801 matches
-
euforie. A scrie înseamnă a ieși din labirint.” Marin Sorescu spunea că,, toți suntem curioși să știm cum zboară poezia, cu ce fel de aripi, pe care meridian înnodat la un capăt. La noi, în România, zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
colbul, tras de patru perechi de cai, biciuiți aprig de surugii. Acesta umbră din tristețea imensității provinciale cezaro-craiesti strică vioiciunea verdelui peisaj cu care copilul Eminescu venise de acasă. În această năvălire de zidărie germanica, bisericuța de lemn, învelita cu șindrila, mai sta că un semn al simplității pământului, până ce și aceea fu strămutata mai către margine, în Clocucica. Elevul Mihai Eminovici fu înscris în clasa a treia la școală primară cu pricina, primele două clase probabil că le făcuse la
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
trăiești, boierule!” Lumina de afară pătrundea greu în interior, iar fumul de la ierburile arse, pe care toți le fumau din pipe lungi încovoiate, dădea un miros ca de corlată, dar iute, unde se amestecă fumul lemnelor arse cu rășina din șindrila de brad. Îl poftiră să se așeze și să ia loc lângă bulibașa, care numai el hotăra ce și cum merg treburile într-o asemenea situație. - Boierule, zise bulibașa Mihai, eu te-am cunoscut de când am fost aduși și așezați
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
făcute zi de zi, ceas de ceas. Altfel familia ta sau dobitoacele curții mor de foame. Nu este timp de lenevire sau de-o cinzeacă la crâșmă. Întotdeauna este ceva de făcut. Mai bați un cui la gard sau la șindrila de pe acoperiș, mai mături frunzele moarte spre platforma de bălegar. Și acestea se transformă-n îngrășământ. Sau mai adâncești un pic rigola drumului să nu intre apa-n casă la o ploicică. Un gospodar se gândește la toate iar Dumnezeu
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. Văd
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vreme_estivala_george_baciu_1340039472.html [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
se prăbușească în orice moment peste copiii care dormeau toți într-un pat, de-a transversalul. Acoperișul, de mai mare mila, cred că și vântului îi era milă, altfel putea de mult să-l zboare cât colo. Jumătate era cu șindrilă, restul acoperit cu paie și stuf. Numai bună de muzeu! Directorul școlii era profesor de muzică. Îi plăcea să cânte la vioară, deci era un om sensibil și cu urechea dezvoltată, adică avea timpanul subțire, fîn. A auzit discuțiile profesorilor
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Si_totusi_sangele_apa_nu_se_face.html [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
departe de chei, puteai vedea o biserică singuratică, străjuită de un turn, pe un vârf de deal înecat în verdeață, numită biserica Radu Vodă. La o depărtare nu prea mare, se înălța silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de pășuni, întemeind primul popas de așezare omenească, în jurul căruia
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Articolele Autorului Sfințirea cozonacilor Întocmai ca-ntr-o carte de povești de spus la gura sobei, la poalele muntelui unde era casa noastră părintească, trăia un moș împreună cu baba sa într-o gospodărie veche, nu prea săracă, dar foarte veche. Șindrilele casei amenințau să zboare la fiecare vijelie mai puternică. Oarecum, casa era apărată de furiile vântului de livada destul de întinsă din preajma gospodăriei. De cum s-a topit zăpada, în jurul gospodăriei lor răsăriră flori rare de primăvară, sălciile începură să scoată muguri
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
chioșc din lemn năpădit de licheni, o bancă sau o masă șubredă de grădină, se iveau din mijlocul buruienilor. Casele de la marginea orașului erau aidoma unor mici gospodării țărănești. Multe dintre ele, construite din lemn sau chirpici, erau acoperite cu șindrilă sau cu carton gudronat. Erau scunde, înghesuite unele în altele sau cu mici intervale prin care te puteai strecura, pe porți scârțâitoare de lemn înnegrit, în curți cu cărărui pietruite, spații străjuite de rânduri de stânjenei, de tufe de dalii
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
românești, în ciuda valurilor potrivnice ale istoriei, a faptului că pe acest pământ au trăit și trăiesc mulți români patrioți. Dacă alteori am privit-o de jos, de la baza ei, acum am avut ocazia să îi văd partea superioară, acoperișul de șindrilă neagră, turla ce părea că se pierde spre cer și drapelul României care flutură la înălțime, reușind să învioreze peisajul prin culorile lui și să trezească un profund sentiment patriotic. De aici am putut admira în toată splendoarea lor răsăritul
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1441645948.html [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
adie inima-mi și învie, Deduce cântul ce mlădie izul de salvie, Inima din cântul păsărelelor în zbor, Aducând ideea poveștilor ca într-un fior... Ea: Toamna-i râsul de camuflaj cel fals, Ce nu acoperă nici cât de-o șindrilă, Pe casa năruită de somnul contrabas Și gândul păruit de-o emoție vibratilă. El: Dacă privindu-ți zâmbetul am adormit, Uitându-mă la gestul tău de curând ivit, Dintre ale tale profunzimi alese de vis, Căci privindu-te eu mă
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411635440.html [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
cutremurului din 1940 Biserica a fost grav avariată și restaurată în anul 1950. Inițial pictura veche a fost lucrată în frescă, în 1928 în ulei și în 1952, după restaurare iar în frescă. La început Biserica a fost acoperită cu șindrilă și ulterior cu tablă. Este înconjurată de un zid alcătuit din piatră și tencuială. Astăzi pereții exteriori ai Bisericii sunt grav afectați de igrasie și din această cauză slujbele religioase se oficiază în capelă. Acesta este lăcașul în care am
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
adusă de domnul Vladimir Tomoiagă de pe munte în amintirea bunicii căreia i-a aparținut și din respect pentru tradiții. Casa este construită din bârne îmbinate cu încheieturi tip coadă de rândunică, etanșate cu mușchi vegetal, are grinzi, este acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în vârstă de 90 de ani, care și-a dedicat toată viața cusutului și țesutului realizate în cea mai mare parte la lumina lămpii. Privită din exterior
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
poliță îngustă sage o carce ge rugăciuni,Iar în fingia* gi apă is ș-acuma tri taciuni.Maica Domnului suspina gin icoana afumata... SURA VECE-în grai-Ileana Cornelia NeagaSub streașână ge pădure pa gealu” Rotunduluișura vece îi umbrită ge cloamba* goronului.Șindrila îi putrezita, spartă ge piatră gin varăLasă ploaia și să scurgă pe pareți gin afară.Ieslea-i goală, numa” lanțu” ruginit-o, așteptândAltă marhă* să ia locul și s-o audă iar mugind.În cui spânzura scorbaciu”* iar pa poliță
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
alintat cu titlul de „metropolă”, după ce călătorise cu un tren tras de „o locomotivă tare jingașă”, căreia „mereu îi lăcrămează ochii când îi vine miros de ceapă” dinspre o comună limitrofă renumită prin cultura acestei agresive legume. Peste ani, în șindrila casei rămase de mult fără stăpânii ei de drept, care „s-au dus dincolo, să uite de cele rele”, mai plânge în hohote ploaia după juninca „comunizată”; amintirea păstrează și cele trei garnizoane preferate, din care ofițerul vechi de o
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
SURA VECE - ÎN GRÂI- Autor: Cornelia Neagă Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului SURA VECE -în grâi- Ileana Cornelia Neagă Sub streașână ge pădure pa gealu” Rotundului Sura vece îi umbrită ge cloamba* goronului. Șindrila îi putrezita, spartă ge piatră gin vară Lasă ploaia și să scurgă pe pareți gin afară. Ieslea-i goală, numa” lanțu” ruginit-o, așteptând Altă marhă* să ia locul și s-o audă iar mugind. În cui spânzura scorbaciu”* iar
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1494489728.html [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea și considerată astăzi monument istoric. Clădirea originală, cu pereți din paiantă, a fost demolată în 1965. Cea de astăzi a suferit mai multe modificări în timp: acoperișul din tablă a fost înlocuit cu șindrilă, stâlpii din beton au fost înlocuiți cu stâlpi de lemn ( între anii 1967 - 1975). În 1990 s-a realizat racordul la instalația termică și în 1993 s-a refăcut instalația electrică, cu ocazia renovării clădirii. În primele două încăperi, care
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inima, unde seara năvălește mirosul tău de fântână, cu apa lovită de buze. * Văd
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
făcut o mânăstire, monument peste veacuri. Dar Negru-Vodă când a văzut ce ctitorie măiastră au făcut meșterii a poruncit să fie dărâmate schelele. I-a lăsat să moară sus pe acoperiș. Legenda spune că ei și-au făcut aripi din șindrile ca să poată ateriza vii pe pământ. - Și au reușit? deveni curios grecul. - N-au reușit, pe locul unde a căzut Manole se află astăzi o fântână lină cu apă puțină. Ha, ha! Vezi că nu ai văzut toată lumea? M-ai
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata.html [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]