1,046 matches
-
pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă și jucau până în zori. Spune un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă și jucau până în zori. Spune un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul lui nea Mitică! Mai era o doină frumoasă în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul lui nea Mitică! Mai era o doină frumoasă în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai, / Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de tradiții și nesecat izvor de creație populară autentică. Ce se vorbea seara în șezători era ca un fel de barometru al știrilor
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de tradiții și nesecat izvor de creație populară autentică. Ce se vorbea seara în șezători era ca un fel de barometru al știrilor și evenimentelor din sat, pentru că nimic nu le scăpa fără să fie știut, vrednicelor femei. „Îmi amintesc cu drag câteva versuri dintr-un alt cântec de șezătoare - a continuat nea Mitică: Azi
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Ce se vorbea seara în șezători era ca un fel de barometru al știrilor și evenimentelor din sat, pentru că nimic nu le scăpa fără să fie știut, vrednicelor femei. „Îmi amintesc cu drag câteva versuri dintr-un alt cântec de șezătoare - a continuat nea Mitică: Azi e luni și mâine-i marți / Poimâine-i târg la Galați. Mă dusei și eu la târg, / Să văd boii cum se vând, / Vacile cum se plătesc, / Mândrele cum se iubesc!” “Bucură-te soacră mare
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Anul Internațional al Persoanelor Vârstnice, fără însă a anula prin aceasta Rezoluția 45/1/06/1991. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă s-a menținut consecvent pe linia activității continue a membrilor săi, începând încă din 1997 organizarea Șezătorilor bătrânilor, organizarea unor simpozioane cu tematică adecvată, „Viitorul bătrânilor”, ” Viața bătrânilor, prezent și viitor”, „Morala creștină, reflectată în relațiile dintre părinți și copii”. Această ultimă temă a fost prezentată la Simpozionul Internațional „Solidaritate între generații”, care a avut loc la
BĂTRÂNII NU TREBUIE UITAŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/B_tr_nii_nu_trebuie_uita_i.html [Corola-blog/BlogPost/371224_a_372553]
-
copiilor acelei mirese, care a avut un destin fericit alături de salvatorul ei. S-a dat startul activității prin interpretarea unor cântece vechi, culese de la bătrânii satului și pe care micuții le-au interpretat minunat. S-a continuat cu prezentarea unei șezători, în care s-au rostit cu generozitate zicători, glume, cântece, proverbe și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
noștri, care au întotdeauna un farmec aparte. O adevărată lecție de istorie a fost expunerea acestor obiecte vechi și merită multe aplauze cei care le-au adus acolo în sală, recreând astfel imaginea interiorului unei gospodării din zona Brăilei. Momentul șezătorii a fost pus în scenă de elevii movileni sub îndrumarea profesoarei Ionica Ciocârlan, care a mărturisit celor prezenți, cât de emoționată era, pe vremea când mama sa organiza la casa părintească un astfel de eveniment. Cum se umplea casa de
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
în același timp, cu evlavie, rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Abia apoi s-au făcut auzite glumele, iar lâna părea că se toarce singură pe vârtelnița din colțul scenei, unde o bunică ne arăta cum se face acest lucru. Cântecele vesele rostite în timpul șezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie prețuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă. După șezătoare a urcat pe
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
vesele rostite în timpul șezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie prețuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă. După șezătoare a urcat pe scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar și cu minunatele costume naționale pe care le purtau. Ritualul nunții, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie, dar și
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
doresc un final fericit. Îmi doresc și știu că se poate, că dacă așa n-aș gândi, nici nu lansam ideea ... Invităm toți creatorii, profesioniști sau amatori, să se alăture acestei grandioase opere naționale, precum și uniunile, grupurile, cercurile, cenaclurile, cluburile, șezătorile, cafenelele, saloanele literare, invită autorul proiectului românii să se alăture acestei inițiative. Gândindu-mă la câtă noblețe se află în sufletul și inima dumneavoastră, știindu-vă cât sunteți de luptători, cunoscându-vă talentul și priceperea întru modelarea rimei și ritmului
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
de către seară”, „Rara”,” Împiedicata”, cântece de cătănie: „Cântă cucu-n par de vie”, „Doamne, cât de negri-s munții!,” „Mureș, Mureș, apă lată,” „Vine-un ordin și-o poruncă,” obiceiuri unice în țară: „Coborâtul jocului” a doua zi de Paști, „Șezătoarea”, „Împodobitul steagului” la cununie, „Întoarcerea Plutașilor”, „Târgul fetelor de la Gurghiu”, „Colindul vătafilor”, „Cununa”, „Plecarea feciorilor la cătănie”. Au participat la numeroase concursuri în țară și în străinătate: Italia și Croația, au obținut de trei ori Locul I la Festivalul „Cântarea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Întoarcerea Plutașilor”, „Târgul fetelor de la Gurghiu”, „Colindul vătafilor”, „Cununa”, „Plecarea feciorilor la cătănie”. Au participat la numeroase concursuri în țară și în străinătate: Italia și Croația, au obținut de trei ori Locul I la Festivalul „Cântarea României” și trofeul Festivalului „Șezătoarea de la Fălticeni”. Localitatea Reghin a fost reprezentată de: Ansamblul Casei de Cultură „Eugen Nicoară,” Ansamblul „Mugurelul” al Școlii de Muzică, Ansamblul „Doina Mureșului” al Casei de Cultură, soliștii vocali: Maria Grama, Sorin Pantea. Ansamblul Casei de Cultură „Eugen Nicoară” a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc. Zici Dragobete,zici Năvalnic, La fel sunt de noi cunoscuți. Și amândoi pornesc zburdalnic, Cutreierând păduri și munți. În Pantheon e locul
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1424814558.html [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
nu reușeau să exprime bucuria și simțămintele elevilor, din prezentarea făcută, am înțeles că, culoarea din momentele dedicate picturii, spiritul din competițiile sportive, entuziasmul sădirii unui pom de câtre elevii ce nu vorbeau aceeași limbă, români și polonezi, dansul de la șezătoarea românească , muzica specifică plaiurilor românești dar și cuvintele răscolitoare ale baladei Miorița, au creat punți de comunicare între grupurile elevilor implicați în proiect. Dincolo de toată experiența acumulată de către elevi, se pare că în urma acestor proiecte educaționale, cel mai important produs
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Concurs_national_de_produse_finale_comu_cornelia_viju_1332085450.html [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
vegetalului. Își lovesc ritmic carâmbul cizmelor, Când șuvoaiele -asmuțite Frâmântă cu nesaț țărâna. Tropotesc fuioare de frunze În hlamida cerului Ce-ncepe a melița tumultos Șiroind printre orele zgribulite. Pe colnic, se ițesc Casele cu obloane verzi, Adunate ca la șezătoare. În liniștea răcoroasă, Noaptea circulă tăcută, Adulmecând pe poteci Mlădițele umbrelor moi. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Allegro / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile
ALLEGRO de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Allegro_mihaela_oancea_1389359837.html [Corola-blog/BlogPost/353758_a_355087]
-
Portrete. Reflecții), Editura Areopag, București, 2014, 272 pagini ... Motto: „Cartea lui Ciprian Voicilă, „Sfinții de lângă noi - Întâmplări, portrete, reflecții”, este un puzzle încântător de eseistică urbană, file de pateric contemporan, exerciții de admirație și uluitoare minuni. O carte ca o șezătoare de suflet, cu întâmplări din vremea de azi, care, oricum ar fi ea, este vremea mântuirii noastre. Scrisă într-un stil cald, familiar, lipsită de metafore fără rost și zorzoane lingvistice, cartea se așază într-un firesc al veșniciei de
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398318114.html [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
cu tot felul de examene. Le doresc succes deplin! Mulțumesc celor prezenți la cenaclul literar din această seară. Ne pregătim pentru zilele orașului Pașcani. Marea sărbătoare va dura 3 zile: 4--6 iulie 2014. Cenaclul literar Mihail Sadoveanu va prezenta o „șezătoare literară” care trebuie să se ridice la nivelul cerințelor și așteptărilor... „Versul, încărcat de semnificații și simboluri, dezvăluie încetul cu încetul, taină după taină...” Vă așteptăm să ne împărtășiți din tainele ce vă „curtează” în nopțile de nesomn... Valentina Becart
O NOUĂ ÎNTÂLNIRE A MEMBRILOR CENACLULUI LITERAR MIHAIL SADOVEANU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1403273713.html [Corola-blog/BlogPost/357503_a_358832]
-
al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... Citește mai mult Scurt
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]