1,046 matches
-
și venirea Noul An. Vă veți molipsi de veselie și voie bună, purtând în suflet, la plecare, urările de bine și de belșug ale flăcăilor și fetelor care țes an de an tradiția Crăciunului și a Anului Nou prin dichisul șezătorilor de iarnă. Din programul de Crăciun ce se va desfășura la Castelul Bran menționăm participarea ansamblurilor "Bucium" și "Feldioara", "Ceata de Feciori" din Șinca Veche și ansamblul "Plaiurile Dumbrăviței". Muzeul de Pânze și Povești Mândra a pregătit un cadru special
Povestea Colindului din Transilvania by http://www.zilesinopti.ro/articole/4350/povestea-colindului-din-transilvania [Corola-blog/BlogPost/98397_a_99689]
-
sfârșitu lumii va veni abia atunci când pe pământ nu se vor mai auzi colinde! Castelul Bran va răsuna în această perioadă de cântece vechi și noi care vestesc Nașterea lui Iisus, de zăuritul flăcăilor și fetelor, de veselia și dichisul șezătorilor de iarnă! Accesul la eveniment se face in baza biletului de intrare. Mai multe detalii la: 0268.237.700 sau office@bran-castle.com
Povestea Colindului din Transilvania by http://www.zilesinopti.ro/articole/4350/povestea-colindului-din-transilvania [Corola-blog/BlogPost/98397_a_99689]
-
de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. Referință Bibliografică: LUPUL SUR (PARTEA I ) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 720, Anul II, 20 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
vecinii ca la adevărate spectacole care se țineau în timpul școlii la căminul cultural. Eram mândri de aplauzele pe care le primeam ca răsplată iar mamele noastre aduceau gogoși, plăcinte, checuri sau cozonaci și, la urmă, totul se transforma într-o șezătoare câmpenească. Primele cărți pe care le-am citit au fost cele de povești luate drept premiu, în clasele mici. Apoi, mi-am făcut fișă la biblioteca din localitate și îmi alegeam cărțile de citit. Așa i-am cunoscut pe clasicii
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_taina_scrisulu_vasilica_ilie_1375707633.html [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
Să nu vă supărați că am citat acest cuvânt rostit de ziua Tuturor Sfinților, de părintele Cleopa... Întâi, eu nu știu să scriu, sau să comentez critic, Judecata de Apoi. O trăiesc laic câteodată, la varii simpozioane, gale, formări și șezători. Apoi, mulți dintre cei care vor citi aceste rânduri nu au cinci pâini de dat pe această carte. În alt capitol, părintele ne vorbește în trei istorioare despre puterea celor 40 de liturghii, care - prin rugăciunile sfinților părinți - aduc sufletele
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
20 august 2016 63 de sate din Țara Maramureșului, fiecare cu câte un microeveniment, fără microfon, fără stație de sonorizare, autentic, despre oameni, obiceiuri și viața satului. O vizită cu căruța o stâna de oi, un recital la biserică, o șezătoare, o vizită la un meșter popular, etc. Fiecare micro eveniment se regăsește pe harta comorilor vii, realizată în cadrul festivalului. 2. Școala de Vară ”Mos Pupăză” - ateliere, 14 - 20 august 2016 În onoarea lui Petru Godja, supranumit Moș Pupăză, în satul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-unite-ale-maramuresului/ [Corola-blog/BlogPost/92709_a_94001]
-
greierilor ne adusese în suflete o armonie aparte. Lumina gălbuie din chioșc ne proiecta umbrele peste iarba de sub vișin, țesând figuri magice. Văzându-le, gândul mi-a zburat la anii copilăriei, alunecând aproape firesc spre atmosfera plină de mistere din șezătorile de altădată. Un timp, am încercat, exagerând, evident, o translatare temporală a ei în trăirea prezentului. N-am reușit în totalitate. Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_maramures_i_al_florin_tene_1371557029.html [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
reușit în totalitate. Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_maramures_i_al_florin_tene_1371557029.html [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
adăpostesc expoziția ce ni-l prezintă pe Liviu Rebreanu și creația sa în uiniversalitate, circulând în 37 de limbi ale mapamondului. În timpul călătorie prof.Antonia Bodea, prof. Vasile Sfârlea, Titina Nica Țene, Sandu Groza și Al.Florin Țene au ținut șezători literare și expuneri despre localitățile și oamenii de cultură trăitori în aceste zone. Ce-a de a doua zi de documentare s-a încheiat când autocarul a intrat în Cluj-Napoca, și ploaia spăla praful cu amintiri de pe parbriz. Al.Florin
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465011625.html [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Culturale "Sarmisegetuza". Cunoscut ca poet al fundamentului filosofic cu expresie dialectică a ontologiei sociale, Aron Cotruș în perioada interbelică a fost un poet care s-a bucurat de "interesul criticii și al marelui public" (Ion Cristofor). Fiind participant la numeroase șezători literare organizate de Societatea Scriitorilor Români, de Sindicatul Presei Române din Ardeal și Banat sau de Astra, Aron Cotruș atrăgea marele public prin felul cum își recitau poemele, încât "verbele poetului rămân suspendate în aer" și luau "trup în formă
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de toate
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ȘEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEȘ Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Marți 8 Iulie,la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, Sala Ars Nova, a avut loc ca
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1405018336.html [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEȘ Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Marți 8 Iulie,la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, Sala Ars Nova, a avut loc ca în fiecare lună, Șezătoarea Literară a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș.Cel care a deschis ca de obicei șezătoarea literară a fost Președintele L.S.R. Arșeș Vasile Ghilencea. Sesiunea de proză a fost deschisă de doamna Ilzi Sora, care a încântat publicul cu proza
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1405018336.html [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului Marți 8 Iulie,la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, Sala Ars Nova, a avut loc ca în fiecare lună, Șezătoarea Literară a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș.Cel care a deschis ca de obicei șezătoarea literară a fost Președintele L.S.R. Arșeș Vasile Ghilencea. Sesiunea de proză a fost deschisă de doamna Ilzi Sora, care a încântat publicul cu proza pamflet, numită chiar ,,Pamflet”, o porză destul de reală dar și cu iz sarcastic, de luat aminte
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1405018336.html [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
amintiri”, luându-și rămas bun de la această vârstă. Cum era de așteptat domnul Nic Petrescu un maestru al epigramelor a dat de gândit dar a și adus zâmbet în sufletele auditoare. Am aflat ce este prostia, de ce este bun vinul... Șezătoarea literară a fost ,, o oră de vară prin universul scrisului”! În luna septembrie membrii LSR Filiala Argeș vor lansa în cadrul șezătorii noul numpăr al revistei ,, Carpatica-Revista Literar-Artistică a Ligii Scriitorilor din Româ Referință Bibliografică: Șezătoarea Literară Carpatica a Ligii Scriitorilor
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1405018336.html [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
de gândit dar a și adus zâmbet în sufletele auditoare. Am aflat ce este prostia, de ce este bun vinul... Șezătoarea literară a fost ,, o oră de vară prin universul scrisului”! În luna septembrie membrii LSR Filiala Argeș vor lansa în cadrul șezătorii noul numpăr al revistei ,, Carpatica-Revista Literar-Artistică a Ligii Scriitorilor din Româ Referință Bibliografică: Șezătoarea Literară Carpatica a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș / Cornelia Curtean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1405018336.html [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
prostia, de ce este bun vinul... Șezătoarea literară a fost ,, o oră de vară prin universul scrisului”! În luna septembrie membrii LSR Filiala Argeș vor lansa în cadrul șezătorii noul numpăr al revistei ,, Carpatica-Revista Literar-Artistică a Ligii Scriitorilor din Româ Referință Bibliografică: Șezătoarea Literară Carpatica a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș / Cornelia Curtean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Curtean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1405018336.html [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
pe Ion, trebui să bei Trei picături de rouă sfântă... Culese-n zori, pe luncă, Din cupa florii de Regină; Te-nchină, roagă-te la soare, Ca boala ta otrăvitoare... Să se transforme în uitare, Să zâzi să cânți-n șezătoare, Căci cel ce ție ți-e sortit... Iubit, te va-n-ndrăgi pe loc, Că orice om mai are și noroc. Și n-a băut trei stropi de apă, Cum sfat primi bolnava fată, Ba a golit mai multe cupe
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_buruiana_rea_marin_voican_ghioroiu_1380141482.html [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
Mai târziu pe când eram redactor la „Lumina de pe Lotru” am înființat cenaclul literar „Lumina” de la Voineasa, la care participau muncitori, ingineri, intelectuali care se aflau pe șantierul de la Lotru. Aici s-a format jurnalistul de mai târziu Horia Gliniastei. Organizam șezători literare pe toate șantierele, de la Mănăileasa până la Puru, la care participau zeci de spectatori. Le spuneam pe atunci colegilor de cenaclul că, pentru mine, cei mai mari poeți ai omenirii sunt Homer și Shakespeare. Aceștia nu sunt judecați, ci judecă
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Relativitatea_succesului_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]
-
Aprins“ nu avea un calendar al întâlnirilor; de fapt, acestea nu erau obligatorii, cum de altfel nici prezența, nu existau reguli de participare și nici un regulament de organizare. Pot să spun și cred, fără să greșesc, că întâlnirile semănau cu șezătorile tradiționale românești. Este de la sine înțeles că era totdeauna cineva care pregătea un subiect sau era invitat să-l prezinte, dar participarea la discuții era total liberă și masivă, pentru că toți participanții aveau același țel: iluminarea spirituală prin credință, prin
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
TipoMoldova din Iași, prezentate de Aurel Ștefanache. Au urmat apoi și alte lansări de cărți ale scriitorilor participanți, prezentarea de reviste literare, vizita în satul Udești, la Casa memorială dedicată celor doi creatori, slujbe de pomenire la cimitir, o originală șezătoare literară la Casa memorială „Mircea Motrici”, festivitatea de premiere a tinerilor concurenți aspiranți la consacrare, un concert de gală la sala Auditorium Ioseph Schmidt în care interpreți de muzică și recitatori au oferit publicului un recital cameral pe versurile Magdei
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_reconstit_lucia_olaru_nenati_1370956703.html [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
și numai ei știu câte gânduri stăteau ascunse sub ele”... Nu uitase amicul meu octogenar nici cel mai mic amănunt în descrierea costumelor populare din satul său: toate obiceiurile și tradițiile îi rămăseseră vii în minte! „Când vii bade-n șezătoare...” Din noiembrie și până pe la sfârșitul lui februarie, femeile din Sebeșul lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]