81 matches
-
partidul lui Ali”) urmașii partizanilor lui ’Ali , văr și ginere al profetului Muhammad, care încarnează legitimitatea casei profetului (ar.: أهل البيت"Ahl al-bayt") împotriva celor trei califi (Abu-Bakr, Omar și Osman) care au domnit în locul său și împotriva descendenților acestora. Șiismul duodeciman „cu doisprezece imami” pune accentul pe caracterul mesianic al acestor imami, autorizați să practice reflecția (ar.: اجتهاد "iğtihăd" „efort de a înțelege”) ceea ce-i îndreptățește să interpreteze Legea divină, ba chiar de a-i aduce amendamente. Cel de-al
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
convertire a locuitorilor de către misionari a diverse secte și curente religioase de factură islamică. În acest creuzet al dogmelor, de cele mai multe ori divergente, tânărul Hasan Sabbah a dezvoltat un interes aparte pentru metafizică și misticism, aderând într-o primă fază șiismului duodeciman. De la vârsta de 7 ani, Sabbah a studiat în particular, într-o manieră autodidactă, diverse științe și aptitudini, devenind până la vârsta de 17 ani, maestru în chirologie, limbi străine, filosofie, astronomie și geometrie. Rayy era în perioada adolescenței lui
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
comunității, conform primilor teologi sunniți. De asemenea, prin imam se mai înțelege că este cel care îi conduce pe credincioșii musulmani la rugăciune. Se poate spune că imamul este sinonim cu noțiunea de „calif”. Cuvântul imam are două înțelesuri în șiismul duodeciman. Primul este acela de conducător, îi conduce pe ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai Profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului
Imam () [Corola-website/Science/318227_a_319556]
-
ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai Profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului imam, este necesar să se știe diferența fundamental între șiism și sunnism. Profetul Muhammad a avut trei roluri importante, și anume: el a fost cel cel prin intermediul căruia Dumnezeu a revelat Coranul . Totodată, el a fost cel care a pus în aplicare shari’a. Al treilea rol important al lui
Imam () [Corola-website/Science/318227_a_319556]
-
cincilea Imam. La Medina, el îi învața pe oameni. Unul dintre învățații săi a fost Abu Hanifa, fondatorul uneia dintre cele patru școli de jurisprudență. De la Ja’far s-au păstrat cele mai multe tradiții. Importanta sa este atât de mare pentru șiismul duodeciman, încât una dintre școli a fost denumită Scoala Ja’fari. Musa a trăit în perioada lui Al Mansur și Harun Al Rashid și este fiul celui de-al șaselea Imam. Și-a petrecut și marea parte a vieții la
Imam () [Corola-website/Science/318227_a_319556]
-
față de „tradiția strămoșilor”. „"Sunna" este veșmântul de deasupra și cel de dedesubt; la ei toate lucrurile trebuie să fie îndreptate spre "qibla", din respect pentru ea.” Șiiții duodecimani („cu doisprezece imami") formează, din punct de vedere numeric, principala ramură a șiismului. Religia oficială a Iranului încă din timpul dinastiei safavide, șiismul duodeciman este majoritar în Irak (55-65% din populație), numărând și importante comunități în Liban și Pakistan. Spre deosebire de ismaeliți și de zaydiți, șiiții duodecimani cred că al doisprezecelea imam de la Muḥammad
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
de dedesubt; la ei toate lucrurile trebuie să fie îndreptate spre "qibla", din respect pentru ea.” Șiiții duodecimani („cu doisprezece imami") formează, din punct de vedere numeric, principala ramură a șiismului. Religia oficială a Iranului încă din timpul dinastiei safavide, șiismul duodeciman este majoritar în Irak (55-65% din populație), numărând și importante comunități în Liban și Pakistan. Spre deosebire de ismaeliți și de zaydiți, șiiții duodecimani cred că al doisprezecelea imam de la Muḥammad și ʽAlī (ambii aflându-se pe un plan de egalitate
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
Allamah Muhammad Husayn Tabataba’i sau Seyed Mohammad Hossein Tabatabaei (16 martie 1904—7 noiembrie 1981) (limba persană:علامه سید محمد حسین طباطبائی) a fost unul dintre cei mai proeminenți gânditori contemporani specializați în filosofia islamică și șiism. Este cunoscut pentru realizarea exegezei coranice "Tafsir al-Mizan". S-a născut în Tabriz, Azerbaijan, în nord-vestul Iranului.A studiat la Najaf sub îndrumarea unor maeștrii precum Mirza 'Ali Qadhi (gnoză), Mirza Muhammad Husain Na'ini, Shaykh Muhammad Husain Isfahani ("fiqh
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
această lume. Filosofia lui se axează pe tratarea sociologică a problemelor umane. Alte două lucrări ale sale, "Bidăyat al-hikmah" și "Nihăyat al-hikmah", sunt considerate opere redutabile ale filosofiei islamice. Lui Tabataba’i îi mai aparțin și câteva tratate despre istoria șiismului. Unul dintre acestea cuprinde clarificările sale și expunerea credinței șiite ca răspuns la întrebările adresate de renumitul orientalist francez, Henry Corbin. Încă una dintre cărțile sale pe această temă, „Shi'ah dar Islam” a fost tradusă în engleză de către "Sayyid
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
reprezintă un termen general care desemnează mai multe interpretări ale islamului, al căror factor comun este negarea autenticității hadith-ului (în arabă: حَدِيث), astfel distanțându-se substanțial de concepția tradițională ale celor două mari rituri, sunnismul și șiismul . După cum sugerează și numele, coranism (în arabă: قُرْآنِيّة, de la القُرْآن, Coranul), adepții acestei orientări religioase consideră Coranul singura sursă a credinței islamice autentice. Conform coraniștilor, legea islamică (sharia
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
sec. X Pentru șiiți: legitimarea luptelor dintre musulmani a fost o operațiunei simplă, astfel că cei care respingeau învățătură șiită erau calificați drept „infideli”. Pe langă dar-al-Islam și dar-al-harb, măi apre și dar-al-imam, adică zona în care domină adevărată credință, șiismul. Lumea sunnita era resposanbilă pentru represiunile îndreptățea împotriva adepților lui Ali. Sunniții erau incluși în categoria dizidenților interni. Pentru sunniți: pentru ei , problema era reprezentată de definirea jihadu-ului, care trebuia îndreptat doar împotriva infidelilor. Va apărea ideea de jihad coercitiv
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
otomani au desemnat acțiunile împotriva emirilor anatolieni ca fiind defensive În timpul lui Murad ÎI apare argumentul conform căreia dinastia otomană avea descndenți până la Oguz Han, fiind adevărații moștenitori ai oguzilor. Războaiele împotriva safavizilor. La începutul sec. XVI, șahul Ismail proclama șiismul că religie oficială a statului sau și încerca să îl extindă. Problemă otomanilor era acea că în Anatolia tot mai mulți musulmani se coverteau la șiism. Începând cu Selim I, sultanii vor cere șeyh ul-Islam ca să legitimieze declanșarea ostilităților împotriva
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
adevărații moștenitori ai oguzilor. Războaiele împotriva safavizilor. La începutul sec. XVI, șahul Ismail proclama șiismul că religie oficială a statului sau și încerca să îl extindă. Problemă otomanilor era acea că în Anatolia tot mai mulți musulmani se coverteau la șiism. Începând cu Selim I, sultanii vor cere șeyh ul-Islam ca să legitimieze declanșarea ostilităților împotriva unui grup de musulmani, respectiv a Iranului șahilor safavizi. Somația este primul pas către pace, fiind considerată djihad-ul cel mai merituos, deoarece războiul era dus cu
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
ceilalți frați au ridicat pretenții la revendicarea dreptului la succesiune, drept care nu le-a fost acordat în timpul vieții lui Ja'far as-Sadiq. După moartea acestuia, trei dintre ceilalți fii și-au cerut dreptul simultan, fapt care a dus la divizarea șiismului în șase grupuri, două dintre ele fiind identificate ca secte ismailite timpurii. Majoritatea comunității șiite l-a recunoscut pe fratele cel mai în vârstă al lui Isma'il, 'Abd Allah al-Afțaḥ, ca fiind noul lor imam, aceștia au devenit cunoscuți
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Egipt. Hoja și buhurii sunt de obicei implicați în afaceri și finanțe. Au tendința de a evita politica, dar susțin educația și bursele. Institutul de Studii Ismailite din Londra a fost fondat în 1977 de Aga Khan , cu scopul cercetării șiismului. Ambele comunități au susținut proiecte despre conservarea moștenirii arhitecturale islamice adaptând-o pentru a îndeplini nevoile comunităților musulmane de azi. Au contribuit semnificativ, de asemenea, la cauze umanitare. Hoja este grupul majoritar condus de Aga Khan (Muhammad Șah Ibn Aga
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
l-l³h, Ab¿ Mu’ini’d-Dșn N³Ìir ibn Hosrow Marw³sș Qob³dy³nș (cred că un arab s-ar fi găsit În aceeași Încurcătură având a distinge Între Aristotel, Aristoxenes, Aristarh, Aristide, Anaximandru, Anaximene, Anaxagora, Anacreon și Anahars). Dar un lucru era sigur. Șiismul se scindează În două ramuri, una zisă duodecimană, care rămânea În așteptarea unui Imam dispărut și care urmează să vină, și alta care e cea a ismaeliților și ia naștere În imperiul Fatimizilor din Cairo, și apoi, din cauza diferitelor vicisitudini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
lui Mihai Viteazul cu Persia safavidă condusă de șahul Abbas I (1587-1629)5 nu au constituit probe care să motiveze fondarea unei discipline. Descoperirea de către Cantemir, într-o formă directă, a islamului sunnit și importanta sa sinteză despre diferențele dintre șiismul persan și sunnismul otoman nu au devenit în mod automat și descoperiri ale culturii române.Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane sau Historia incrementorum atque decrementorum Aulæ ottomanicæ aveau să fie descoperite la noi mult mai târziu în raport cu data apariției lor
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
chiar și după abolirea monarhiei prooccidentale în 1958, după părăsirea Pactului de la Bagdad și instalarea regimului Baas în 1963, Irakul a continuat să prezinte interes în ecuația geopolitică regională, datorită imenselor zăcăminte petroliere, dar mai ales poziției de bastion în fața șiismului fundamentalist emanat din Iran după 1979. Aceste coordonate particulare explică evoluția ascendentă a relațiilor bilaterale ale Irakului până în 1990, când menținea raporturi diplomatice cu peste două treimi (68,2%) din statele planiglobului. Abia odată cu agresiunea împotriva Kuwaitului din 1990, începe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumea, în varianta propusă de clerul șiit iranian. În fapt, sprijinind minoritățile șiite din statele arabe învecinate, Iranul încearcă să își susțină propriile interese geopolitice în regiune, pe care însă nu reușește să le promoveze la nivelul ambițiilor afișate de șiismul oficial iranian. comunitatea musulmană cuprinde cca. 340 milioane credincioși pe întreg spațiul arabofon (96% din populație), înregistrându-se doar două state arabofone în care Islamul este minoritar: Malta (1,5%) și Eritrea (45%). Însă chiar și în interiorul masei musulmane dominante
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
49 milioane credincioși (14% din populație). Deține ponderi mai însemnate în Irak (62,5% din populație - țara arabă cu cea mai numeroasă populație șiită), Bahrain (60%), Yemen (45-50%), Liban (34%), Kuwait (25%), Siria (16%), E.A.U. (16%), în ciuda faptului că șiismul se află într-un conflict doctrinar-confesional cu sunniții, ce pare ireconciliabil. Se remarcă o audiență mai mare a șiismului în statele arabe asiatice, ca o consecință a proximității cultural spirituale persane și mult mai redusă în Africa arabofonă (sub 5
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cea mai numeroasă populație șiită), Bahrain (60%), Yemen (45-50%), Liban (34%), Kuwait (25%), Siria (16%), E.A.U. (16%), în ciuda faptului că șiismul se află într-un conflict doctrinar-confesional cu sunniții, ce pare ireconciliabil. Se remarcă o audiență mai mare a șiismului în statele arabe asiatice, ca o consecință a proximității cultural spirituale persane și mult mai redusă în Africa arabofonă (sub 5% din comunitatea arabo-șiită). Nici șiismul nu a scăpat fracționărilor doctrinare interne, având numeroase facțiuni confesionale: șiiții duodecimani alcătuiesc cea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
conflict doctrinar-confesional cu sunniții, ce pare ireconciliabil. Se remarcă o audiență mai mare a șiismului în statele arabe asiatice, ca o consecință a proximității cultural spirituale persane și mult mai redusă în Africa arabofonă (sub 5% din comunitatea arabo-șiită). Nici șiismul nu a scăpat fracționărilor doctrinare interne, având numeroase facțiuni confesionale: șiiții duodecimani alcătuiesc cea mai mare parte din comunitățile șiite din Irak, Bahrain, Liban, E.A.U., Kuwait, Siria; zaydiții constituie baza comunităților șiite din Yemen, unde alcătuiesc un grup confesional
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în Siria și Yemen; druzii alcătuiesc o sectă derivată din ismaelismul fatimid, repudiată atât de sunniți, cât și de șiiți, răspândiți în Liban și Siria; alaouiții reprezintă un grup șiit minoritar situat în regiunea montană din nord-vestul Siriei, derivat din șiismul ismaelit. Ibadismul, o ramură minoritară a Islamului considerată eretică de către sunniți și șiiți, are o repartiție bine definită teritorial, respectiv în Oman, unde reprezintă confesiunea majoritară la care își declară apartenența 75% din populație. comunitățile creștine cuprind cca. 8,5
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
său familial originar: ele sînt totuși semnificative. Fouad Ali Salah Ali Tunisianul povestește că, pe vremea cînd era copil, îi plăcea să se refugieze în micuța moschee din satul său din sudul Tunisiei. Acolo el s-ar fi convertit la șiism după părerea lui, islamul dezmoșteniților. În ciuda lipsei de credibilitate a acestor "amintiri" din copilărie, trebuie să subliniem argumentul neașteptat al propagandei șiite din Maghreb contrazicînd sunismul trufaș al Ulemei a cărui influență anti-franceză s-a exercitat mult timp, pentru a
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și interconfesionale, terorism face imposibilă pacea acum și în viitorul previzibil. Cauzele religioase nu sunt mai puțin importante. În fiecare zi auzim despre atacuri și atentate ale sunniților asupra șiiților și invers, dar nu toată lumea de la noi știe ce înseamnă șiismul și sunnismul și ce anume le desparte. Nu am nici timpul și nu este nici locul aici, să intru în amănunte; cel mult aș putea trimite la o bibliografie, dar și aceasta umple o întreagă bibliotecă. Așa încât mă limitez, pentru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]