81 matches
-
Sasanid (Irak si Iran), extinzându-se spre Asia Centrală și Vestică, cucerind și ocupând teritorile bizantine ca Siria, Palestina, Egiptul, Africa de Nord și Spania, ajungând până în sudul Franței, formându-se imperii: Califatul Omeiad care practica sunnismul , urmat de Califatul Abbasid care practica șiismul (ulterior sunnit). Constantinopolul a fost invadat în două etape, dar fara succes. Orașe precum Cordoba sau Bagdad devin centre culturale și științifice, unde se construiau biblioteci în care cărturarii preluau textele grecilor antici, dezvoltând ramuri ale medicinei, ingineriei, astronomiei și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
punct de vedere istoric, se disting mai multe perioade ale dezvoltării arhitecturii safevide: Primul șah al dinastiei, Ismail I, a urmat o politică destul de intensă în cea ce privește restaurarea unor edifici din diferite orașe asociate cu anumite personalități ale șiismului, orașe precum Karbala, Najaf sau Samarra din Irak și Mashhad din Iran. Monumentele din Tabriz, capitala noului imperiu au fost și ele restaurate. Alte lucrări importante au avut loc la Ardabil, locul unde se află înhumat șeicul Safi-ad-Din, strămoșul dinastiei
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
pavilioane, dar au fost restaurate și monumente mai vechi precum Marele Bazar sau Moscheea Jameh, cea mai veche din oraș. Principalul arhitect al acestei perioade este Shaykh Bahai. De asemenea, au avut loc numeroase lucrări la vechile orașe sfinte ale șiismului, moscheile și sanctuarele de acolo fiind acoperite cu aur. Sub patronajul ultimilor șahi au fost construite edificii de dimensiuni mai mici în comparație cu perioadele anterioare. Pavilionul Hasht Behesht este un exemplu fiind compus din opt cămăruțe dispuse circular în jurul unei clădiri
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
de "Khalifat Allah"-locțiitorii lui Allah, ai căror teologi erau reticenți. Au organizat administrația, Moawiya atrăgând elitele provinciale și tolerând formele tradiționale, rezervând funcții pentru arabii kuraișiti. De asemenea, au apărut schismele ce au marcat islamul de-a lungul secolelor. Șiismul, ca doctrină, afirmă succesiunea la califat pe linie directă a urmașilor profetului, ce proveneau din Fatima, fiica acestuia, și Ali, ginerele său. Singurii califi legitimi erau fii lui Ali, Hasan și Husein, născuți la Fatima. Unii musulmani credeau că Mahomed
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
unui marș prin deșert, Husayn și 72 de membri ai familiei sale sunt înconjurați de trupele lui Yazid, fiind înfometați și uciși. Tragedia de la Karbala din dată 10 octombrie 680 marchează uciderea familiei nepotului profetului, al-Husayn, eveniment care a inițiat șiismul și este comemorat de șiiți în cadrul festivalului Ashura, cu piese de teatru și procesiuni de autoflagerare. Locurile pustii din Siria și Iordania erau zone proprice de odihnă sau spații de agricultură. În 674-678 trupele islamice avansează pe teritoriul bizantin și
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
un general fatimid din Egipt , de origine kurdă (turco-iraniană) , reușește ca în anul 1171 să cucerească Cairo și să-i înlăture pa Fatimizii șiți . Înființează Dinastia Ayyubizilor și se proclamă "Sultan al Egiptului" , înființând și Sultanatul Ayyubid . Deasemenea Saladin , înlocuiește șiismul cu sunnismul și transformă Moscheea șiită Al-Azhar din Cairo , care era centru al misionarismului șiit , într-o școală de teologie islamică sunnită . După organizarea administrativă a Sultanatului Ayyubid , Saladin începe un Jihad împotriva statelor cruciate din Siria și Palestina , și
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
puternică fiind Safet Butka . Pe de altă parte, Baba Ali Tomori, un lider al mișcării Bektash, propune reformarea credinței islamice pentru ca aceasta să supraviețuiască în Europa. (...)soluția, pentru el, era promovarea versiunii Bektashi, non-sunită a islamului (într-un fel asimilată șiismului, dar cu o componentă mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca Dora d’Istria și Margaret Hasluck). Într-adevăr, pentru Baba Tomori era necesară întoarcerea la islamul original al Profetului, pe care
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
Portalul este, de obicei, un pretext pentru o abundență de decor sculptat. Tradiția madrasei continuă în Anatolia, în secolele XIV și XV; apoi, sub otomani, aceste clădiri sunt integrate în complexe imense. "Ayyubizii "au fondat multe madrase pentru a elimina Șiismul, după dispariția Fatimizilor din Egipt. Salah al-Din , în special, a pus să se construiască multe madrase în Cairo și în Siria, precum madrasa Firdaws în Alep (1243). Găsim încă influențe anatoliene la aceste clădiri. Fără îndoială, epoca "mamelukă este perioada
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
și, mai ales, pentru sfinți. Această arhitectură s-a născut în partea de est a ariei islamizate, adică în Iran, unde se practicau multe religii cu moduri diferite de a trata defuncții și unde șiiții dominau. Prin dimensiunea sa martirială, șiismul a favorizat apariția de mausolee, care servesc ca loc de rugăciune și de invocarea a sfinților, așa cum este cazul, de exemplu la Mașhad cu mormântul imamului Reza. Mormintele sfinților sunt numite imamzadeh. Două forme apar în special : mausoleul sub cupolă
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
Șiismul (شيعة / " Shīʿah") este o ramură a islamului predominantă în Iran (95%), Azerbaidjan (85%) și Irak (65%). Se consideră că ultimul profet este întemeietorul acestei ramuri, și care a spus celor ce credeau în el despre adevărata cale a islamului. Șiiții
Islamul șiit () [Corola-website/Science/303471_a_304800]
-
partidul lui ‘Ali"") urmașii partizanilor lui ""’Ali"", văr și ginere al profetului Muhammad, care încarnează legitimitatea casei Profetului (ar.: أهل البيت""Ahl al-bayt"") împotriva celor 3 califi (Abu-Bakr, Omar și Osman) care au domnit în locul său și împotriva descendenților acestora. Șiismul duodeciman ""cu 12 imami"" pune accentul pe caracterul mesianic al acestor imami, autorizați să practice reflecția (arabă: اجته""iğtihăd"" ""efort de a înțelege") ceea ce-i îndreptățește să interpreteze Legea divină și chiar de a-i aduce amendamente. Cel de-al
Islamul șiit () [Corola-website/Science/303471_a_304800]
-
arestat. A fost eliberat în aceeași zi și a declarat că arestarea a fost complet neprovocată. Majoritatea educației în Arabia Saudită se bazează pe material religios wahhabit sunit. De la vârste fragede, elevii sunt învățați că șiiții nu sunt musulmani și că șiismul este o conspirație pusă la cale de evrei, de aceea șiiții sunt pasibili de moarte. Profesorii guvernamentali wahhabiți, precum Abdulqader Shaibat al-Hamd, au proclamat la posturile de radio oficiale că musulmanii șuniți nu trebuie „să mănânce mâncare șiită, să se
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
căsătorească cu ei, sau să-i lase să-și îngroape morții în cimitire musulmane”. Guvernul a restricționat numele pe care șiiții le pot pune copiilor, în încercarea de a-i descuraja să-și facă publică identitatea. Textele saudite sunt ostile șiismului, caracterizându-le adesea drept o formă de erezie mai gravă decât creștinismul sau iudaismul. Deoarece atitudinile anti-șiite sunt inoculate de la o vârstă fragedă, ele sunt transmise din generație în generație. Ele nu se regăsesc doar în textele scrise (adesea caracterizând
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
caracterizându-le adesea drept o formă de erezie mai gravă decât creștinismul sau iudaismul. Deoarece atitudinile anti-șiite sunt inoculate de la o vârstă fragedă, ele sunt transmise din generație în generație. Ele nu se regăsesc doar în textele scrise (adesea caracterizând șiismul drept o formă de erezie mai rea decât creștinismul sau iudaismul), dar și printre profesorii care predau în școli, chiar și în universități. Profesorii wahhabiți le spun adesea elevilor șiiți că sunt eretici. Profesorii care declară că șiiții sunt atei
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
seria Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - PNUD - (care aparține de Consiliului social și economic al Națiunilor Unite) referitor la Lumea arabă. Această interpretare suplă corespunde în parte cu școala juridică tradițională hanafită din sunism, și cu mai multe tendințe din șiism, de exemplu alevismul sau ismaelismul. Se pot decela anumite constante ale gândirii juridice islamice, care traversează atât timpul cât și spațiul/frontierele de stat. Explicația acestui fenomen unificator stă în unicitatea sursei (Coranul, Tradiția) care stă la baza viziunii juridice
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
ai Academiei, dintre care destui n-au nici măcar un articol științific publicat într-o revistă de specialitate internațională, în timp ce mulți alții nu-s deloc citați. Majoritatea musulmanilor sunt sunniți (85-90%) iar o largă minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate în cadrul Șiismului, comunitate ce numără 7-11 milioane de persoane. În țară sunt și câțiva practicanți ai sufi. Cea mai înaltă autoritate religioasă islamică este Președinția Cultelor (în ) care interpretează școala de drept Hanafi și este responsabilă pentru reglementarea funcționării celor de moschei
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
prin respectarea strictă Coranului și a Sunnei și este foarte apropiată de mișcarea salafistă. Aceasta respinge ideea de inovație și condamnă abaterile religioase sau politice care au apărut de-a lungul istoriei califatului, începând cu kharigismul și toate formele de șiism. Acesta este și motivul pentru care Ibn Hanbal se opune principiilor școlii hanefite care acceptă, pe lângă izvoarele primare al dreptului canonic, opinia personală rațională. Printre elevii lui Ahmad Ibn Hanbal s-au numărat cei doi fii ai săi, Salih (m.
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
fiind cel de-al treilea Imam și succesorul de drept al Profetului. Musulmanii șiiți consideră comemorarea evenimentelor tragice prin Ashura ca reprezentând o punte de legătură profundă între ei și Dumnezeu. Ashura reprezintă lupta împotriva opresiunii și a injustiției în cadrul șiismului, făcând referire la acest eveniment istoric. Șiiții fac pelerinaje la mormântul lui Husayn în timpul acestei sărbători, la altarul de la Karbala, în Iraq. Celebrarea are loc în a zecea zi a lunii musulmane, Muharram și continuă încă 40 de zile, până în
Sărbătoarea Ashura () [Corola-website/Science/333586_a_334915]
-
() a fost un orientalist de origine franceză, filosof, traducător, un cercetător la fel de important precum Ernest Renan sau James Frazer. Rolul lui Corbin este acela de a fi contribuit la înțelegerea școlilor filosofice ale șiismului iranian prin intermediul inițierii studiilor dedicate teosofiei orientale, contribuind astfel la decriptarea textelor islamice cu nuanțe sufite. a studiat la Sorbona Literele și Filosofia, la Ecole des Hautes Etudes, la Secția de Științe religioase și la Ecole des Langues Orientales, alături de
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
lumea imaginală să fie o realitate transfigurată și care subjugă corpul imaginal ( "jism miṯălī"), acesta cunoscând la rândul său realitățile create de Dumnezeu, în urma inițierii sufletului. Hermeneutica Cărții este de fapt o teorie care se referă la situația specifică a șiismului definit printr-o serie de fapte spirituale care stau la baza tuturor comunităților care își ghidează existența după înțelepciunea Cărții ( "ahl al-kităb" ) ( Corbin, 1971: 136). Ceea ce Corbin teoretizează este de fapt o hermeneutică spirituală comparată a cărei rezultat în urma analizei
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
a fost încorporat Imperiului Rus, alături de celelalte hanate din Azerbaidjanul de Nord. Populația hanatului era compusă de majoritatea azeră și de kurzi. Azerii în general erau sedentari, însă o parte din ei încă practica transhumanță, în timp ce kurzii erau nomazi. Triunchil șiism al religiei Islam a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât 20% din populația statului. După cucerirea rusească, din 169.155 locuitori ai zonei, 57.035 sau 33.8 % erau armeni, 84.089
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
este transmis la nivel global. O altă dovadă sunt chipurile conducătorilor (Hosni Mubarak, Gamal Abdel Nasser sau Bashar al-Assad) prezente pe bancnote, monede, străzi, afișe, birouri sau chiar statuile, cum a fost în cazul lui Saddam Hussein. Cât despre adepții șiismului, aceștia exprimă un profund devotament religios față de portretele celor mai importante personalități șiite, cum ar fi Ali. Contrar tradiției sunnite, la mormântul decedaților se poate așeza o fotografie, iar Ayatollahul Ali Al-Sistani a dat o fatwa prin care a permis
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
musulmanului. S-a cristalizat astfel adevărul revelat care definește sunna, adică faptele, vorbele și aprobările tacite ale Profetului, un fel de cod autentic de acțiune aprobat de către profetul Muhammad. De-a lungul istoriei islamice, fiecare dintre ramurile islamice importante,sunism, șiism, și sufismul au căutat îndrumare și inspirație în hadith. Deși din punct de vedere canonic nu sunt egale Coranului, hadith-urile au exercitat o influență la fel de mare asupra dezvoltării gândirii islamice. În hadith Muhammad este cel care vorbește, iar în Coran
Hadith () [Corola-website/Science/329203_a_330532]
-
ul este a treia ramură principală a islamului, după sunnism și șiism. Are o pondere cu mult mai mică decât celelalte două curente mari, fiind predominant în doar o singură țară, Oman (aproximativ 75% din populație). La nivel mondial, ibadiții reprezintă 3-4% din totalul musulmanilor. Singura țară din lume în care ei
Ibadism () [Corola-website/Science/335997_a_337326]
-
ultimul conducător abbasid și a distrus Bagdadul din temelii). Familia abbasizilor a luat puterea declarându-se apărătoarea unei anumite forme de legitimitate familială și religioasă, fără însă a fi adoptat și ideile, uneori heterodoxe, profesate de partizanii lor, adepți ai șiismului. Califatul nu a avut niciodată o armată mare, bine organizată și cu instrucție sistematică. Gărzile califale erau aproape singurele trupe regulate, formînd nucleul în jurul căruia gravitau comandanții locali, în funcție de tribul sau provincia din care proveneau recruții. Armata regulată "(gund)" sau
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]