37 matches
-
un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum”, potrivit unui fragment din colind, publicat de Revista 22. Vineri, TVR3 s-a relansat cu o nouă emisiune, ” Apasă pe verde”, prezentată de Cristian Nițulescu. Potrivit Societății Române de Televiziune (SRTv), alegerea colindelor interpretate de Ansamblul „Dor
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului by http://uzp.org.ro/tvr3-reclamat-la-cna-pentru-un-colind-antisemit-in-emisiunea-cu-pufulica-crin-antonescu-critica-dur-difuzarea-colindului/ [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
Simona Tache Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucâ... pardon... mă scuzați, altceva voiam să spun, o luăm de la-nceput. Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la cel mai frumos lucru asociat Crăciunului, oricum aș da-o
Cozonac ca la mama şi ca la mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20897_a_22222]
-
mesteacăn. Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
pe Picot, s-așteaptă... la ce"? Cel puțin la documente din suta a X sau a XI sau la vreun manuscript din epoca lui Mircea cel Bătrân, căci, deja din vremea lui Vasile Lupu să fie, n-ar merita atâta șfara. Ei bine, manuscriptele d-lui Giuvara sânt unul din veacul trecut, altul o copie de cronici din veacul nostru, al nouăsprezecelea, și anume tot lucruri cunoscute și cari se găsesc la noi în țară, dar mai cu samă la anticuari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
circulație, a căror motivare semantică internă s-a pierdut, astfel încât sunt scurtate prin omiterea unor cuvinte cu funcții sintactice diverse (de regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omiterea unor cuvinte cu funcții sintactice diverse (de regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a fi [sărac] lipit [pământului] "idem"; prin acest tip de condensare, gradul de expresivitate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a fi [sărac] lipit [pământului] "idem"; prin acest tip de condensare, gradul de expresivitate a frazeologismului sporește 113; unele proverbe de tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cartea de care este nevoie într-un anumit moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată, cu aceea regăsită în basmele ori legendele populare (vezi Mănăstirea Argeșului, spre exemplu) sau în cărțile populare de tipul Alexandriei, unde împăratul dă șfară în țară pentru a se găsi viteazul, vraciul sau cărturarul în măsură să poată soluționa criza amenințând regatul său. Motivul eroului salvator apare, cu structură similară, și în contextul deloc fabulos al Țărilor Române aflate în criză culturală identificată, și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se uită cu drag la mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva la tîrg de vînzare și-i cade acel lucru din mînă se va vinde cu siguritate. Se crede că acel ce-și poate procura vreo bucată de șfară* cu care s-a spînzurat cineva, făcînd negoț cu vite, are mulțime de cumpărători și-și vinde foarte bine marfa. Cînd merge cineva la tîrg și duce ceva de vînzare, aruncă gospodina după dînsul din pragul casei pîne și sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că vine uliul la găini. Cînd vine uliul la găini, să azvîrli în el cu o mătură părăsită. Umbră Cînd te uiți pe umbra ta, ai să te temi noaptea. Se crede că zidarii, făcînd vreun zid mare, măsură cu șfara lor umbra oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu trăiește mult. Cel de i s-a îngropat lungimea umbrei la temelia casei mai trăiește patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Unghie Să nu-ți tai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pare, ascendență latină („a arunca praf în ochi”, „a tăcea ca peștele”), multe sunt de circulație universală („din lac în puț”, „a-și găsi nașul”). Cele istorice își află obârșia în fapte și stări din trecutul nostru („a dat șfară-n țară”, „și-a aprins paie-n cap”, „fuge parcă vin turcii”), iar din punct de vedere lingvistic se apropie de idiotisme, nefiind traductibile. Dintre z. locale, specifice sunt cele de tipul „a vorbi în dodii”, „colac peste pupăză”. Când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
poți să știi?... Că prea n-are habar de moarte când s-avântă cu spada. Parcă poți ști cine-i cu adevărat "Năzdrăvanu' Moldovei"? Să ni-l ție Dumnezău! După Lipnic, se fudulește Gheorghiță, m-o procopsit Vodă c-o șfară de țarină, întărită cu hrisov și pecete domnească, să n-o clintească nimenea, și urmă, solemn, îngroșându-și vocea: "Gheorghiță Amarandei! Pentru vitejie! Să-ți fie ocină dreaptă! Ție și urmașilor tăi, în vecii vecilor!" Și, când m-o strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o amăgit? se prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-o momit și i-o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari 3 Mart. Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei sunt personajul principal. S-ar putea descrie astfel, din punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neamul e neam și l-am descoperit prin ceața minții pe fratele nanei, Panaite, învățător și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu - care salariu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
capitol: Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum”, sună un fragment din colind. Ascultă aici colindul.
Pufulica e antisemită. TVR 3, reclamat la CNA și CNCD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56866_a_58191]
-
cu arhive echivalente cu un Patrimoniu național - și încă, unic. Aș completa, numai, în ce mod mi-am putut atinge scopul atât de greu de atins: mi-au oferit ajutor doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care au "dat șfară în țară" (la Cluj, la Iași, Brăila, Constanța) pe la colaboratori, care să caute acel număr de ziar din 1947 (câte eforturi - și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum"...
Decizie șoc în cazul colindului antisemit de la TVR 3 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31506_a_32831]
-
clientul se oprea de obicei la cel mai arătos, stăpânul unui impunător chip de bețiv. Bulbucați, ochii i se holbau sălbatici în barba de aramă care-i acoperea până la bonetă obrazul cu crețuri dese ; o scurteică încopciată cu capete de șfară, pantalonii pătați de motorină și bocancii din care se ițeau obielele completau pitoresc costumația acestui vrednic personaj. Lângă el, pe-o ieșitură de zid, adăsta un borcan cu spirt. Cu toată căciula sa cu clape și cu toată barba bălaie
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
încherbat oamenii lângă biserică sat, cu case pe cheotori, cum se făcea atunci. Și eu am apucat la tata bătrân ușă cu ușori din lemn : când îmblai pe ea, odată făcea „scaarți”... N-avea zăvor, decât un retevei legat cu șfară. Ehe, pe vremea aceea abia dacă ieșea copchilu’ cu gâștele la troscot. Azi nu știi tu câte știe el. La ultimele cuvinte bătrânul avu o ezitare. Pe întuneric i-am simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt. Acuma-i mai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nimic. Când îl ajunse sațul, zvârli cojile și se întinse pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un susur. O vacă începu să ragă între corcoduși iar la o fântână scârțâia roata. Trecând șfară peste drum, pe nuci se lăsă un stol de grauri. Sclipea frunzișul. Cu ropot mărunțel, pe uliță trecură oile lui Procovanu. Simțind putoarea lor bâhlită, Neculai căscă un ochi buimac. Se scărpină holbat subsuoară și trase un râgâit. Apropiind traista
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
du-te-vino de bărbați care se cinsteau, după rang, cu vin, țuică ori coniac, se înființase Costică Jambru. Slab, urât și pirpiriu, cu ochi holbați și haine de căpătat, țiganul era cel mai vestit gurist din Șuțu. Acordeonul lui întărit cu șfară scârțâia dar, când omul scotea un „ah !”, seca la inimă pe cei mai simțitori. Veniți de departe, socrii mici se odihneau, băuți, sub chilote, într-o cămăruță rece. în timp ce nașa împodobea mireasa, nașul, cu sticla, își chema invitații din sat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
noștri la ceas de sărbătoare. Deschid o paranteză. Pentru cine a uitat, pe când eram școlari, la întrebarea ce este propoziția trebuia să răspundem o gândire spusă sau scrisă. Deși în asemenea momente se cade să faci mare tărăboi, să dai șfară în țară, să aștepți urări, felicitări, imbolduri, noi am stat cuminți în căsuța noastră. Singurul care a aflat ce punem la cale a fost „Suplimentul“1 și bineînțeles scriitorii aflați mereu aproape la propriu și la figurat (cei din Timișoara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]