43 matches
-
mă întorc și zic: poetul s-a născut român! Următorul volum, apărut în 1989 - Așa cum sunt (Editura „Eminescu”) exprimă autenticitatea creației poetului din punct de vedere tematic și stilistic, cultivator frenetic al metaforei, al travaliului liric sub semnul Cântecului: „În șiștarul luminii/ cuvintele limbii române/ scânteiază/ aidoma ciutelor/ care pasc/ în patria viselor./ Scăpărătoare vioară,/ inima dorului ... / Înțeles/ ce-l așez/ azi,/ în capul mesei/ și spun: pace vouă cuvintelor...” Aflat sub protecția unui Daimon generos, Theodor Răpan este într-o
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
focurilor de sub cazanele de țuică iar când venea vremea îi însoțeam la locurile stabilite și ajutam la ștergerea oricăror urme ale locului unde a existat până atunci vreun salcâm. Seara coboram împreună cu vitele și prima mea grijă era ca să spăl șiștarul și ceaunul cel mare pregătindu-le pentru laptele pe care bunica mea îl mulgea de fiecare dată iar mai mereu, mă mai întindeam cu fața în sus lângă șiștar și mă străduiam ca să prind în gura deschisă jetul de lapte
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
Seara coboram împreună cu vitele și prima mea grijă era ca să spăl șiștarul și ceaunul cel mare pregătindu-le pentru laptele pe care bunica mea îl mulgea de fiecare dată iar mai mereu, mă mai întindeam cu fața în sus lângă șiștar și mă străduiam ca să prind în gura deschisă jetul de lapte călduț pe care îl mulgea. Când era aproape gata înhățam șiștarul aproape plin și coboram cu mare grijă până lângă prispă unde mămăliga cea mare era aproape gata și
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
bunica mea îl mulgea de fiecare dată iar mai mereu, mă mai întindeam cu fața în sus lângă șiștar și mă străduiam ca să prind în gura deschisă jetul de lapte călduț pe care îl mulgea. Când era aproape gata înhățam șiștarul aproape plin și coboram cu mare grijă până lângă prispă unde mămăliga cea mare era aproape gata și chiuiam de bucurie la auzul bolboroselii laptelui turnat în ceaunul din care tocmai fusese răsturnată mămăliga iar cu linguroiul cel mare mestecam
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
Pascu, publicat în Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016. Laptele mi-l beau târziu doar în serile de vară când ulcică-s plină ochi și târziul mă omoară și spre ochiul meu albastru, înflorat și smălțuit, scurg cu grijă-încet, șiștarul, în azuru-mi liniștit. Tot ulcică, drag pământ, le sunt și florilor casă când, culese din grădină, oamenii mă pun pe masă și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
pâine rotocoală, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, ... Citește mai mult Laptele mi-l beau târziu doar în serile de varăcând ulcică-s plină ochi și târziul mă omoarăși spre ochiul meu albastru, înflorat și smălțuit,scurg cu grijă-încet, șiștarul, în azuru-mi liniștit.Tot ulcică, drag pământ, le sunt și florilor casăcând, culese din grădină, oamenii mă pun pe masăși m-așează delicat pe un macrameu scrobitori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit.Tot Olarul, măiestrit, mă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
cercetați documentele de arhivă, apoi, om mai vorbi... Libertatea de opinie nu este nici ea - după cum rezultă -, apanajul dumneavoastră. Mai mult, v-ați înfuriat precum un taur aflat la coridă, când vede culoarea roșie și „ați dat cu copita, răsturnând șiștarul”. Din fericire, n-a fost nicio pierdere pentru că sub calota dumneavoastră craniană se petrec lucruri ciudate. Prof. octogenar T.B.Ș.: Pentru a înțelege și domnia sa (doamna M.D.P. - n.n.) cine a fost personajul istoric Nicolae Ceaușescu, facem un scurt suriculum vite
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
plin de flori, de mușcate și crăițe multicolore, stau la taifas cu starețul Teofil. Cei îndrituiți cu grija animalelor, stau pe scăunele, ascunși sub burțile vacilor, storcând din ugerele pline laptele curat și bun a cărui grăsime se așterne pe șiștar. Apoi oamenii hrănesc și adapă animalele și se aude zornăitul lanțului cu care sunt legate de stâlpul staulului. Se închid ușile grajdului. Călugării merg spre chiliile lor, pregătindu-se de vecernie, după care toaca îi cheamă la masa de seara
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare toarnă lapte Și mult a curs și tot nu e de-ajuns E-atâta alb, că timpul pare scurs Dar vrem ca să mai ningă încă-o noapte. Și-atunci când de pe ceruri o vrea să fugă luna Deasupra de nămeți ce
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare toarnă lapte Și mult a curs și tot nu e de-ajuns E-atâta alb, că timpul pare scurs Dar vrem ca să mai ningă încă-o noapte. Și-atunci când de pe ceruri o vrea să fugă luna Deasupra de nămeți ce
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
un par, o clăti, se spălă pe mâini, apoi își umezi buzele sorbind rațional din lichidul răcoros. Nu mai avea timp de dus la fântână. Vaca trebuia mulsă. Peste un sfert de ceas se-ndrepta tăcut spre poiată c-un șiștar și-un ibric plin cu apă călduță, urmat în tăcere de un motan tărcat. Deschise ușa grajdului, așeză cu grijă ciuveiele pe un tamburel, apoi privi scurt spre țarcul vițelului. Portița tremura zgomotos impinsă cu putere de Trotinel. Florica, cu
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
Își făcu semnul crucii. Podul palmei împrăștia cu grijă apa din ibric pe fiecare colț al ugerului. Buzele-i arse de soare șușoteau o rugăciune. Degetele mâinii drepte patrulau calculat de la o țâță la alta. Lichidul alb proiectat pe fundul șiștarului zornăia sacadat. La început metalic, apoi, pe măsură ce vasul cu coadă de castor se-ngreuna, țârâitul se transforma într-un vâjâit pătrunzător ce se pierdea rapid în volumul spumos. Treptat, jetul miraculos se-ncăpățâna să nu mai țâșnească. Pierzându-și răbdarea
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
se-ncăpățâna să nu mai țâșnească. Pierzându-și răbdarea stăpânul o mustră ironic: - Florică, Florică, l-ai ș-ascuns?! Te hrănesc, te-adăp ... degeaba?! În boxă, agitat, Trotinel continua să împingă portița pe-alocuri sfărmată. Bătrânul se ridică greoi, așeză șiștarul cu grijă-ntr-un colț să nu se răstoarne. Eliberă calea vițelului apoi, însoțit de motan, porni spre casă cu vasul pe trei sferturi plin. - Atât ai luat?! îl întrebă mirată consoarta. - I-am lăsat mai mult zghihuitului căci de
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
acolo ți-e locul. Bătrânul acoperi oalele cu două căciulițe dacice de lut și le piti cu grijă după plită. Sus pe poliță hornului, deasupra cenușarului, stătea ghemuit un boț de mămăligă înfășurat în ștergar. Cu lehamite îl aruncă-n șiștar amestecându-l cu laptele de pe fund. Undeva pe prispă lângă un castron cu smalțul sărit Gogu-și plimba mustățile smiorcâind stăruitor. - Te-a răzbit, ai?! Păi ce eu am mâncat? Se-nserase de-a binelea și el tot trebăluia prin curte. Ba
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
Ioan Paul II a inițiat procesul de beatificare pentru Popiełuszko, considerat martir creștin. (sursa Wikipedia) moșoaică, moșoaice, s.f. (reg.) - ulcică (de 1/2 l). (sursa D.E.X.) a zghihui, zghihuiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.; Var.) - a zbihui (sursa D.E.X.) șiștar, șiștare, s.n. - vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistar s. n.] - Din sl. Šestarŭ. (sursa D.E.X.) ; în zona noastră se folosea și varianta șitar
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
Paul II a inițiat procesul de beatificare pentru Popiełuszko, considerat martir creștin. (sursa Wikipedia) moșoaică, moșoaice, s.f. (reg.) - ulcică (de 1/2 l). (sursa D.E.X.) a zghihui, zghihuiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.; Var.) - a zbihui (sursa D.E.X.) șiștar, șiștare, s.n. - vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistar s. n.] - Din sl. Šestarŭ. (sursa D.E.X.) ; în zona noastră se folosea și varianta șitar, fără
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
D.E.X.) ; în zona noastră se folosea și varianta șitar, fără al doilea ș. ibric, ibrice, s.n. - în cazul de față denumire atribuită unei căni de tablă, de jumătate de litru. ciuvei, ciuveie, s.n. - obiecte casnice ; în cazul de față: șiștarul, ibricul, moșoaica, strecurătoarea etc. reavăn, adj. - 1. v. jilav. 2. răcoros, rece, (înv.) răcoare. (sursa D.E.X.)
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
Acasa > Poezie > Credinta > BOBOTEAZA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Leverkusen, Vineri, 6 Ianuarie 2017 Se umplu de lumină ochii mei, Precum de lapte se umplea șiștarul, Odată, știu, că nu vedeam cu ei, De prea aproape ce-mi era hotarul... În zori de zi, cu fratele de mână, Sub cerul înghețat de Bobotează Mergeam cântând Iordanul la fântână Și raza lui de-atunci mă luminează, Iar
BOBOTEAZA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1483691211.html [Corola-blog/BlogPost/368858_a_370187]
-
de penticostali (1,55%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Giurgeni", făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era alcătuită din satele Băneasa, Fundu Șiștarului, Giurgeni, Golani, Muncelul de Jos și satul de reședință Valea Ursului, ele având o populație totală de 1495 de locuitori ce trăiau în 358 de case. În comună se aflau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi (dintre
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
biserică și o școală mixtă cu 17 elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, iar satele Zorile și Izvoarele au fost desființate și comasate cu satul Muncelu de Jos. Satul Chiliile a fost alipit și el comunei Valea
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
Sinope, rămas la un moment dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, cu baza mare jos, făcut din doage legate cu cercuri
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, cu baza mare jos, făcut din doage legate cu cercuri și folosit mai ales la
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
drumul, fântâna, ploaia, caii, tot atâtea realități identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de pământ, îl încântă senzația de Imponderabilitate: "Eram numai omul pur / Din ceea ce sunt / Cum să vă spun!" Jubilație fără rezerve: "Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho, plugușor mititel Cu rotițele de fier Trag băieții vârtos de el; Plugușor cu șase boi, Cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]