37 matches
-
praf și pulbere. La crăpatu zorilor, istovu mă făcuse oale și ulcele. Cre că mă luase chiar și cu friguri. M-am zvârlit În culcuș, hotărât să nu le soilesc, ca să nu-mi uit zodiile. La douășpe ziua am dat șfară În redacție și la Lucrările Sanitare că mă pleznise boleșnița. Atunci a intrat vecinu, voiajoru dân Brancato, și nu s-a Înduplecat până nu m-a dus În ogeac la el, să hlepăi o porțioaie dă tăițăi. Ce-i În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ditamai muntele! Lucrau zi-lumină, iarna-vara, fără întrerupere, nu mai puțin de cincizeci de ani, măi fraților! Adică numai tata că bunicul după vreo douăzeci și cinci s-a prăpădit. Numai ce trebușoara asta fu desăvârșită, au poposit prin zonă niște angineri cu șfare care au constatat că parcela neînregistrată în Registrul agricol de la Sfat are o suprafață de 1,8 ha teren arabil de cea mai bună calitate, situat în imediata apropiere de centrul orașului, numai bun pentru livada de cireși a Colectivei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
neamul e neam și l-am descoperit prin ceața minții pe fratele nanei, Panaite, învățător și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. Și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu care salariu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Pe urmele lui Creangă” - Dacia Literară, iunie, 2009,p.52 AMINTIRI DIN COPILĂRIE (fragment) Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la c apăt, de crăpau mâțele jucându‐ se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de c are mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de‐a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din casă, C-o șfară de ibrișin De la mândra mea din sin. 344 Frunză verde Afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. Murgul paște și nechează, Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai plânge Nu vărsa lacrimi de sânge
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
trebui să le urmeze progeniturile sale. - S-au schimbat vremile, reflecta țăranul. Înainte era pămîntul. Pe loaze le purtai într-o cămeșă pînă li se făcea rușine că n-au izmene. Numai să fi fost vrednic ca să le cumperi o șfară de moșie. Acuma-i ușor, că intră prin slujbe. Dar pentru asta trebuie carte. N-ai carte, n-ai parte, conchidea el înțelept. Barem cu „liciu” să-i văd, că le găsesc eu loc. În chefereu ori pe la poștă. Mă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cîte un vițel cumpărat din iarmaroc. Abia căpătaseră cîțiva oameni pămînt și, cine se lăudase că le-a dat și le-a dres, venea acu să-l ceară înapoi, ba încă și pe cel moștenit. Asta e șmecherie: „ține, tu, șfara asta, pe urmă dă-ne nouă tot pămîntul”. Se mai amăgiseră odată cu întovărășirea. Oamenii au făcut-o mai mult de silă și, ce-a ieșit, iaca: a crescut în pîntec calicul, Nică a lui Grigoraș. Păi lupta asta de clasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
răsuci moșneagul în pămînt. Pentru ogorul nostru a vărsat el sînge la Oituz. De fapt nimeni nu voia să dea nici un pumn de țărînă. Șiașa era puțină, iar copii puzderie. Ce să le lași? - Păi, oameni buni, dacă vă uniți șferile la un loc, ați scăpat de grija asta. Nu le lăsați decît bunăstarea. - Care bunăstare? Să stai cu lingura în brîu ca s-auzi cum trage clopotul la cazan? Noi sîntem țărani. Pe noi ne scoală ciocîrlia. Nu știm lucra
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
datoria bătând la noi, sau -mai bine zis — la neobișnuita noastră îmbrăcăminte de drum. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți ideile principale. 2. Povestiți fiecare fragment. 3.Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: potecă, revărsatul zorilor, revolver, colțun, șferi negre, boccea, răgaz, cupeaua, chipiu, țintă. Pietrele Doamnei (folclor) Legenda locului ne povestește că pe la anul 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-ar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
două personaje implicate. B. Text literar din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă 56ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-i pe toată lumea."309 Complementaritatea vorbire directă vorbire indirectă, din cadrul discursului poetic, învestește cucul cu puteri justițiare care restabilesc ordinea existențială în cursul vieții: "Cucule, pană surie, / Pe cine-oi avea mânie / Blestemă-l străin să fie; / Că nu-i șfară / Ca străinătatea-n țară. / Și tot mă întreabă cucul, / De ce nu am glas ca dânsul. Cum să am glas de cuc, / Dacă plâng până mă culc? / Cum să am glas de om, / Dacă plâng până adorm?"310 Simbolistica antinomică a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]