Cum de-ai putut să vânezi o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-o seară
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat și eleșteu,/ Cu șezători în seri de iarnă,/ Când fulgi mirajul vor s-aștearnă./ Cu ulițe ce duc în cer/ Și când e soare sau e ger,/ Și când în ușă crivaț bate./ De satul meu sunt azi departe!/ Îl simt în schimb pulsând
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
om să se poată destăinui trebuie să te simtă, să faci parte din comunitate, să participi la toate activitățile și manifestările prilejuite de anumite sărbători. Eu am crescut cu țăranii, am lucrat împreună, am fost la oi, la clăci, la șezători, la nunți și înmormântări. Am dormit cu ei. M-am născut acolo și altfel s-au destăinuit față de mine. Toate aceste lucruri m-au ajutat la cunoașterea unor detalii referitoare la psihologia țăranilor horitori, la hori, la întreaga lor dimensiune
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
lor, și eu trăiam în lumea mea. Eu nu trăiam în lumea banilor, a afacerilor. Eu stăteam cu tot felul de oameni, cu țigani, cu ciobani, cântam la fluier, umblam în munți, prin sate, să văd ce se întâmplă la șezători, la parastase. Asta o fost viata mea. - Maestre, dar de ce cântă omu'? - I-am mai întrebat pe unii: “ Bă tu de ce cânți?”. “Păi așa-mi vine”. El nu știe de ce cântă. Altu' zice: Dom'le cânt că-s lipsit”. Adică
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
apă, altul cu votcă, rugându-l să aleagă. Preda bea paharul cu votcă (nu se știe dacă a mai baut și apă) și se întoarce în cameră. A doua zi, pe la ora opt, trebuia să plece în Vrancea la o șezătoare literară. Prietenii cu care trebuia să meargă, văzând că nu mai apare, se duc la cameră să-l ia. Dar îl găsesc mort, trântit cu fața în jos, cu o mână atârnându-i pe margineapatului. Diagnosticul pus de doctori a
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > STELE CĂZĂTOARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stele căzătoare Zboară stol tăcerile-nserării, Toate se adună-n șezătoare Și se duc neantului uitării- Traiectorii - stele căzătoare. Nesfârșite semne de-ntrebare Se succed, cu graba lor sub tâmplă. Deslușiri aș vrea la fiecare- Un mister e tot ce se întâmplă. Regăsirea timpului întors, Cernere ca fulgii reci de nea
STELE CĂZĂTOARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Stele_cazatoare.html [Corola-blog/BlogPost/356281_a_357610]
-
bariere psihologice și fizice mi-am luat inima în dinți și la invitația de nerefuzat a sufletistului bibliotecar din comuna Bunești, Ioan ȘTEFAN, dar și a domnului primar al comunei mele natale Gheorghiță BERARU, m-am decis să merg la Șezătoarea Flori de pe Șomuz din 16 septembrie 2011 organizată de biblioteca locală Bunești în colaborare cu Biblioteca I.G. SBIERA Suceava. Așa se face că în dimineața zilei de 14 septembrie 2011 am plecat cu autobuzul din Moldova Nouă spre Timișoara pentru
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Chemarea_pamantului_mihai_leonte_1372951506.html [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]