162 matches
-
Gheorghe din municipiul Râmnicu Vâlcea, unde s-a transferat în anul 1933, găsind biserica deteriorată, cu crăpături în zid și în acoperiș, încât ploaia pătrundea în sfântul lăcaș, iar casa parohială, veche și dărăpănată, susținută de proptele și acoperită cu șiță, era gata să cadă. În patru ani, cu fonduri strânse de la enoriași, a restaurat complet biserica. A rezidit cele două turle, a refăcut acoperișul cu tablă plumbuită pe turle și galvanizată pe biserică, a înlocuit tencuiala în exterior și a
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
le fie spre veșnică pomenire a tot neamul și fiilor în anul de Hristos 1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul Râmnicului”. Mănăstirea a fost încăpriorată și acoperită cu șiță. În altar sunt inscripții despre Nicolae Pleșoianu și picturi vechi, iar cele din naos și pronaos sunt afumate de, poate, tone de lumânări care au ars în timpul veacurilor trecute. Datorită vechimii Mănăstirea Pleșești a fost declarată monument istoric, chiar dacă nu
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
moartea. Nu la mult timp după această apariție Bican a murit. Să fi fost un blestem, o pedeapsă sau o minune? De atunci nimeni nu a mai îndrăznit nici să pomenească de pictura cu moartea. 2) Anii au trecut și șița de pe acoperiș a putrezit. Enoriașii care aparțin de această mănăstire au făcut toate demersurile pentru a primi aprobarea de înlocuire a acoperișului cu șiță nouă și cu toată lemnăria nouă (grinzi, căpriori), precum și pardoseala din interior,( la fel de putredă). Au donat
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
nu a mai îndrăznit nici să pomenească de pictura cu moartea. 2) Anii au trecut și șița de pe acoperiș a putrezit. Enoriașii care aparțin de această mănăstire au făcut toate demersurile pentru a primi aprobarea de înlocuire a acoperișului cu șiță nouă și cu toată lemnăria nouă (grinzi, căpriori), precum și pardoseala din interior,( la fel de putredă). Au donat și sume de bani, fiecare după posibilități, pentru procurarea materialului lemons. Aportul substanțial a venit de la Domnul dr. Pârșcoveanu Ilie ca recunoaștere și prețuire
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
cei dragi din familie (soția, Simona, profesor și socri- familia Bulacu), care au trecut prea timpuriu la cele veșnice. Pentru că la pictură nu au avut „dezlegare„ niciodată, cu partea lemnoasă nu aveau cum să strice autenticul epocii. Totuși, pentru siguranță, șița a fost făcută la fața locului de meseriași în arta lemnului din zona de munte, de pe lângă Horezu. Toate lucările s-au executat în anul 1992 sub stricta supraveghere a doctorului Adrian I.Pâr- școveanu, fiul domnului dr. Ilie Pârșcoveanu. Tot
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
l-a rugat s-o lase la „palatul” ei din Strâmba și după aceea se poate duce la cârciumă să petreacă. Așa își alinta bătrâna căsuța ei „palatul meu” , o clădire înaltă, construită din bârne de stejar și acoperită cu șiță, care arăta destul de frumoasă, fiind recunosacută de departe după pridvorul plin de mușcate multuicolore, tot timpul anului. Doftoroaia, care nu muncise niciodată la câmp, iubea florile ca pe ochii din cap și făcuse aceeași pasiune pentru grădinița din fața casei, ca
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
la Peștișani”, iar din partea Asociației Culturale „România în lume”, prin președintele său executiv, generalul de brigadă Gheorghe Dragomir, o „Diplomă de excelență” pentru activitatea cultural-artistică care a avut loc în curtea căsuței demurgului (construită din bârne și druieți, acoperită cu șiță) din satul Hobița, (Secțiunile „Teatru” și „Tradiții populare Românești”, eveniment care s-a desfășurat cu ocazia celui de al XIII-lea Congres Internațional de Dacologie „Brâncuși 2012 - Pietrele dacilor vorbesc”. *Elevii artiști din cadrul Colegiului Național „Emanuil Gojdu” Oradea prezenți la
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
Autorului Voinicul mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n coperiș și-o vatră la intrarea-n două cămăruțe. Sărmanii nu știau ce-i cântul, vorba de-alint și joaca de copii, dar le vedeau voia lor bună și spusul feței cu strâmbături de gură. În schimb știau ce
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
dat, copilul le-a răspuns de undeva de departe, în spatele lor: - Aișea, aișea sus sunt! Atunci, auzindu-l, s-au oprit din alergat și, când s-au întors, au înlemnit: copilul era în vârful grajdului, călare pe coama acoperișului de șiță. Bunicul lui a alergat atunci într-un suflet spre grajd, strigând și dând din mâini: - Stăi acolo-șa, Sebastian, nu te mișca, viu eu acuș’ să te dau jos. Până să ajungă la el, copilul era deja jos, în fața grajdului. Construcția
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
știu ce-a mai răspuns mama, ea a luat hotărârea să stea pe loc, să mai vadă încotro bate vântul, până atunci să ne urcăm pe casă și să aruncăm apă cu căldările și donițele, să îmbibăm țolăraia ca să salvăm șița, care ar fi ars prima, era chiar o provocare pentru o întețeală a incendiului, că stătea să se întindă cu repeziciune în tot satul. Când m-am urcat în podul casei, primul lucru pe care l-am avut în vedere
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
zid de piatră de râu și calcar de stâncă până la etaj, în grosime de 70 de centimetri iar etajul este înălțat din cărămidă, zidul având o grosime de 60 de cm. La început, noua construcție a fost învelită cu șindrilă (șiță), executată de oameni de-ai locului, abia mai târziu adăugându-i-se alte rânduri de șiță, pentru ca după războiul întâi mondial, localul să fie acoperit cu tablă. Școala se compune dintr-un singur corp omogen, structurat în două pavilioane, identice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
centimetri iar etajul este înălțat din cărămidă, zidul având o grosime de 60 de cm. La început, noua construcție a fost învelită cu șindrilă (șiță), executată de oameni de-ai locului, abia mai târziu adăugându-i-se alte rânduri de șiță, pentru ca după războiul întâi mondial, localul să fie acoperit cu tablă. Școala se compune dintr-un singur corp omogen, structurat în două pavilioane, identice ca mărime și împărțirte în încăperi funcționale. Fiecare pavilion este împărțit, la parter în patru săli
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
părinții, Omorâți de spadă...pe tot sfinții Că mă voi răzbuna Omorând o sută de spahii cu mâna mea! OHABNICUL CONSTANTIN Și de unde e, ți-a spus? MIHAI ( Arătând cu brațul în direcția unde se văd câteva case acoperite cu șiță și paie.). Stă în satul acela pe munte, sus, La doi bătrâni de care îngrijește Și pe la ohabnici muncește! Din depărtare se aude un cântec de fată, din ce în ce mai aproape. CETAȘUL POSTELNICUL Să mă ierți, te întreb fără teamă, Pe fată
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
ȚAȚA MARIOARA MOȘOIULUI, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Peste drum de prima școală, o casă mare cu poartă-naltă, gărdit zăbrelit cu șipci și coperiș de șiță-n două ape, din vânzol de voci muieratice se înalță vie vocea în putere a Marioarei Moșoiu, o femeie puțintică-n trup dar meșteră la potriveala vorbei. - Pe vremea când eram copchilă nu ieșeam din vorba ălor mari că primeam
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tata_marioara_mosoiului_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
Era o frumusețe. (După ce casa s-a stricat în 1970 pentru a construi alta nouă, tata mi-a dat mie piatra gaterată făcându-mi o alee în curte. Unele pătrate erau tocite de vreme). Podurile erau pline de blană și șiță, saci cu făină și mălai. Podul peste clădirile din cărămidă din curte era clădit tot pe șine solide în formă de „u”, pe care erau zidite bolți din cărămidă pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai ales platoșe de 1,5 m. pentru șiță. Toată iarna Iosif și apoi Costel băga șițari și confecționau șiță în salonul încălzit. Până-n primăvară făceau mii de pachete care erau încărcate în mașină și transportate pe Vlașca unde se căuta fie pe bani, fie pe porumb și grâu
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai ales platoșe de 1,5 m. pentru șiță. Toată iarna Iosif și apoi Costel băga șițari și confecționau șiță în salonul încălzit. Până-n primăvară făceau mii de pachete care erau încărcate în mașină și transportate pe Vlașca unde se căuta fie pe bani, fie pe porumb și grâu. Un fel de schimb avantajos, de produse. Îmi povestea bunica numai
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
În tact ușor”. Cei mai în vârstă stau mai la o parte privind și ciocnind o halbă de bere sau un pahar cu șpriț de vin de Drăgășani, încropit cu sifon de la Costică Hiru, comerciantul. Din când în când, pe șița de pe case sau prin pomi, se aud gaițele sau se zăresc „cocostârci înfipți într-un picior” ce „dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor”. În colț, la Pantilică, un dulap și o tiribombă mică, învârtită de Gheorghe Netotu', îi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și țapinari, stând la taifas și punând la cale începerea sezonului de plutărit pe râul Doamnei Clara. Oameni vânjoși, ai căror mușchi se văd proeminenți prin albul imaculat al cămășilor sau al cioarecilor din dimie albă. Toată iarna au făcut șiță, cu care vor merge toamna în Vlașca, să o schimbe pe cereale. Se mai pune și de câte o nuntă, că se mai fac până la lăsatul secului, intrarea în Postul Paștelui. Se tocmesc bucătarii, porcii și vițeii pentru nuntă sunt
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
după aspectul ,,bătăturii” și ale împrejurimilor casei. Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul, se afla o fântână, cu ghizdurile de ciment, cu două găleți cu lanț
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
tivește și calcă cu mașina cu tăciuni aprinși, pe care o tot învârtește până amețește dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite într-o simetrie aproape perfectă - precum configurările misterioase din platoul arid de la Nazca (din Peru) ale presupușilor invadatori extratereștri
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
toate culorile, podul căsii unde taică-meu își ținea cojoacele, pieile de porc și de vițel ca să-și facă opinci, precum și nelipsitele bâte din lemn de corn, trecute de trei ori prin foc, ca să le întărească, și acoperișul piramidal din șiță de brad. Acolo, în hodăița aceea, am crescut cu toții: patru copii, părinții și bunicii noștri, la lumina palidă a lămpii, cu gaz lampant, cumpărat de la singurul magazin sătesc, gestionat de nea Bădiță, un om bun ca pâinea caldă. Acum, Hodăița
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]