20 matches
-
îți dorești altceva decât ce își doresc ei căci te vei dovedi a fi nerecunoscător, dacă nu chiar mult mai mult. Dealtfel, cei care îți doresc binele, vor să îți dicteze viața chiar dacă nici măcar nu și-au dat vreodată vreun șfanț. Neîmplinirile lor i-au făcut înțelepți iar înțelepciunea dospește mai întodeauna. Cum de poți rămâne ingrat față de cei care îți doresc numai binele în viață ?! Vrând nevrând înțelesese cât de greu le fusese celor mai mulți dintre colegi să urmeze cursurile liceului
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
mea netoată . - De ce ești tu așa nătâng ?? Azi, doar muierile se-mbată. COMERCIALĂ Știu și eu că sunt frumoasă , De-aia-am fost aici aleasă . Râd, zâmbesc ; nimic nu rămâne-n van - , Un client nu las să plece cu un șfanț în buzunar MIRARE MARE Mirare mare nu pare-a fi, Că azi părinții ascultă de copii . Numai că ei se dau mari mentori Și-ar vrea să dea chiar lecții la profesori. „LA MUNC M-am dus „la muncă” la
EPIGRAME DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1341672747.html [Corola-blog/BlogPost/355956_a_357285]
-
mare nu pare-a fi, Că azi părinții ascultă de copii . Numai că ei se dau mari mentori Și-ar vrea să dea chiar lecții la profesori. „LA MUNC M-am dus „la muncă” la neamț. Nu mai aveam nici un șfanț . Neamțul... e cu interes . Nu dă mărcile pe sex . MÂNDRIE În vremurile de-altădată Era mândrie mare să fii fată ! Azi, roata s-a întors, se știe. Când de mică fată, este o mândrie ! Ion I. PĂRĂIANU Roșiile - Vâlcea Referință
EPIGRAME DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1341672747.html [Corola-blog/BlogPost/355956_a_357285]
-
Jambon. Clopoței. Sarmale. Fiorul victoriei arde. Grea povară. Una e să sari la gâtul învingătorului, alta e să sari la gâtul învinsului. Se străbate singur potecă îngustă a mântuirii. Sclifoseli. Săritul la beregata aproapelui e un sport tradițional. Lacrimi și șfanți. Nu e înțelept să vinzi pe datorie, ce ai cumpărat cu bani peșin. Plăcere sau interes. Unii par mai interesați să împărtășească informații. Alții să le obțină. Cine dezleagă taină, are insomnii. Nimic posibil pe cont propriu. Alegerea ta e
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dona_tudor_taine_talcuri_invartel_dona_tudor_1356934591.html [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
bătrânului, l-au salutat și au plecat. În stradă trebuiră să lămurească ce mai aveau de făcut. - Hai să ne teleportam în Pensylvania, poate a venit profesorul Mitika Kray, zise Mihăiță. - Mda! Ai dreptate! Dar chiar nu mai avem niciun șfanț în buzunar... ne-au mâncat teleportările astea toți banii, fâțâindu-ne de colo-colo, și degeaba! - Stai, mai am eu niște monede! Știi... mi-ai dat mai demult niște bani pentru bazinul de înot!... - Bine, dă încoace o monedă! La leafă
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_miriapterix_ul_viorel_darie_1389335502.html [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
cu un surâs nevinovat. - Madam Mami, de la Dumnezeu mai mult, de la mine atât pe ziua de azi, și-i așeza lângă teancul de bancnote (care reprezentau vânzările) peste care punea carnețelul de comenzi, și niciodată nu ieșea lipsă măcar un șfanț. - Păpușa mea duce, păstrează-ți bacșișul că nu sunt atât de strâmtorată ca să mi-l dai mie. Vezi să treci pe la bucătărie să-ți iei ce e mai bun ca să mănânci. Spune-i lui Andrei, grataragiul, să-ți de și
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
de 1 leu, 2, 3, 4, sau 5 lei, pe care gospodinele le cumpărau în vederea frământării cozonacului, tradițional al marilor sărbători. Cumpăra toată drojdia de la cooperativele de consum din comună sau comunele vecine, pe care o vindea locuitorilor câștigând câțiva șfanți necesari supraviețuirii. Sau ... poate oameni cu suflet de la depozitele din Câmpulung sau Curtea de Argeș vindea en-gros, în scopul revânzării de către Costică pentru a trăi și el. Când pe străzile satului se auzea guițatul porcilor sacrificați de sărbătorile Crăciunului, într-un peisaj
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
acolo în sufletul tău. Îmi dă speranță că totuși mă iubești. În perioada în care locuise departe de țară, Niky trimisese toate bunurile materiale adunate la adresa lui Carmen. Ea le gestionă ca o bancă secretoasă fără a se atinge de un șfanț. Nicky cumpărase multe acareturi, imobiliare și chiar pământuri. Înainte de a se întoarce definitiv în țară merse într-o vacanță la mare împreună cu Julia, intenționa să o aducă acasă pentru totdeauna. Ea trebuia să renunțe la munca ei definitiv. O ținu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
doi-trei lei, bani care intrau în pușculița de tutun calitatea prima, tablă bună de seif. Bravo, spunea moșul cântărind cutia, stai bine cu taxele pentru liceu. și dacă dom' fost jandar impozita mica mea avere când ajungea la criză de șfanți, se mai întâmplau și minuni, cum a fost așezarea unei adevărate averi, douăzeci de hârtii a câte douăzeci de lei, de însuși Conu Anghel Mihăilescu, șeful partidului liberal. I-a plăcut afișul antialcoolic făcut de mine și pus pe peretele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
piesele uzate, unse, dată jos rugina, pus un kilometraj nou și un volan asemenea, să se păstreze claxonul, dar cu un volum redus. Evident, va trebui să-i punem ceva bani în buzunare, ca să nu-l găsească cucu fără un șfanț, că-i merge rău. Între toate relele, se întrevede ceva care ar trebui să fie un semn spre îndreptare: se dau în gât corupții între ei, nu se mai suportă, s-a ajuns prea departe și nu se mai poate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la inițială și cu flexiune numai pe cel de-al doilea component); Au fost înregistrate numeroase greșeli de pronunție. De exemplu: “a acestui octombrie văratec și șturlubatec” (corect: “văratic”, “șturlubatic”); “vor să se-ntreacă cu ceilanți oameni” (corect: “ceilalți”); “un șfanț” (corect: “sfanț”). În cadrul analizei au fost luate în considerare 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D și Digi 24) și un două
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]
-
Avea și mușterii care plăteau mai rar, da’ bine!” „Întâi și întâi trebușoara asta n-o făcea cu oricine, că s-ar fi putut alege cu praful de pe darabană... O făcea cu oameni de cuvânt, care îi plăteau până la ultimul șfanț... Costică Prispă o luat terfeloaga și o învârtit-o pe toate fețele. Și o băgat de seamă că toți cei trecuți acolo - până la Vasile Căpitanu - aveau șirul socotelilor tăiat cu o linie apăsată. „Ce înseamnă asta, domn’ perceptor?” - o întrebat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cântărit pe rând, le-au descărcat și pe urmă au cântărit carele goale, să vadă cât grâu au adus. Cărăușii au stat cu sufletul la gură: „Dacă - cine știe cum - ne iese lipsă la cântar? Ce ne facem? Nu mai primim nici un șfanț. Unde mai pui și obrazul terfelit?” Când totul a fost gata, angrosistul i-a poftit pe Hliboceanu și pe Mitruță, ca să facă socotelile. De ce ai cântărit carele, jupâne, când știi bine că îți aducem grâul până la ultimul bob? - a întrebat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sticla cu rachiu. Între timp, număra banii de față cu Troampă - cum îi ziceau oamenii. Banii numărați erau așezați pe o policioară ce se afla sub ochii lui... Cum mai punea o sticlă, cum lua banii potriviți pentru aceasta. Nici un șfanț mai mult! De fiecare dată, când omul nostru ieșea din crâșmă, îi spunea crâșmarului: „Ai noroc, măi gâtlej, că ești băiat bun, că altfel!...” După asta, pleca împleticindu-se și cântând pe uliță și... se înfunda în casă. A doua
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să mai plătești și despăgubiri vaporenilor? - a întins coarda Hliboceanu. Nu mai zic nimic, pentru că văd că dreptatea îi de partea dumitale, dar... Dar ce, jupâne? Poate de sărbătorile voastre de Crăciun și Anul Nou să vă pot da un șfanț în plus peste cei cuveniți. Da’ asta să n-o luați ca o făgăduială. N-o luăm nici într-un fel, pentru că vorba ceea: „Deșteptul făgăduiește și prostul trage nădejde”. Să ne rugăm ca să încheiem anul bine și om mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Vârsta? — 53. — A câta domnie? — A doua - răspunse Barzovie. — De ce-ai fost mazilit prima oară? — Nu știu - zise Barzovie. Ramza-Pașa ridică ochii de pe firman: — Nu pot scrie asta. Trebuie să fi fost o cauză. Ai plătit tributul? — Până la ultimul șfanț - răspunse Vodă. — Te-ai înțeles cumva împotriva Porții cu Ieșii, cu moscalii? — Nici pomeneală de-așa ceva! - zise Barzovie. Atunci ce să fi fost? - medită turcul, rozând un capăt al penei. Când zici c-ai fost mazilit? — Anul trecut, în octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doi-trei lei, bani care intrau în pușculița de tutun calitatea prima, tablă bună de seif. Bravo, spunea moșul cântărind cutia, stai bine cu taxele pentru liceu. Și dacă dom' fost jandar impozita mica mea avere când ajungea la criză de șfanți, se mai întâmplau și minuni, cum a fost așezarea unei adevărate averi, douăzeci de hârtii a câte douăzeci de lei, de însuși Conu Anghel Mihăilescu, șeful partidului liberal. I-a plăcut afișul antialcoolic făcut de mine și pus pe peretele
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
târâș atâta drum a traversat tot Bucureștiul cu frunzele foșnind dar a obținut rezultatul scontat căldură e drept și multă fumăraie în cameră! Într-o zi a cunoscut o fată însă nu putea să-i mărturisească că n-are niciun șfanț s-au sărutat două ore într-un parc pe un frig de tremurau și pietrele. Despărțirea a fost dureroasă pentru ambii parteneri, fata ar mai fi stat, însă lui îi înghețaseră chiar și oasele, că nu purta izmene. Și-au
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mulți însemna adevăratul conducător al întreprinderii, - Nu stau! - zise încăpățânat Onel. Mie să îmi spuneți, de ce în ziarele de astăzi scrie, că am terminat Canalul! Eu, de mâine nu mai plătesc pe nimeni... gata băieți, nu vă mai dau nici un șfanț! Întorcându-se ca lupul, privind peretele mirat că nimeni nu se așezase în spatele lui... revenindu-și instantaneu și zărind ca prin ceață mulțimea amorfă din față. - Onel! Stai jos că vine comandantul! L-au auzit aproape strigând pe director, - Poate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Foarte credincios, binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei... și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit dacă băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi... o casă igrasioasă în mahala... și el n-are lemne... și n-are șfanț..." 51. Pe aceleași coordonate se plasează și drama Logodnicului din romanul omonim al Hortensiei Papadat-Bengescu. Tânărul Costel este aici provincialul stabilit în București, permanent preocupat de integrarea în grupul celor mondeni, în special prin vestimentația modernă pentru care își cheltuiește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]