952 matches
-
drumuri de praf prin câmpiile arse deși nu v-am vrut. Vă știu, încă mai sperați cu vorbe amăgitoare, nedrepte, să-mi puneți pe umăr crucea de piatră. Îmi nesocotiți cuvintele ce-n suflet le scriu și-n urmă rămân șiraguri de păsări cântătoare. Referință Bibliografică: Aripi voiau să-mi pună / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ARIPI VOIAU SĂ-MI PUNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1476740604.html [Corola-blog/BlogPost/376292_a_377621]
-
Când se așează jos, pe iarbă Și poala și-o întinde, Pare că universu-ntreg În rochie îl cuprinde... Dansează ochii de cărbune Iar păru negru curge-n valuri... Zei și demoni i se închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii de fecioară... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gura....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatră Îmbracă totu-n stele... Sunt toți flăcăii
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
la Revista “Discobolul” din Albă Iulia; președintele Filialei Albă - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor; “MĂRTURISIRI”, 236 pagini - proza, Editura UNIREA Albă Iulia, 2005, volum prefațat de Aurel Pântea; “DATINI TRANSILVANE”, 112 pagini - studiu privind nuntă țărăneasca, Editura UNIREA Albă Iulia, 2007. „Șirag din pietre de rău”, 326 pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință unui joc pe o legendă) placheta ilustrata de pictorul naiv Valer Gălan, Ed.
VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
-
capacitatea dumnealui de analiză și sinteză, la experiența de o viață în domeniu. Dar acolo, la Câmpulung, m-a surprins că nu a uitat să puncteze și acest aspect. În schimb mi-a plăcut expresia „tristeți melodioase”, folosită într-un șirag de metafore menite a indica izvorul tristeții manifestate de poetă în poemele sale! O priveam atent, fără să las a se observa, pe Violetta. Era cât se poate de impresionată de tot ce exprima poetul. Roșise puternic și ochii-i
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se lovește una cu cealaltă prin nimic sau nu în
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat, Luna se rostogolește, Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea drumeților Și își anină la grumaz Șirag din lacrimile nopții. Mândră, se ascunde După norii plumburii, Să n-o vadă îndrăgostiții. Când cerul prevestește zorii, Blândă, adoarme Pe umărul Luceafărului. (Semnate de Veronica Oșorheian) Referință Bibliografică: poeme / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 190, Anul
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
toate județele Basarabiei și Bucovinei. Bineînțeles că ale mele vor fi întotdeauna mai frumoase și cum ar putea fi altfel când eu vorbesc despre bunăstare, despre Dunăre, despre ieșirea la Mare, despre Deltă, despre minunatele lacuri așezate ca într-un șirag pe malul Brațului Chilia, despre diferitele etnii trăind în armonie. Am pomenit de bunăstare. Chiar era. Oameni gospodari, pământ al recoltelor bogate, gospodării pline de animale și păsări, familii mari asociate prin rudenie lucrând pământul împreună, dar bucurându-se de
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
de lumină Cu-a ta privire rourată, lină, Vârtej al vieții să nu mă înhațe. Plasă de vise să m-agațe, Să mă îmbeți cu roua ta divină Eu, floare, pe-ale tale brațe Învăluie-mă-n raze de lumină. Șirag de stele prins pe ațe În nopțile prelungi cu lună plină, M-ai întrupat în floare făr’de vină Înger al marilor speranțe... Eu, floare, pe-ale tale brațe. https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww
RONDELUL IUBIRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1442494359.html [Corola-blog/BlogPost/365593_a_366922]
-
deosebit de familiar celor în care mai fierbe încă patria, mă simțeam acasă. Eram străini unii față de alții, eu și românii ce își purtau cu ușurință pecetea dezrădăcinării, și totuși ne lega ceva cu lanțuri imperceptibile dar tari. Limba, sau acest „șirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile și simțeam că devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce definește ideea de român. Îi ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în a-mi dezvălui identitatea de româncă
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
deosebit de familiar celor în care mai fierbe încă patria, mă simțeam acasă. Eram străini unii față de alții, eu și românii ce își purtau cu ușurință pecetea dezrădăcinării, și totuși ne lega ceva cu lanțuri imperceptibile dar tari. Limba, sau acest „șirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile și simțeam că devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce definește ideea de român. Îi ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în a-mi dezvălui identitatea de româncă
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
închizători metalice de aceeași nuanță și material, se asorta cu rochia și pantofii decupați, din piele neagră întoarsă. Pe mâna stângă avea o brățară lată ce se completa ca set cu bijuteria de pe inelarul mâinii drepte. La gât purta un șirag de perle albe. - Poftiți, vă rog să mergem la masă, șeful de sală ne așteaptă nerăbdător să fim serviți. Masa era aranjată cu deosebită eleganță. Lumânări gata să fie aprinse, o vază plină cu trandafiri albi, proaspeți, care își împrăștiau
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului La porțile cerești Un străin la porțile cerești Te văd și azi,privind la mine. Nu ești același,nu îmi zâmbești Știindu-mă cu dor-de-tine . În lacrimi ai mărgăritare Din ochi-ți ca de peruzele, Șirag...steluțe-amăgitoare Cărare fac inimii mele. Ea către tine vrea să zboare Printre cărările divine, Să dau a ta înfățișare Iubirii mele Celestine. Si-n melodie cristalină De mijloc tu să mă cuprinzi, Timidă, ca o angelină, În dans feeric să
LA PORȚILE CEREȘTI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1458054245.html [Corola-blog/BlogPost/348541_a_349870]
-
Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe galaxia care-a apus, Taină în care, iubitul meu drag, Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și luna; Vorbele-i dulci și le chibzuiește... Ah, tunet în cer! O, lume nebună! 26 mai 2016, Constantă Sursa
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe galaxia care-a apus,Taină în care, iubitul meu drag,Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și luna;Vorbele-i dulci și le chibzuiește...Ah, tunet în cer! O, lume nebună!26 mai 2016, ConstanțaSursa Foto
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
smaragd și câte sferturi de lună se nasc între privirea ei de nou născut și a mea înainte de a renaște pentru a câta oară nici umbra nu mai știe stau cu privirea în căușul palmei. reptila a ieșit escaladează umbrele șiragurile de linii amețite din palmă par a fi un relief incomod obositor pentru frageda ființă lumina se aprinde în fiecare dimineață cu un răsărit îl văd. el nu-l mai vede sau poate abia acum îl privește respirând aerul cristalin
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1423406502.html [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
inimă îndrăgostită, romanța, poem fermecător, trebuie glăsuită cu gură fermecată, romanța, vis frumos, trebuie vibrată de un om frumos...! Numai îngerul e atât de aproape de romanță, cum e dragostea, farmecul și omul frumos! Iată-le pe toate adunate pe același șirag de mărgăritare: Vasilica Tătaru, artista care cunoaște cel mai scurt drum către liniște și înălțare în contemplarea cosmosului sufletesc....! Plumbul în aur de s-ar putea preface, n-ar fi aceasta o făurire de preț precum este transformarea romanței în
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477303608.html [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
cugetul Sibilelor pelasge în care s-a întrupat Profeția, în brațele Veșniciei în care se leagănă Nemărginirea, de-a lungul și de-a latul ei, Frumusețea și-a țesut sufletul din mireasma diafană a Naturii plină de sărbătoare și din șiragul de stele ce poleiește bolta albastră de Voroneț, se rostogolește ca-ntr-o îmbrățișare însetată de Dor, Cântarea lor, ca o Cântare a Cântărilor - Icoană a tuturor celor înflăcărați de văpaia focului din inima lor. Toți îndrăgostiții cuminecați din potirul
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
dor discret; era târziu, în miez de vară, și El spera - poate-ntr-o seară... Apare în fundal Sans- Gêne , dansând lasciv, ușor obscen, etalând forme voluptoase, sub fine franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, în lungi spirale se rotește. Ochii de jar îi ard în noapte, buzele - rodii, în arșiță coapte. Privirile li se-ntâlnesc întâmplător, pentru o clipă, cât să-nțeleagă ce-
MADAME SANS-GÊNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Madame_sans_gene.html [Corola-blog/BlogPost/371192_a_372521]
-
sejur. Și îl picură cu roșu, le trece prin sensul lor, le-mpletește cu iubire, să iasă un mărțișor. Le împarte la cei care o așteaptă-n prag cu drag, ei îi dau o sărutare, ea își face-un mic șirag, să îl poarte cu mândrie, E doar anotimp cu fani.... verdele e mult mai verde, oamenii sunt mai umani. Păstrează-n suflet primăvara și-acest simbol ce a vestit, căci prețuindu-le pe toate Te simți precum ai fi vrăjit
MĂRŢIŞORUL-POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_poezie_pentru_copii_elena_spiridon_1330631124.html [Corola-blog/BlogPost/365236_a_366565]
-
imposibil, trăgând la casnicul sfânt jug Sub Crucea liber asumată și sub coroana ca de rug... De-atâtea ori s-a dat pe sine îndurând orice supliciu Pentru Cămin, Credință, Țară, făcut-a orice sacrificiu ! Desigur, par cuvinte-alese și puse-anume-ntr-un șirag Dar tata a făcut atâtea, nu sub vre-o Lege, ci cu drag ! De-aceea noi care-l urmăm (de-l respectăm și îl iubim...) Să facem bune ca și dânsul ! Și bine-ar fi să-l depășim ! N.B.:De
UN TATĂ FĂRĂ DE CONCEDII. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1423248835.html [Corola-blog/BlogPost/374707_a_376036]
-
s-ar reflecta caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: „așa voiesc să fiu eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
postav din Europa. I-am scris tatălui meu că am luat legătura cu Hazicaf și, la întoarcere, îmi va da ceea ce i-a promis. Lui Constantin, care este atât de uimit de ceea ce vede, i-am cumpărat un talisman, un șirag de mărgele din chihlimbar, pe care le învârtește ca osmanlâii, cât e ziua de lungă. Pietrele șiragului sunt negre, vineții. Să știi că a început să numere în limba turcă până la douăzeci și unu, atâtea pietre câte are șiragul. Călătoria va dura
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
îmi va da ceea ce i-a promis. Lui Constantin, care este atât de uimit de ceea ce vede, i-am cumpărat un talisman, un șirag de mărgele din chihlimbar, pe care le învârtește ca osmanlâii, cât e ziua de lungă. Pietrele șiragului sunt negre, vineții. Să știi că a început să numere în limba turcă până la douăzeci și unu, atâtea pietre câte are șiragul. Călătoria va dura mult. Abia aștept să vin să-mi văd fetița și mi-e tare dor de tine. Vă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
un talisman, un șirag de mărgele din chihlimbar, pe care le învârtește ca osmanlâii, cât e ziua de lungă. Pietrele șiragului sunt negre, vineții. Să știi că a început să numere în limba turcă până la douăzeci și unu, atâtea pietre câte are șiragul. Călătoria va dura mult. Abia aștept să vin să-mi văd fetița și mi-e tare dor de tine. Vă iubesc mult. Al tău Necula, 18 Ianuarie 1719” „Dragii mei”, suspina și plângea în singurătate Ana. - Iar plânge tânăra mea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
o comoară-nchisă cu peceți,/ Te port în trup, în sânii albi și grei,/ Cum poartă rodia sămânța ei./ Te port în mine, ca pe-un imn sfințit,/ Un cântec vechi, cu crai din Răsărit./ Și port la gât, neprețuit șirag,/ Strânsoarea cald-a brațului tău drag./ Te port în mine tainic, ca pe-un vis,/ În cer înalt de noapte te-am închis./ Te port lumină rumenă de zori,/ Cum poartă florile mireasma lor./ Te port pe buze, ca pe-
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]