17 matches
-
de siliciu liber cristalin Pneumoconioza minerului la cărbune Cărbune Azbestoză Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) Pneumoconioze Bariu (baritoză), caolin (caolinoză), fier (sideroză), grafit (grafitoză), mică (micatoză), nefelina apatita, negru de fum, olivina (olivinoză), pământ de diatomee, perlit, roci șistoase (shale), staniu (stanoză), sticlă vitroasă, talc (talcoză), vermiculită, zeolit Pneumoconioze mixte Pulberi anorganice mixte Aluminoză Aluminiu Pneumopatie interstițială difuză (PID)/Fibroză pulmonară Agenți biologici Antimoniu/Stibiu (stibioză) Ardezie Beriliu Carburi metalice (frite) Clorură de vinil Cobalt Medicamente (unele citostatice) Metale grele (crom
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
Harta temperaturilor - medii multianuale și Harta precipitațiilor - medii multianuale - Anexa 3 - Harta 3.7 și Harta 3.8 . ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Principalul fenomen hidro-geomorfologic al ariei naturale protejate constă în zona de contact, transgresivă dintre stratele predominat șistoase de vârstă Eocenă/Priabonian și flișul grezos-bituminos Oligocen superior/Chattian, pe care s-a format spectaculoasa rupere de pantă în aval de confluența pâraielor Făgetul Rotund și Turcului unde apare Cascada Mișina - cea care dă denumirea ariilor naturale protejate. În perimetrul ariei
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
1245 m. Acest habitat se întâlnește pe districambosoluri în păduri de amestec dintre fag și rășinoase (brad și molid) cu Hieracium rotundatum sau cu specii ale genului Luzula. Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne). În cele mai multe cazuri, habitatul a fost întâlnit pe terenuri cu pantă moderată spre mare, unde datorită proceselor de spălare a humusului dar și în condițiile unor substrate acide, a fost favorizată dezvoltarea florei acidofile caracteristice
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
între 1400-1600 m. Se observă preferința habitatului pentru terenuri cu pantă moderată și mare, cele mai multe fiind situate de declivități mai mari de 10 grade. Din punct de vedere al substratului geologic, habitatul este întâlnit pe substrate sedimentare (argile șistoase, gresii și marne). Solurile specifice sunt de tipul districambosolurilor și prepodzolurilor. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Harta distribuției habitatului 9410 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management. 8. Alte informații privind sursele de informații A se vedea
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
fag cu rășinoase (brad, molid) cu floră de mull. Înclinarea terenului este în general una moderată, cu cea mai mare parte a valorilor cuprinse între 10-30 de grade. Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne). Solurile sunt reprezentate de districambosoluri, mijlociu pofunde- profunde, bine aprovizionate cu apă. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Harta distribuției habitatului 91V0 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management. 8. Alte informații privind sursele de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
vegetală alpina pioniera cu Caricion bicoloris-atrofuscae 73. Mlaștini boreale 7310 *Mlaștini Aapa 7320 *Mlaștini Palsa 8. HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI 81. Grohotișuri 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) 8120 Grohotișuri calcaroase și șistoase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii) 8130 Grohotișuri termofile vest-medireaneene și alpine 8140 Grohotișuri est-mediteraneene 8150 Silicioase medio-europene la altitudine ridicată 8160 * Grohotișuri calcaroase medio-europene de la nivelul dealurilor și de la nivel montan 82. Panțe stâncoase cu vegetație casmofita
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
proiectate, până în prezent au fost puse în funcțiune 4: Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petrești. Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare și a intrat în funcțiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la baza de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m. Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
van Beethoven. In perioada secolului XIX „Universitatea ” devine unul dintre cele mai importante universități germane. După mutarea Parlamentului german la Berlin, rămân șase ministere care au al doilea sediu în Bonn. Bonn este situat în zona de trecere a Masivul Șistos Renan spre Depresiunea Rinului Inferior. Orașul se întinde pe ambele maluri a Rinului pe o suprafață de 141,2 km², din această suprafață 3/4 este ocupată de orașul de pe malul stâng al fluviului. La sud și vest de Bonn
Bonn () [Corola-website/Science/299526_a_300855]
-
este numele unui masiv muntos vechi din landul Hessa, Germania, care aparține de Masivul Șistos Renan, vârful cel mai înalt fiind Großer Feldberg (878 m). Rocile care alcătuiesc munții provin din perioada devoniană (416 - 359 milioane de ani în urmă), iar regiunile împădurite ale acestor munți se numără printre atracțiile turistice importante ale regiunii. Prin
Taunus () [Corola-website/Science/309484_a_310813]
-
a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO, ea fiind o atracție turistică în Germania. Rüdesheim se află într-o regiune pitorească în apropiere de Groapa Bingen și cetatea Reichenstein, la poalele munților Taunus, un masiv muntos vechi, care aparține de Masivul Șistos Renan, pe malul opus al Rinului se află munții Hunsrück.
Rüdesheim am Rhein () [Corola-website/Science/309441_a_310770]
-
căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
a putea fi observată ușor în teren dar elementele care fac deosebirea sunt de natură: - geologică, deoarece limita urmărește contactul litologic dintre Pietrișurile de Cândești de vârstă Cuaternar inferior (Levantin) și formațiunile subcarpatice daciene și paleogene (eocen) constituite din gresii șistoase, microconglomerate, marne, argile cu cărbuni etc.; - pedologică, pentru că această limită corespunde cu limita sudică a faeoziomurilor clinohidromorfe și cea nordică a luvosolurilor albice stagnice caracteristice platourilor piemontane; - geomorfologică prin frontul de cuestă care marchează această limită dintre Subcarpații Argeșului și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
prin acțiunea metamorfică incrementală asupra sedimentelor bogate în minerale argiloase. Echivalentul rocii metamorfice ce conține gazul este shale (lb. engleza) de unde provine și denumirea de shale oil. Nivelul de metamorfism (exprimat în termeni de temperatură și presiune) atins în rocile șistoase determina migrarea gazului (orice ar fi natura acestuia) și implicit nu favorizează acumularea gazului în acest tip de roci. Pentru a alinia terminologia la literatura și nomenclatura internațională vom referi acest tip de gaz in continuare ca gaz de shale
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
satul de naturiști Heliopolis (20%) și Marina militară franceză (80%). Totuși, din 1993, există și pe insula Levant o mică Rezervație naturală numită "Domaine des Arbousiers", unde au fost reintroduse țestoasele "Testudo hermanni". Insulele de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată de apele oceanului Tetizian ("Tethys ocean" sau "Océan Téthysien") și care, în decursul orogenezei Alpine care a colmatat parțial acest ocean, a fost fărâmițată
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
prezintă sub formă de masiv, alcătuit din sare gemă grăunțoasă, larg cristalizată, compactă, de culoare cenușiu-albicioasă, cenușie, cenușie - negricioasă, cu aspect vărgat, marcând ciclurile de sedimentare. În interiorul masivului se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase, argile șistoase, gresii silicioase, marne etc. cu grosimi variabile, situate la diferite nivele, spre coperiș, culcuș și în extremitățile zăcământului. Grosimea acestora variază de la câțiva centimetri la 10-15 cm. Sarea gemă este formată din halit (85-99 %), alături de care apar urme de polihalit
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]