27 matches
-
23%), Brebu Nou( 223.ROSCI 0227 Sighișoara - Târnava Mare Județul Brașov: Bunești(98%), Câtă( Județul Sibiu: Agnita(8%), Ațel( Județul Mureș: Albești(35%), Apold(89%), Daneș(71%), Saschiz(98%), Sighișoara(40%), Vânători(81%) Județul Harghita: Cristuru Secuiesc( 224.ROSCI 0228 Șindrilita Județul Vrancea: Nereju(5%), Nistorești( 225.ROSCI 0229 Siriu Județul Buzău: Chiojdu(10%), Siriu(22%) Județul Covasna: Sita Buzăului( 226.ROSCI 0230 Slănic Județul Bacău: Dofteana(2%), Slănic-Moldova(9%) 227.ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșad Județul Arad: Chișineu-Criș(5%), Grăniceri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
plante: 4068 - Adenophora lilifolia; 1939 - Agrimonia pilosa (Turița); 1617 - Angelica palustris (Angelica de baltă); 4091 - Crambe tataria (Tartan, Hodolean); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 224. ROSCI 0228 - Șindrilita Tipuri de habitate: 6520 - Fânețe montane; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) Specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
23%), Brebu Nou( 223.ROSCI 0227 Sighișoara - Târnava Mare Județul Brașov: Bunești(98%), Câtă( Județul Sibiu: Agnita(8%), Ațel( Județul Mureș: Albești(35%), Apold(89%), Daneș(71%), Saschiz(98%), Sighișoara(40%), Vânători(81%) Județul Harghita: Cristuru Secuiesc( 224.ROSCI 0228 Șindrilita Județul Vrancea: Nereju(5%), Nistorești( 225.ROSCI 0229 Siriu Județul Buzău: Chiojdu(10%), Siriu(22%) Județul Covasna: Sita Buzăului( 226.ROSCI 0230 Slănic Județul Bacău: Dofteana(2%), Slănic-Moldova(9%) 227.ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșad Județul Arad: Chișineu-Criș(5%), Grăniceri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
plante: 4068 - Adenophora lilifolia; 1939 - Agrimonia pilosa (Turița); 1617 - Angelica palustris (Angelica de baltă); 4091 - Crambe tataria (Tartan, Hodolean); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 224. ROSCI 0228 - Șindrilita Tipuri de habitate: 6520 - Fânețe montane; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) Specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Peste pronaosul bine tăvănit se ridică stâlpii turnului, până deasupra galeriei deschise, cu arcadele ei semicirculare, de unde începe să se avânte spre cer coiful octogonal, înscris după tipic constructiv într-o bază pătrată. Acest coif a fost odinioară cu măiestrie șindrilit, ceea ce dădea o notă de distincție acestei proeminențe. Naosul are pereții laterali în continuitate directă, cu deschiderea într-o boltă semicilindrică susținută, prin exterior, de trei arcuri semisferice de care sunt prinse bârnele.
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
Găneasa (în trecut, Moară Domneasca) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Cozieni, Găneasa (reședința), Moară Domneasca, Pitească și Șindrilita. Comună se întinde în partea estică a județului, la limita cu județele și , fiind străbătuta de șoseaua națională DN2 care leagă Bucureștiul de Urziceni și trece prin satul Șindrilita. Prin comună trece și șoseaua județeană DJ100, care duce spre sud
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
România, formată din satele Cozieni, Găneasa (reședința), Moară Domneasca, Pitească și Șindrilita. Comună se întinde în partea estică a județului, la limita cu județele și , fiind străbătuta de șoseaua națională DN2 care leagă Bucureștiul de Urziceni și trece prin satul Șindrilita. Prin comună trece și șoseaua județeană DJ100, care duce spre sud la Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași la Fundeni; și spre nord-vest la Afumați (unde se intersectează cu DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Afumați (unde se intersectează cu DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari, terminându-se în DN1 la Otopeni. Din DJ100, se ramifică la Găneasa șoseaua județeană DJ300 care duce spre vest înspre centura Bucureștiului; ramură estică a acestui drum, care duce la Șindrilita în DN2, este neasfaltată, legătura cu acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica. În cadrul Câmpiei Române, comuna Găneasa ocupă partea de vest a Bărăganului, fiind înconjurată de mai multe păduri, urme ale Codrilor Vlăsiei: Eforie, Pustnicul, Cojasca și Găneasa. Municipiul București se află la distanță, în vreme ce orașele cele
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
ortodocși (87,93%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Moară Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe teritoriul
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
la biserica bărbaților și două la altar. Turnul era protejat de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
că domnitorii nu sunt reprezentați cu familia ca la alte tablouri votive. Ei sunt reprezentați tineri, îmbrăcați în haine de brocart, cu coroane și părul lung căzut pe umeri. Biserica oferită Mântuitorului nu are turle și acoperișul este țuguiat și șindrilit, cum arată și atăzi după înlăturarea turlelor în perioada 1974-1976. De asemenea, pe pereții bisericii sunt și trei picturi cu valoare de unicat; Minunea Sf. Atanasie de la Athos, Scara Virtuților a Sf. Ioan Sinaitul și Minunea Sf. Sava de la mănăstirea
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
gronicul... Solomon 1821. Și s-au gătat în luna lui octombrie fiind... Ion Maier, Toderaș Adam a Adamului, Giur Crișan, Con Gheorghe lui Ispas, Ilie Ursu din Prăvăleni și s-au pus și șindiile pre biserică șapte mii...”. Știrea privind șindrilitul este interesantă, prin ea calculându-se cu aproximație, vechimea bisericii (cca 1700), căci în trecut de la o lucrare de învelire la alta trecea o jumătate de veac. Pisania pare a menționa un singur zugrav, pe Nichifor, întâlnit la Julița, cu
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
înalță un coif octogonal la bază și rotund spre vârf, spijinit pe pe patru stâlpi prinși de o cunună dublă suprapusă într-o cruce. Stâlpii de susținere sunt dublați pe laterale de contrafișe solide, modelate în trepte rotunjite, iar parapetul șindrilit are o balustradă frumos decorată cu torsada scoasă mult în relief. Ancadramentul ușii de la intrare, cu partea superioară în acoladă, are decorațiuni incizate și un relief cu dinți de ferăstrău, zig-zaguri, inimi, cruci și torsade, precum și o inscripție în grafie
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
cuprinși în biserica bărbaților. Turnul era protejat de un coif ascuțit cu bază octogonală peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții erau ridicați drepți, din bârne cioplite în patru fețe.
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
pronaosului, în exterior, în partea stângă a intrarii: “"Ziditu-s-au această sfântă beserică după întrupare Domnului Leatu 1697"” . În data de 23 martie 1745, locuitorilor satelor Totoreni, Tărcăița, Mierag și Băleni li se aprobă două măji de fier "pentru șindrilit și podit", fapt ce ne arată ca la aceea dată locuitorii satelor mai sus pomenite foloseau o singură biserică, cea din Totoreni. În urma vizitei canonice a episcopului Meletie Covaci efectuată în anul 1752 se întocmește unul dintre cele mai importante
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
spre Târgoviște și avea o lățime de 32,40m, fiind folosit pentru transportul de călători și de marfuri din acele vremuri. Acest drum a fost folosit până la primul război mondial. În zona acestei localități se întâlnesc denumiri că: "Hanul La Șindrilita" și "Hanul de la Salcâmi" al lui Costache Oncintu. Urme ale pivniței acestuia din urmă se mai pot vedea și astăzi. Prima mențiune documentara a acestui sat se întâlnește în cartografia județului Dâmbovița întocmită în anul 1810 de către preotul Alecsandru Popescu-Runcul
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
cer unul din cele mai frumoase turnuri din zonă, svelt, de o distincție aparte, cu o galerie de formă pătrată, cu câte patru arcade semicirculare pe fiecare latură, iar în cele patru unghiuri cu turnulețe elevate, situate la baza coifului șindrilit. Acoperișul, unitar pentru corpul central al clădirii, este de o simetrie perfectă asigurată de prezența celor două pridvoare laterale, întinse pe toată lungimea naosului și pronaosului. Deasupra absidei altarului proporțional diminuat, cu mai bine de un metru mai jos decât
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
interior și a face loc unui iconostas nou, mai înalt. Structura bolții, din șipci tăiate rectangular pe toate fețele, denotă o epocă mai nouă. Tencuirea interioară pe șipci sugerează începutul secolului 20. Istoricul bisericii reține o înlocuire a vechilui acoperiș șindrilit cu carton gudronat la anul 1906, schimbarea învelitorii acoperișului putând fi cauzată tocmai de înălțarea bisericii și de refacerea structurii acoperișului. Tot atunci, probabil, a fost demolat peretele interior dintre bărbați și femei, iar pereții interiori au fost îmbrăcați cu
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
Podul Cașca)-Pod din beton armat peste pârâul Bașeu pe șoseaua DorohoiDarabani. Denumirea vine de la o țigancă care locuia în apropierea podului și pe care o chema Cașca. Cărămidă (La Cărămidă)-loc în formă de platou între pădurile Concești și Șindrilita, pe partea stângă a șoselei Dorohoi - Darabani unde există pământ argilos din care în trecut se confecționau cărămizi. Cățăl (La Cățăl)-teren arabil de formă plană, situat în partea de sud a satului Mlenăuți. Aici în trecut existau mulți căței
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dreaptă a pârâului Bașeu pe versantul căruia se află și case din satul Bașeu. Dealul Bisericii-cot din satul Hudești (Lupeni) pe dealul unde este construită biserica Sfinții Mai Mari Voievozi de către familia Boldur-Lățescu. Dealul lui Buliga - deal situat în pădurea Șindrilita, la est de satul Baranca. Denumirea vine de la pădurarul care-și avea casa construită pe acest deal. Dealul Costișa-deal situat în partea de sud-vest a comunei Hudești cu pantele înclinate spre vest. Este un teren argilos cu straturi înclinate, puternic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
avut de făcut mari sacrificii materiale mai ales în perioada aprilieaugust 1944, când trupele sovietice au ocupat localitatea și și-au făcut de cap, furând, rechiziționând animale și alimente, scoțând femeile, bătrânii și copii la săpat tranșee în pădurile de la Șindrilita și Concești, ori terorizând pur și simplu populația, amenințând cu puștile întinse spre femei și copii și spre bătrânii satelor pentru a le da de mâncare, neavând niciun fel de credință în Dumnezeu și făcându-și de cap cu unele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș, Constantin C. Știrbu și Vasile N. Boca. Tot în 1921, Obștea a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe marginea drumului .... Satul Traian nu exista ...Cum am arătat încă mai sus, mai aproape toate casele din sat erau acoperite mai mult cu paie, singur dascălul Vasile Bârgăoanu avea casa acoperită cu șindril ... apoi își face casă mai mare, șindrilită și fostul primar, Gh. C. Boca: o sală și două odăi în față și bucătărie în fund, casă model pe acel timp... La capătul patului, spre sud, unde dormea tata, ziua se punea oghialul (plapuma), strâns, păturit; patul rămânea acoperit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]