1,139 matches
-
de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă scurta poezie idilică a lui Alecsandri, publicată în Convorbiri literare în 1868, inclusă în ciclul Pasteluri. Sînt cunoscute controversele în jurul acestei poezii - care a fost considerată de critici
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
opusuri necanonice sau mai puțin exemplare, lucrări din care se putea învăța foarte multe. Dan Constantinescu avea pentru studiul compoziției și hrănirea imaginației creatoare o metodă originală: analiza unor lucrări mai slabe ale marilor compozitori, care presupunea însă cunoașterea marilor "șlagăre" ale repertoriului simfonic sau cameral. Astfel, am analizat Simfoniile a II-a și a III-a de Șostakovici și Prokofiev, Concertul pentru Ondes Martenot și orchestră de Jolivet, cele trei piese pentru două piane acordate la sfert de ton unul
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
mai multe. Șerban Foarță este unul dintre rarisimii scriitori de la noi pentru care limba română nu mai are nici un fel de taină. Poemele sale erudite, superrafinate sînt un produs destinat exclusiv inițiaților. Chiar dacă multe dintre ele, devenite versuri ale unor șlagăre rock, au ajuns pe buzele tuturor. *Șerban Foarță, Caragialeta, ediția a II-a revizuită pe ici pe acolo, în părțile esențiale, Editura Brumar, Timișoara, 2002, 90 pag. ** Șerban Foarță, Caragialeta bis, Editura Brumar Timișoara, 2002, 86 pag.
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orga de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici etnice ori șlagăre rock, folk, pop, de ieri și de totdeauna, sunt inserate în economia acestui nou tip de happening cu acea măsură ce-l absolvă deopotrivă de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un sentiment de
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
mai putut./.../ Iar papagalul/ Din colivie/ Sporea scandalul,/ Strigând ŤAh, ce nepoți netoți!ť/ Ah, ce bine..." Iată însă că, la fel de ciudat, Pierde-}ară își amintește alte melodii evocate și în cartea lui Eco: faimoasa "Lily Marlen", desigur, dar și șlagărul (tradus în română, căci italienii ne erau aliați): "O, bella Piccinina,/ Tu singură porți vina...". Sau chiar și tinerescul marș : "Giovinezza, giovinezza,/ Primavera di bellezza...", încheiat cu mobilizatorul: "Per Benito Mussolini/ Eia Eia Alala". Pe cei de o anume vârstă
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
din locuința lui, muza melomană îi inspiră afinități mult mai profunde cu Don Juan-ul mozartian. Rafinatului Rim nu-i displac de altfel nici șansonetele deochiate pe care le fredonează în amintirea tinereții zvăpăiate petrecută în cabarete. Fredonat cu delicii, vechiul șlagăr "Oyra" agrementează de minune gustul picant al atracției pentru cei 19 ani ai necioplitei Sia. între "vocile" care compun clanul Halippa (toate personajele se înrudesc prin sânge sau prin alianță), trio-ul Lina-Rim-Sia compun registrul "jos", "grotesc", cu cacofonii și
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
patetism artificial, aparent incompatibil cu temperamentul său. Dar acest patetism artificial impune respect prin ceea ce s-ar putea numi profesionalismul simulării și, mai ales, prin eficiența estetică. Poemul Inscripție pe piatra de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori " sau ascultători " sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
categoria cărora aceea de spaimă vibrează la loc de frunte)”. Asocierile din registrul sumbru al notației sau imaginarului sunt frecvente încă la acest debut (v., de exemplu, poezia 4 aprilie 1944, unde lângă “lacrimile martirilor carbonizați” ai cunoscutului bombardament stă șlagărul zilei ascultat la patefon de adolescenții îndrăgostiți - “și noi ne sărutam în șifonier, / și pompele funebre sunau la vecin, / și iar ne sărutam, c-o legitimă bucurie”), cu “ieșiri” spre oniric, ca un fel de exerciții de imaginație pornind deocamdată
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
constant (deja ingambamentele pot fi considerate un soi de antet al scriitorului), rămâne inegală și rareori hotărâtă asupra unui ton. O pildă a acestei inegalități apare în Interviu: când versuri care-ți sugerează Marius Moga și alți celebri "versificători" ai șlagărelor românești - Te voi iubi și mă vei urî/ Te voi urî și mă vei iubi (pag. 130) - când un umor cam patetic - Păi, nu auzi? Sîntem noi, Richard Burton și Peter O’Toole/ am venit cu anasonul/ Ei! Asta da
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
casetofon. Și-am țopăit în jurul unei lumânări, până ne-a aprins tanzanianul lumina: "Tea!?" Și-am bătut ritmuri fierbinți pe masă până s-a stricat radioul. Ori de la second-hand, ori de la vreme. Și-am prins doar un post bruiat cu șlagăre flamanade. Așa că ne-am îmbrățișat cu toții și-am învârtit o horă lentă, cu frunțile împreunate. Iar când am amețit, am plecat să petrecem în oraș. Peste 30: douăzeci de spanioli (care au cântat "mi amor, escucha me bien!" pe două
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
El cîntă la microfonul Camerei o strofă a romanței Smaranda, anunțîndu-și în acest mod decizia de a nu adera la nici un grup parlamentar. Altă dată, în cuprinsul unei interpelări, îl invită pe cel vizat la ,o clipă de sinceritate" fredonînd șlagărul Corinei Chiriac. Spre a preveni o reacție ostilă la observațiile sale critice, dăruiește Guvernului, într-o ședință comună a celor două Camere, un exemplar al jocului , Nu te supăra, frate!". Pe un ministru de Interne îl acuză, în plenul Camerelor
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
să glumească/ iar cu voi"), Tomazian (,sal'tare taică și noroc") și mai tânărului dar foarte guralivului și dolofanului Crișan. Mircea Crișan. Între o emisiune și alta se strecura cu mare timiditate prima încercare românească de publicitate, sub formă de șlagăr entuziast cântat în cor: ,Plouă, plouă./ Ei și ce ne pasă nouă?/ C-avem haine impregnate/ c-un produs de calitate:/ IM-PREG-NOL". Ba numitul Impregnol se răsfăța și pe câteva clădiri centrale din oraș, în litere de o șchioapă, albăstrui
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
de precauții, spre sfârșitul anilor '50 societatea oficială românească intra și ea (cam stângaci, cam forțat și cu voie de la Miliție) în zodia rock-ului: apăreau primele melodii autohtone de acest gen! Îmi sună și acuma în auz unul din șlagărele acelea de început, cântat de Aida Moga: ,Un minut,/ tic-tac a trecut./ Mă uit la cadran/ și-mi pare un an", cu referire precisă la celebrul ceas de la Universitate, locul tuturor întâlnirilor amoroase. Zăpăcit de rock cum eram pe atunci
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
interpretat de Corina Chiriac, Ne cunoaștem din vedere, despre un el și o ea care călătoresc în fiecare dimineață în același autobuz, se caută din priviri, dar nu își vorbesc niciodată. Mulți români vor fi oftat ascultând versurile simple ale șlagărului și (își) vor fi spus nostalgic: Uite, ce potriveală, exact așa mi s-a întâmplat și mie". Vor fi bănuit ei, oare, vreo clipă că în spatele chipului familiar pe care, printr-o stranie coincidență, îl vedeau în fiecare zi și
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orgă de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici antice ori șlagăre rock, folk, pop de ieri și de totdeauna sunt inserate în economia acestui nou tip de happening cu acea măsură ce-l absolvă deopotrivă de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un sentiment de
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu o pronunțată tendința de revenire la vernacular. În termenii acestei atitudini, procedeele de citat și colaj apelează lucrările „sacrosancte” ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu șlagărele muzicii pop-, rock- sau jazz. footnote>. Putem constată aici o contradicție între (a) imaginea haosului
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu șlagărele muzicii pop-, rock- sau jazz. footnote>. Putem constată aici o contradicție între (a) imaginea haosului, aceasta înțeleasă, la limită, drept imposibilitatea de a identifica o sumă de criterii obiective și de ancorare pe solul ferm al certitudinii și (b) lista
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a automobilului Mercedes a fost de 44 km/h, iar pe unele porțiuni - 64 km/h. Viteza devenea din ce în ce mai mult o manifestare a noii civilizații, al cărei simbol era drumul modern pe care poate să alerge „nebunește“ zeul automobil. De la șlagăr la... Internet Celebra Șosea 66 care unea cândva nordul cu sudul și estul cu vestul Statelor Unite ale Americii a intrat în legendă datorită unui celebru cântec - „Route 66“. Pe fostul traseu s-au construit între timp autostrăzi moderne, dar numele/numărul 66
Agenda2004-6-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282025_a_283354]
-
vestul Statelor Unite ale Americii a intrat în legendă datorită unui celebru cântec - „Route 66“. Pe fostul traseu s-au construit între timp autostrăzi moderne, dar numele/numărul 66 nu-l mai poartă nici o arteră rutieră, vechiul drum trăind în conștiința americană prin șlagărul „Route 66“ la modă și astăzi, pentru că exprimă dorul de ducă și setea de noutate și de cunoaștere de care e stăpânit totdeauna călătorul. Nu întâmplător, multe firme comerciale legate de călătorii poartă numele Route 66, inclusiv unul dintre cei
Agenda2004-6-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282025_a_283354]
-
10 aprilie VASILE VASILACHE În 1944 a murit compozitorul și actorul de revistă Vasile Vasilache. A fost unul dintre cei mai populari actori de revistă ai timpului, grație talentului său artistic multilateral. Este autorul unor melodii care au statutul de șlagăre clasice ale muzicii ușoare românești: „Trurli“, „Du-mă acasă, măi tramvai“, „Mi-e sufletul pustiu“, „Lăutar, lăutar“. Duminică, 11 aprilie ION MINULESCU În urmă cu 60 de ani a murit Ion Minulescu, poet, prozator și dramaturg. Născut Ion Theodor Minculescu
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
mine? “, precum și melodia ce a dat titlul albumului, interpreta fiind într-o formă de zile mari. DAN SPĂTARU. Poate cel mai gustat moment din întregul spectacol a fost apariția pe scenă a seniorului muzicii ușoare românești, Dan Spătaru, ale cărui șlagăre au trecut granița timpului, rămânând la fel de îndrăgite și de tinerele generații. Cu o ținută scenică impecabilă și inconfundabilul timbru cald, ne-a încântat pentru a câta oară, cu „Pe drumul meu“, „Și ce dacă vremea trece?! “ și „Drumurile noastre“, care
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]