37 matches
-
cu arhive echivalente cu un Patrimoniu național - și încă, unic. Aș completa, numai, în ce mod mi-am putut atinge scopul atât de greu de atins: mi-au oferit ajutor doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care au "dat șfară în țară" (la Cluj, la Iași, Brăila, Constanța) pe la colaboratori, care să caute acel număr de ziar din 1947 (câte eforturi - și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum”, potrivit unui fragment din colind, publicat de Revista 22. Vineri, TVR3 s-a relansat cu o nouă emisiune, ” Apasă pe verde”, prezentată de Cristian Nițulescu. Potrivit Societății Române de Televiziune (SRTv), alegerea colindelor interpretate de Ansamblul „Dor
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
Simona Tache Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucâ... pardon... mă scuzați, altceva voiam să spun, o luăm de la-nceput. Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la cel mai frumos lucru asociat Crăciunului, oricum aș da-o
Cozonac ca la mama şi ca la mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20897_a_22222]
-
ditamai muntele! Lucrau zi-lumină, iarna-vara, fără întrerupere, nu mai puțin de cincizeci de ani, măi fraților! Adică numai tata că bunicul după vreo douăzeci și cinci s-a prăpădit. Numai ce trebușoara asta fu desăvârșită, au poposit prin zonă niște angineri cu șfare care au constatat că parcela neînregistrată în Registrul agricol de la Sfat are o suprafață de 1,8 ha teren arabil de cea mai bună calitate, situat în imediata apropiere de centrul orașului, numai bun pentru livada de cireși a Colectivei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum”, sună un fragment din colind. Ascultă aici colindul.
Pufulica e antisemită. TVR 3, reclamat la CNA și CNCD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56866_a_58191]
-
un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum"...
Decizie șoc în cazul colindului antisemit de la TVR 3 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31506_a_32831]
-
se pare, ascendență latină („a arunca praf în ochi”, „a tăcea ca peștele”), multe sunt de circulație universală („din lac în puț”, „a-și găsi nașul”). Cele istorice își află obârșia în fapte și stări din trecutul nostru („a dat șfară-n țară”, „și-a aprins paie-n cap”, „fuge parcă vin turcii”), iar din punct de vedere lingvistic se apropie de idiotisme, nefiind traductibile. Dintre z. locale, specifice sunt cele de tipul „a vorbi în dodii”, „colac peste pupăză”. Când
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
du-te-vino de bărbați care se cinsteau, după rang, cu vin, țuică ori coniac, se înființase Costică Jambru. Slab, urât și pirpiriu, cu ochi holbați și haine de căpătat, țiganul era cel mai vestit gurist din Șuțu. Acordeonul lui întărit cu șfară scârțâia dar, când omul scotea un „ah !”, seca la inimă pe cei mai simțitori. Veniți de departe, socrii mici se odihneau, băuți, sub chilote, într-o cămăruță rece. în timp ce nașa împodobea mireasa, nașul, cu sticla, își chema invitații din sat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
datoria bătând la noi, sau -mai bine zis — la neobișnuita noastră îmbrăcăminte de drum. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți ideile principale. 2. Povestiți fiecare fragment. 3.Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: potecă, revărsatul zorilor, revolver, colțun, șferi negre, boccea, răgaz, cupeaua, chipiu, țintă. Pietrele Doamnei (folclor) Legenda locului ne povestește că pe la anul 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-ar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trebui să le urmeze progeniturile sale. - S-au schimbat vremile, reflecta țăranul. Înainte era pămîntul. Pe loaze le purtai într-o cămeșă pînă li se făcea rușine că n-au izmene. Numai să fi fost vrednic ca să le cumperi o șfară de moșie. Acuma-i ușor, că intră prin slujbe. Dar pentru asta trebuie carte. N-ai carte, n-ai parte, conchidea el înțelept. Barem cu „liciu” să-i văd, că le găsesc eu loc. În chefereu ori pe la poștă. Mă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cîte un vițel cumpărat din iarmaroc. Abia căpătaseră cîțiva oameni pămînt și, cine se lăudase că le-a dat și le-a dres, venea acu să-l ceară înapoi, ba încă și pe cel moștenit. Asta e șmecherie: „ține, tu, șfara asta, pe urmă dă-ne nouă tot pămîntul”. Se mai amăgiseră odată cu întovărășirea. Oamenii au făcut-o mai mult de silă și, ce-a ieșit, iaca: a crescut în pîntec calicul, Nică a lui Grigoraș. Păi lupta asta de clasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
răsuci moșneagul în pămînt. Pentru ogorul nostru a vărsat el sînge la Oituz. De fapt nimeni nu voia să dea nici un pumn de țărînă. Șiașa era puțină, iar copii puzderie. Ce să le lași? - Păi, oameni buni, dacă vă uniți șferile la un loc, ați scăpat de grija asta. Nu le lăsați decît bunăstarea. - Care bunăstare? Să stai cu lingura în brîu ca s-auzi cum trage clopotul la cazan? Noi sîntem țărani. Pe noi ne scoală ciocîrlia. Nu știm lucra
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Pe urmele lui Creangă” - Dacia Literară, iunie, 2009,p.52 AMINTIRI DIN COPILĂRIE (fragment) Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la c apăt, de crăpau mâțele jucându‐ se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de c are mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de‐a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
neamul e neam și l-am descoperit prin ceața minții pe fratele nanei, Panaite, învățător și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. Și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu care salariu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
clientul se oprea de obicei la cel mai arătos, stăpânul unui impunător chip de bețiv. Bulbucați, ochii i se holbau sălbatici în barba de aramă care-i acoperea până la bonetă obrazul cu crețuri dese ; o scurteică încopciată cu capete de șfară, pantalonii pătați de motorină și bocancii din care se ițeau obielele completau pitoresc costumația acestui vrednic personaj. Lângă el, pe-o ieșitură de zid, adăsta un borcan cu spirt. Cu toată căciula sa cu clape și cu toată barba bălaie
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
încherbat oamenii lângă biserică sat, cu case pe cheotori, cum se făcea atunci. Și eu am apucat la tata bătrân ușă cu ușori din lemn : când îmblai pe ea, odată făcea „scaarți”... N-avea zăvor, decât un retevei legat cu șfară. Ehe, pe vremea aceea abia dacă ieșea copchilu’ cu gâștele la troscot. Azi nu știi tu câte știe el. La ultimele cuvinte bătrânul avu o ezitare. Pe întuneric i-am simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nimic. Când îl ajunse sațul, zvârli cojile și se întinse pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un susur. O vacă începu să ragă între corcoduși iar la o fântână scârțâia roata. Trecând șfară peste drum, pe nuci se lăsă un stol de grauri. Sclipea frunzișul. Cu ropot mărunțel, pe uliță trecură oile lui Procovanu. Simțind putoarea lor bâhlită, Neculai căscă un ochi buimac. Se scărpină holbat subsuoară și trase un râgâit. Apropiind traista
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din casă, C-o șfară de ibrișin De la mândra mea din sin. 344 Frunză verde Afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. Murgul paște și nechează, Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai plânge Nu vărsa lacrimi de sânge
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i pe toată lumea."309 Complementaritatea vorbire directă vorbire indirectă, din cadrul discursului poetic, învestește cucul cu puteri justițiare care restabilesc ordinea existențială în cursul vieții: "Cucule, pană surie, / Pe cine-oi avea mânie / Blestemă-l străin să fie; / Că nu-i șfară / Ca străinătatea-n țară. / Și tot mă întreabă cucul, / De ce nu am glas ca dânsul. Cum să am glas de cuc, / Dacă plâng până mă culc? / Cum să am glas de om, / Dacă plâng până adorm?"310 Simbolistica antinomică a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se uită cu drag la mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva la tîrg de vînzare și-i cade acel lucru din mînă se va vinde cu siguritate. Se crede că acel ce-și poate procura vreo bucată de șfară* cu care s-a spînzurat cineva, făcînd negoț cu vite, are mulțime de cumpărători și-și vinde foarte bine marfa. Cînd merge cineva la tîrg și duce ceva de vînzare, aruncă gospodina după dînsul din pragul casei pîne și sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că vine uliul la găini. Cînd vine uliul la găini, să azvîrli în el cu o mătură părăsită. Umbră Cînd te uiți pe umbra ta, ai să te temi noaptea. Se crede că zidarii, făcînd vreun zid mare, măsură cu șfara lor umbra oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu trăiește mult. Cel de i s-a îngropat lungimea umbrei la temelia casei mai trăiește patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Unghie Să nu-ți tai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capitol: Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cartea de care este nevoie într-un anumit moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată, cu aceea regăsită în basmele ori legendele populare (vezi Mănăstirea Argeșului, spre exemplu) sau în cărțile populare de tipul Alexandriei, unde împăratul dă șfară în țară pentru a se găsi viteazul, vraciul sau cărturarul în măsură să poată soluționa criza amenințând regatul său. Motivul eroului salvator apare, cu structură similară, și în contextul deloc fabulos al Țărilor Române aflate în criză culturală identificată, și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]